3ra-1004/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: Şt. Niţă dosarul nr.3ra-1004/15 instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova ÎNCHEIERE 30 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iurie Bejenaru, Nadejda Toma examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Musteaţă Vladislav, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Musteaţă Vladislav împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Departamentului Instituţiilor Penitenciare cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015 c o n s t a t ă La data de 23 aprilie 2014 Musteaţă Vladislav a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii Musteaţă Vladislav a menţionat, că la 06 martie 2014 s-a adresat cu cerere prealabilă în adresa Ministerului Afacerilor Interne şi Departamentului Instituţiilor Penitenciare solicitând includerea în calculul vechimii în muncă în organele afacerilor interne perioada de studii la Liceul Militar „Neagoe Basarab” din oraşul Buzău, România, stabilirea sporului la salariu, cu efectuarea recalculului la salariu reieşind din vechimea în muncă, şi aprecierea ca fiind încadrat în organele afacerilor interne din 13.09.1999. Evidenţiază că, prin răspunsurile Ministerului Afacerilor Interne nr. 10/M-98 din 25.03.2014 şi Departamentului Instituţiilor Penitenciare nr. 4/1-1527 din 04.04.2014 s- a refuzat în admiterea cerinţelor înaintate.

Denotă Musteaţă Vladislav că, la 13.09.1999, în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 226 din 29.09.1999 „Cu privire la înmatricularea şi detaşarea la studii în instituţiile de învăţământ peste hotarele republicii”, a fost înmatriculat în Colegiul de Poliţie „Dimitrie Cantemir” şi detaşat pentru efectuarea studiilor la Liceul Militar „Neagoe Basarab” din Buzău al Ministerului de Interne din România.

Apreciază că, conform pct.7 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire şi plată a pensiilor şi indemnizaţiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din 1 trupele organelor afacerilor interne şi sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Naţional Anticorupţie”, la calcularea vechimii în muncă la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă conform Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi a sistemului penitenciar, se i-a în considerare şi durata serviciului în organele afacerilor interne.

Totodată evidenţiază că, în conformitate cu lit. d) pct. 631 din Regulamentul cu privire la serviciul în organele afacerilor interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 334 din 08.07.1991, la calcularea vechimii în serviciu pentru stabilirea sporului la salariu pentru vechimea în muncă funcţionarilor publici cu statut special ce deţin grade speciale ale poliţiei se includ şi perioadele de studii în instituţiile de învăţământ militar (special). Denotă că, potrivit informaţiei prezentate de către Ministerul Afacerilor Interne al României în perioada 1999-2003, Liceul Militar „Neagoe Basarab”, or. Buzău, România a avut profil militar, iar elevii înmatriculaţi în această unitate de învăţământ au fost încazarmaţi, avînd drepturi şi îndatoriri specifice, prevăzute de regulamentele militare.

Solicită Musteaţă Vladislav anularea răspunsurilor Ministerului Afacerilor Interne nr. 10/M-98 din 25.03.2014 şi Departamentului Instituţiilor Penitenciare nr. 4/1-1527 din 04.04.2014, cu obligarea Ministerului Afacerilor Interne să includă şi să calculeze vechimea în muncă, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994 perioada de aflare la studii la Liceul Militar ,Neagoe Basarab” din or. Buzău România. De asemenea solicită, a fi considerat încadrat în serviciu în organele afacerilor interne din 13.09.1999, obligarea Ministerului Afacerilor Interne să-i stabilească şi să-i calculeze sporul la salariu în conformitate cu lit. d) pct. 631 din Regulamentul cu privire la serviciul în organele afacerilor interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.334 din 08.07.1991, cu efectuarea recalculului la salariu reieşind din vechimea în muncă stabilită.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 01 decembrie 2014 s-a respins acţiunea înaintată. În motivarea soluţiei adoptate prima instanţă a menţionat că, odată ce în momentul detaşării pentru efectuarea studiilor la Liceul Militar „Neagoe Basarab” din Buzău al Ministerului de Interne din România, Musteaţă Vladislav avea vîrsta de 15 ani, acesta nu poate fi considerat că face parte din efectivul de trupă sau corpul de comandă al Ministerului Afacerilor Interne. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015 s-a respins apelul declarat de Musteaţă Vladislav şi s-a menţinut hotărârea primei instanţe. Instanţa de apel a reiterat argumentele menţionate în hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 01 decembrie 2014. La data de 29 mai 2015 Musteaţă Vladislav a declarat recurs solicitând, admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015 şi hotărârii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material şi procedural. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul menţionează că, odată ce decizia recurată a fost adoptată la 01 aprilie 2015, recursul declarat la 29 mai 2015 urmează a fi considerat ca fiind depus în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sa a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sa în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. 3 Argumentele invocate în recurs precum că, instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material şi procedural nu pot fi reţinute pe motiv că, circumstanţele invocate au constituit obiect de examinare în instanţa de apel, fiind apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Prin urmare, instanţa de recurs notează că, Musteaţă Vladislav nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CtEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţie, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Completul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Musteaţă Vladislav ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de Musteaţă Vladislav se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iurie Bejenaru Nadejda Toma 4