3ra-686/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: M.Ţurcan dosarul nr. 3ra-686/15 instanţa de apel: N.Budăi, A.Pahopol, I.Muruianu ÎNCHEIERE 27 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecător: Ala Cobăneanu Judecători: Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Raisa Tabunşcic, în cauza de contencios administrativ la acţiunea înaintată de către Raisa Tabunşcic împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căuşeni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, casată hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 25 iunie 2014 şi pronunţată o hotărîre nouă prin care acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă La 29 mai 2014, reclamanta Raisa Tabunşcic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căuşeni cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 25 iulie 2013 a solicitat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căuşeni transferul de la pensia pentru limita de vîrstă la pensia de funcţionar public, prezentînd în acest sens toate actele necesare ce confirmau dreptul. Afirmă că, prin decizia Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr. 95 din 03 septembrie 2013, comisia i-a respins cererea pe motiv că nu este întrunită una din condiţiile prevăzute la art. 42 alin. (1) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156-XIV din 14.10.1998 şi anume nu s-a confirmat stagiul de cotizare în serviciul public de cel puţin 15 ani.

Susţine că, la 27 februarie 2014, a solicitat repetat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căuşeni transferul la pensia de funcţionar public, iar prin scrisoarea nr. 262 din 12.03.2014, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Căuşeni prin intermediul reprezentantului său i-a respins cererea pe motivul invocat anterior – nu s-a confirmat stagiul de cotizare în serviciul public de cel puţin 15 ani.

Menţionează că, atît comisia cît şi Şeful DGCTAS Căuşeni, au considerat că perioada 03.10.1975 – 26.11.1984 (9 ani 1 lună 23 zile), cînd a activat în cadrul MAI, actualmente IP Căuşeni, în calitate de inspector superior pentru lucru cu paşapoartele, nu poate fi luată în calcul ca stagiu de funcţionar public, deoarece funcţia respectivă nu se regăseşte la moment în Clasificatorul unic al funcţiilor publice, iar perioada 29.02.2000 - 1 31.12.2002 (2 ani 10 luni 3 zile), cînd a activat în calitate de specialist coordonator la OSC Căuşeni, nu poate fi luată în calcul de funcţionar public, deoarece lipsesc datele în Registrul de Stat al evidenţei individuale a contribuţiilor.

Nefiind de acord cu concluziile comisiei şi a Şefului DG CTAS Căuşeni, la 04.04.2014, a depus cerere prealabilă la CNAS – organul ierarhic superior, solicitînd a recunoaşte neîntemeiat refuzul Direcţiei Generale CTAS Căuşeni în reexaminarea drepturilor la pensie cu transferul la pensia de funcţionar public; să se dispună transferul de la pensia pentru limita de vîrstă începînd de la data depunerii cererii respective (25.07.2013) la pensia de funcţionar public. Prin scrisoarea nr. IV-T-712/14 din 08.05.2014 a fost informată că cererea prealabilă a fost examinată de către preşedintele CNAS – Maria Borta, iar în fapt cererea n-a fost examinată în fond, dar a fost de fapt neglijată, în sensul că n-a fost nici admisă dar nici respinsă.

Consideră concluziile comisiei, Şefului DG CTAS Căuşeni, a preşedintelui CNAS, neîntemeiate şi ilegale, deoarece acestea contravin prevederilor art. 6 (1) din Codul civil, art. 3, 29 alin. (1), (2) din Legea serviciului public nr. 443 din 04.05.1995, art.41alin. (l)- (3), 42 (2), 69 lit. b) din Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, art. 1-11, 13 lit. a), b) din Regulamentul cu privire la nodul de stabilire şi plată a pensiilor funcţionarilor publici, aprobat prin HG RM Nr. 412 din 22.04.2004 despre aprobarea unor acte normative ce ţin de stabilirea şi plata pensiilor funcţionarilor publici.

Invocă că, perioada 03.10.1975 - 26.11.1984 (9 ani 1 lună 23 zile), cînd a activat în cadrul MAI - Comisariatul Raional de Poliţie Căuşeni, în calitate de inspector superior pentru lucru cu paşapoartele, urmează a fi luată în calcul ca stagiu de funcţionar public, iar faptul că, în Clasificatorul unic al funcţiilor publice, aprobat ulterior prin Legea nr.155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice, funcţia deţinută de către ea în perioada 03.10.1975 - 26.11.1984 în cadrul Comisariatului Raional de Poliţie Căuşeni nu s-a regăsit, nu poate influenţa asupra drepturilor obţinute legal anterior, or legea civilă nu are caracter retroactiv.

Specifică că, nu cunoaşte din ce motiv perioada 29.02.2000 - 31.12.2002, cînd a activat în calitate de specialist coordonator la OSC Căuşeni, instituţia angajatoare n-a prezentat la CNAS, declaraţia REV-1 privind persoanele asigurate pentru perioada respectivă şi de ce DGCTAS Căuşeni n-a reacţionat prompt, în limitele competenţei atribuite prin lege - atragerea persoanelor responsabile la răspundere contravenţională - cu obligarea prezentării declaraţiilor respective, dar au decis să pună consecinţele nefaforabile ale acestei omisiuni în povara reclamantei.

Solicită reclamanta Tabunşcic Raisa, a recunoaşte ca fiind neîntemeiate decizia nr.95 din 03.09.2013, refuzul Direcţiei Generale CTAS Căuşeni nr.262 din 12.03.2014 şi CNAS din 08.05.2014 privind reexaminarea dreptului la pensie şi transferul la pensia de funcţionar public, a obliga Casa Teritorială de Asigurări Sociale Căuşeni să dispună transferul de la pensia pentru limita de vîrstă, începînd cu data depunerii cererii (25.07.2013) la pensia de funcţionar public, să recalculeze şi achite diferenţa pensiei recalculate. Prin hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 25 iunie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de către Tabunşcic Raisa a fost admisă, fiind recunoscute ca neîtemeiate decizia nr.95 din 03.09.2013, refuzul Direcţiei Generale CTAS Căuşeni 2 nr.262 din 12.03.2014 şi CNAS din 08.05.2014 privind reexaminarea dreptului la pensie şi transferul la pensia de funcţionar public.

S-a obligat CTAS Căuşeni să dispună transferul de la pensia pentru limita de vîrstă, începînd cu data depunerii cererii (25.07.2013) la pensia de funcţionar public, să recalculeze şi achite diferenţa pensiei recalculate (f.d.43-46). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2015, a fost admis apelul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, fiind casată hotărârea Judecătoriei Căuşeni din 25 iunie 2014 şi pronunţată o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.76-84). Invocînd ilegalitatea deciziei enunţate, la 25 martie 2015, Raisa Tabunşcic a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2015, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Căuşeni din 25 iunie 2014 (f.d.92-93).

În motivarea cererii de recurs, recurenta a indicat că, la caz, decizia instanţei de apel este ilegală și neîntemeiată și urmează a fi casată, pe motiv că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi au fost încălcate normele de drept material.

Indică recurenta că, instanţa de apel greşit a reţinut că, perioada de activitate 29.02.2000 – 31.12.2002 în cadrul Serviciului Stare Civilă nu poate fi luată în calcul, deoarece instituţia nominalizată nu a prezentat declaraţiile persoanelor asigurate REV-5 pentru angajaţii din cadrul entităţii, or, anume angajatorii şi nu salariaţii sunt obligaţi să pună la dispoziţia Casei Naţionale şi a structurilor ei teritoriale datele şi documentele necesare atribuirii codului personal de asigurări sociale (ancheta persoanei asigurate REV-1), ţinerii evidenţei stagiului de cotizare şi plăţii contribuţiilor de asigurări sociale (declaraţiile persoanelor asigurate REV-5 pentru toţi angajaţii întreprinderii) conform unei metodologii elaborate de către Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Pe cale de consecinţă, a invocat recurenta că, instanţa de apel s-a eschivat de la exercitarea obligaţiei impusă prin lege – înfăptuirea actului de justiţie, care presupune nu doar constatarea ilegalităţii, dar şi anularea actului administrativ ilegal şi neîntemeiat şi în principal – restabilirea dreptului violat. Consideră că, instanţa de apel a examinat superficial circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate circumstanțele și probele existențe ale cauzei, pronunțînd o hotărîre ilegală și neîntemeiată de respingere a acțiunii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din actele pricinii rezultă că, decizia recurată cu recurs a fost pronunţată la data de 29 ianuarie 2015 (f.d.75), iar recursul a fost depus la data de 25 martie 2015 (f.d.92-93). Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, instanţa de recurs constată că recursul depus de către Raisa Tabunşcic a fost declarat în termen. La 08 aprilie 2015 în adresa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căuşeni a fost expediată copia recursului declarat de către Raisa Tabunşcic, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs (f.d.96). La 28 aprilie 2015 Casa Naţională de Asigurări Sociale a depus referinţă, solicitînd respingerea recursului declarat de către Raisa Tabunşcic ca fiind inadmisibil şi menţinerea deciziei instanţei de apel ca fiind legală şi întemeiată (f.d.98-99).

3 Verificînd legalitatea deciziei contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Raisa Tabunşcic urmează a fi declarat inadmisibil. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Totodată, conform art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Iar potrivit art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului enunţat prevede expres că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Sub aspectul acestor prevederi legale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Raisa Tabunşcic este declarativ, or, acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Mai mult decît atît, călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Argumentele invocate de Raisa Tabunşcic în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

4 Cele relatate mai sus derivă și din dispoziţia articolului 13 din Convenţia Europeană, care reglementează expres că, recursul trebuie să fie unul ,,efectiv”, atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Raisa Tabunşcic ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Raisa Tabunşcic se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 5