3ra-1079/15 — Contestarea actului administrativ.

Dosarul nr. 3ra-1079/15 Prima instanţă: V. Ursu Instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol şi L. Bulgac Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 05 august 2015 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Tatiana Vieru Judecătorii: Iuliana Oprea şi Ion Corolevschi examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Boaghi Valentina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Boaghi Valentina împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 mai 2015, prin care apelul declarat de Boaghi Valentina a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 29 ianuarie 2015. ACONSTATAT: La 01 decembrie 2014, Valentina Boaghi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că la 30 iunie 2014, s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni, cu solicitarea de a i se acorda pensia de funcţionar public, motivînd prin faptul că întruneşte condiţiile prevăzute de art. 44 alin. (4) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998, privind pensiile de asigurări sociale de stat. Precizează Valentina Boaghi că prin procesul verbal din 5 august 2014 privind stabilirea pensiei, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni, a refuzat în satisfacerea cererii respective, pe motivul că nu dispune de stagiul necesar de cotizare în serviciul public, 15 ani. 1 Prin cererea prealabilă din 29 septembrie 2014, reclamanta a contestat procesul verbal enunţat, la organul ierarhic superior – Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Valentina Boaghi specifică faptul că prin scrisoarea din 30 octombrie 2014 nr. B-1792/14 a Casei Naţionale de Asigurări Sociale, cererea prealabilă a fost respinsă. În răspunsul respectiv, pârâta a indicat că în cartea de ordine pe anul 1999, este dispoziţia nr. 16 din 15 septembrie 1999, privind acordarea concediului anual Valentinei Boaghi – perceptor fiscal, însă în fişa personală pe anul 1999 figurează casier-socotitor. Consideră că procesul verbal din 5 august 2014 cu privire la stabilirea pensiei, emis de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni şi răspunsul la cererea prealabilă din 30 octombrie 2014 nr. B-1792/14 a Casei Naţionale de Asigurări Sociale, sunt ilegale şi urmează a fi anulate.

În acest sens, reclamanta a menţionat că la 15 noiembrie 1996 a fost angajată la Primăria satului Maşcăuţi, raionul Criuleni în funcţie de casier-socotitor. Ulterior, la 09 iulie 1998 i-a fost acordat grad de calificare de funcţionar public, consilier clasa III, înscrierea respectivă fiind efectuată în carnetul de muncă. Din aceeaşi dată, a început să fie salariată ca funcţionar public. Susţine reclamanta că odată cu acordarea statutului de funcţionar public, angajatorul urma să emită ordinul de transfer din funcţia de casier-socotitor, în funcţia de perceptor fiscal. Reclamanta accentuează faptul că numai la 12 iulie 1999, Primăria satului Maşcăuţi, prin dispoziţia nr. 5, a transferat-o din funcţia de casier-socotitor, în funcţia de perceptor fiscal, însă înscrierea în carnetul de muncă despre acest fapt, nu a fost făcută la data respectivă.

Transferul ei în funcţia de perceptor fiscal, a fost efectuat de primărie, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 544 din 15 iunie 1999, cu privire la statele tip ale aparatului primăriilor.

Precizează Valentina Boaghi că funcţia de casier-socotitor potrivit Hotărârii Guvernului nr. 151 din 23 februarie 2001 despre aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice, este funcţie de deservire tehnică, iar funcţia de perceptor fiscal, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 611 din 29 mai 2006 privind aprobarea modificărilor ce se operează în Hotărârea Guvernului nr. 412 din 22 aprilie 2004, despre aprobarea unor acte normative ce ţin de stabilirea şi plata pensiilor funcţionarilor publici, se consideră ca fiind funcţie publică din 01 ianuarie 1991. Menţionează Valentina Boaghi că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni, i-a refuzat în stabilirea pensiei pe motivul că în dispoziţia nr. 5 din 12 iulie 1999, numele şi prenumele Valentina Boaghi, a fost adăugat ulterior şi nu poate servi drept bază pentru calcularea stagiului special.

Consideră reclamanta că concluzia respectivă este arbitrară şi care nu corespunde realităţii, deoarece conform Dispoziţiei nr. 16 din 15 septembrie 1999, emisă de Primăria satului Maşcăuţi, prin care i s-a acordat concediul anual, se constată că funcţia deţinută de ea, este de perceptor fiscal. 2 Prin procesul verbal nr. 2 al şedinţei Consiliului sătesc Maşcăuţi din 19 august 1999 punctul 2.2, au fost confirmate statele de personal ale Primăriei Maşcăuţi şi în lista statelor de personal nu figurează funcţia de casier-socotitor, dar figurează funcţia de perceptor fiscal. Respectiv, ea nu putea să mai deţină funcţia de casier-socotitor, deoarece, această funcţie nu mai era prevăzută în statele de personal ale primăriei.

Denumirea funcţiei de perceptor fiscal a fost înscrisă de către primărie în carnetul ei de muncă, la 09 septembrie 2003, când a fost transferată din funcţia de perceptor fiscal 1,0 unitate, la perceptor fiscal 0,5 unitate, dar în perioada de la 12 iulie 1999, până la 09 septembrie 2003 deţinea funcţia publică de perceptor fiscal având în această perioadă şi statut de funcţionar public. A mai precizat reclamanta că angajatorul nu a completat corect carnetul de muncă, conform regulilor stabilite, şi aceste omisiuni, nu-i pot fi imputate, deoarece, nu ea se face vinovată de această culpă. Mai mult decît atît, Valentina Boaghi a menţionat că prin certificatul nr. 03- 04/223 din 22 august 2014, eliberat de Primăria satului Maşcăuţi, se confirmă cele menţionate în cererea de chemare în judecată.

Solicită reclamanta anularea procesul verbal din 5 august 2014 al Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni, cu privire la stabilirea pensiei, constatarea ilegalităţii răspunsul nr. B-1792/14 din 30 octombrie 2014 al Casei Naţionale de Asigurări Sociale la cererea prealabilă şi obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni şi Casa Naţională de Asigurări Sociale să-i stabilească şi să-i achite pensia de funcţionar public, în temeiul art. 44 al Legii 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, începând cu data depunerii cererii 30 iunie 2014. Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 28 ianuarie 2015, acţiunea înaintată de Boaghi Valentina împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 mai 2015, apelul declarat de Boaghi Valentina a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 29 ianuarie 2015. La 11 iunie 2015 Boaghi Valentina, în termenul stabilit prin Lege, a contestat cu recurs decizia instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului recurenta a indicat că atît decizia instanţei de apel, cît şi hotărîrea primei instanţe sunt neîntemeiate, deoarece au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material. La 01 iulie 2015 în adresa intimaţilor, a fost expediată copia recursului, însă pînă la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, 3 în adresa Curţii Supreme de Justiţie nu a parvenit referinţa prin care intimaţii să-şi expună poziţia faţă de temeiurile recursului.

În conformitate cu prevederile art. 439, alin. alin. (2) şi (3) CPC după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursurilor, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Boaghi Valentina, este inadmisibil.

În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat, nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 CPC şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag.l al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca 4 fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Boaghi Valentina, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de Boaghi Valentina, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi 5