2ra-1692-15 — Repararea prejudiciului

Prima instanţă: S. Iorgov dosarul nr. 2ra-1692/15 Instanţa de apel:M.Ciugureanu, B.Bîrca, E. Clim ÎNCHEIERE 12 august 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Tatiana Vieru Petru Moraru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către recurentul, Alexandru Mîţcul, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Mîţcul împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldovacu privire la obligarea examinării petiţiei şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Alexandru Mîţcul şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Rîşcani, municipiul Chişinău din 05 noiembrie 2014 c o n s t a t ă La 17 ianuarie 2014, reclamantul Alexandru Mîţcul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la obligarea examinării petiţiei şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, nu este de acord cu scrisoarea Procuraturii Generale a Republicii Moldova din 09 ianuarie 2014 nr. 11- 58/04-78, prin care cererea prealabilă înaintată către pârât a fost expediată ilegal spre examinare Procuraturii mun. Chişinău. Cere reclamantul Alexandru Mîţcul, obligarea examinării petiţiei adresată în temeiul legii cu privire la petiţionare şi repararea prejudiciului moral. Prin hotărârea judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 05 noiembrie 2014, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2015 a fost respins apelul declarat de către Alexandru Mîţcu şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 5 noiembrie 2014. La 05 mai 2015, recurentul Alexandru Mîţcul a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, şi nici cu hotărârea primei instanţe, deoarece acestea ar fi fost emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Mai mult ca atât, consideră recurentul că ambele instanţe de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi eronat ar fi interpretat-o. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către recurentul Alexandru Mîţcul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, dar a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel şi prima instanţă, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speţă, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către recurentul Alexandru Mîţcul ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul recurentului Alexandru Mîţcul se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Tatiana Vieru Petru Moraru