3ra-1583/15 — Contestarea actului administrativ.

Dosarul nr. 3ra-1583/15 Prima instanţă: V. Trîşnevschi Instanţa de apel: I. Grosu, A. Corcenco şi D. Corolevschi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 02 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Tatiana Vieru Judecătorii: Oleg Sternioală şi Petru Moraru examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Roşu Tamara către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Făleşti, privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 24 septembrie 2015, prin care apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 26 martie 2015. ACONSTATAT: La 27 februarie 2015, Roşu Tamara a depus cerere de chemare în judecată către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Făleşti, privind contestarea actului administrativ.

În motivarea pretenţiilor a indicat faptul că la 09 octombrie 2014 s-a adresat cu cerere Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Făleşti, privind stabilirea pensiei de funcţionar public conform Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, privind pensiile de asigurări sociale de stat. La 21 noiembrie 2014 a primit prin poştă la domiciliu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Făleşti nr. 1853 din 18 noiembrie 2014, privind refuzul în stabilirea pensiei de funcţionar public, conform Legii nr. 156- XIV din 14 octombrie 1998, privind pensiile de asigurări sociale de stat, pe motiv că nu întruneşte condiţiile stipulate în art. 44 alin. (1) al Legii respective.

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Făleşti şi-a motivat poziţia prin faptul că funcţia de perceptor fiscal cu categoria de salarizare ca funcţionar public, în statele de personal a primăriilor oraşelor, satelor a fost inclusă pentru prima dată prin Hotărârea Guvernului nr. 766 din 09 august 1999, odată cu introducerea funcţiei respective în 1 statele-tip a aparatului primăriilor prin Hotărârea Guvernului nr. 544 din 15 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial şi respectiv, în vigoare din 24 iunie 1999. Deoarece statele de personal a primăriei s. Pruteni pentru anii 1999-2000 lipsesc, iar pentru anii respectivi în rubrica „funcţia” este indicat „socotitor-casier”, perioada dată nu poate fi considerată ca activitate în serviciul public, întrucît nu are statut de funcţie publică.

Nefiind de acord cu decizia de refuz a înaintat o cerere prealabilă Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Prin scrisoarea nr. R-2258/14 din 30 ianuarie 2014, casa Naţională de Asigurări Sociale, a comunicat reclamantei răspuns negativ la cererea prealabilă. Consideră neîntemeiată şi ilegală decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Făleşti nr. 1853 din 18 noiembrie 2014, privind refuzul în stabilirea ei a pensiei de funcţionar public pe motiv că nu a fost indicat concret în decizia sa de refuz în stabilirea pensiei de funcţionar public, care anume înscrieri din carnetul de muncă sunt, în opinia sa, incorecte şi imprecise şi în ce anume constă incorectitudinea şi imprecizia acestora. Astfel, decizia de refuz în această latură se prezintă a fi declarativă şi nemotivată.

În continuare, reclamanta a opinat că prin hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 03 decembrie 2013, s-a constatat ca fiind eronate înscrierile cu privire la denumirea funcţiei de ,,socotitor” din dispoziţiile primarului com. Pruteni, r-1 Făleşti nr. 22 din 21 august 1997 şi nr. 28 din 05 noiembrie 1997, cu privire la numirea lui Roşu Tamara în funcţie la primăria com. Pruteni, r-1 Făleşti, precum şi înscrierile corespunzătoare din carnetul de muncă, efectuate în baza acestor dispoziţii. S-a constatat că începînd cu 26 august 1997 şi pînă la 03 octombrie 2011, cînd reclamanta a fost angajată prin transfer în funcţia de contabil-şef al Primăriei com. Pruteni, r-1 Făleşti, ea a exercitat funcţia publică de specialist în problemele perceperi fiscale avînd ca atribuţii funcţionale calcularea şi perceperea impozitelor şi taxelor locale pe teritoriul comunei Pruteni, r-1 Făleşti, dar nu funcţia tehnică de socotitor.

Tot prin această hotărîre judecătorească a fost obligat Primarul com. Pruteni, r-1 Făleşti, în calitate de angajator, să emită dispoziţia de modificare a deciziilor primarului com. Pruteni, r-1 Făleşti nr. 22 din 21 august 1997 şi nr. 28 din 05 noiembrie 1997, cu privire la numirea lui Roşu Tamara în funcţie, în cadrul primăriei com. Pruteni, r-1 Făleşti, prin corectarea înscrierilor eronate referitoare la denumirea funcţiei de „socotitor” din aceste decizii, cu denumirea corectă a funcţiei de „specialist în problemele perceperii fiscale”. De asemenea, prin aceeaşi hotărîre s-a dispus obligarea primarului com. Pruteni, r-1 Făleşti, în calitate de angajator, să efectueze înscrierile corespunzătoare în carnetul de muncă.

Reclamanta precizează că funcţia de perceptor fiscal cu categoria de salarizare ca funcţionar public în statele de personal a primăriei satului (comunei) a fost inclusă prin Hotărârea Guvernului nr. 766 din 09 august 1999 şi că funcţia de specialist în problemele perceperii fiscale a fost instituită prin hotărârea Guvmului nr. 688 din 10 iunie 2003 conform Nomenclatorului autorităţilor publice care au activat până la punerea în aplicare a Legii serviciului public nr. 443 din 04 mai 1995 şi al funcţiilor publice din cadrul lor, anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 412 din 22 aprilie 2004 despre 2 aprobarea unor acte normative ce ţin de stabilirea şi plata pensiilor funcţionarilor publici, cu modificările şi completările operate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 611 din 29 mai 2006, în stagiul special care acordă dreptul la pensie ca funcţionar public în primăria satului, se include funcţia de specialist în problemele fiscale şi perceptor fiscal, funcţie care acordă dreptul la pensie ca funcţionar public, începând cu stagiul respectiv de funcţionar public din anul 1991. Începînd cu 07 februarie 2009 reclamanta este beneficiară de pensia pentru limita de vîrstă, iar prin cererea din 09 octombrie 2014 şi-a exercitat dreptul de opţiune, potrivit art. 11 din Legea nr 156 din 14 octombrie 1998, pentru încadrarea ei într-o altă categorie de pensie şi anume,

în categoria de pensie de funcţionar public, urmează ca din sumele pensiei de funcţionar public care urmează a-i fi stabilită şi achitată începînd cu 09 octombrie 2014 să fie deduse sumele băneşti calculate şi primite de către ea cu titlu de pensie pentru limita de vîrstă pentru perioada de după data de 09 octombrie 2014. Solicită reclamanta admiterea cererii de chemare în judecată, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Făleşti nr. 1853 din 18 noiembrie 2014, cu privire la refuzul în stabilirea pensiei de funcţionar public ca fiind ilegală, obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Făleşti să emită decizia privind stabilirea şi achitarea pensiei de funcţionar public începînd cu data depunerii cererii în această privinţă – 09 octombrie 2014, cu deducerea din sumele calculate cu titlu de pensie de funcţionar public a cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în legătură cu acest proces.

Prin hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 26 martie 2015, a fost admisă integral cererea de chemare în judecată înaintată de Roşu Tamara. S-a dispus anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Făleşti nr. 1853 din 18 noiembrie 2014, cu privire la refuzul în stabilirea pensiei de funcţionar public în privinţa Tamarei Roşu ca fiind ilegală.

A fost obligată Casa Teritorială de Asigurări Sociale Făleşti să emită decizia privind stabilirea şi achitarea pensiei de funcţionar public reclamantei Roşu Tamara începînd cu data depunerii de către aceasta a cererii respective, adică începînd cu 09 octombrie 2014, cu deducerea din sumele calculate cu titlu de pensie de funcţionar public a sumelor achitate ei cu titlu de pensie pentru limita de vîrstă, pentru perioada de după data de 09 octombrie 2014. S-a dispus încasarea din contul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Făleşti în beneficiul Tamarei Roşu cheltuielile de judecată pentru asistenţa juridică în mărime de 3500 lei suportate în legătură cu acest proces (f.d. 72, 78-82). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 24 septembrie 2015, apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 26 martie 2015 (f.d.

108, 109-112). La 19 octombrie 2015, Casa Naţională de Asigurări Sociale, au contestat cu recurs decizia instanţei de apel solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiune să fie respinsă. 3 În motivarea recursului recurentă a invocat faptul că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă nu au constatat circumstanţele importante pentru soluţionarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material. Copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 05 octombrie 2015 (f.d. 113), fiind recepţionat la 08 octombrie 2015 (f.d. 115). Instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.

La 02 noiembrie 2015, în adresa intimatei a fost expediată copia recursului, iar la 09 noiembrie 2015, în adresa Curţii Supreme de Justiţie a parvenit referinţa prin care Roşu Tamara a solicitat respingerea recursului declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. 439, alin. alin. (2) şi (3) CPC după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat Casa Naţională de Asigurări Sociale este inadmisibil. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat, nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 CPC şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag.l al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii 4 prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Petru Moraru 5