2r-410/15 — Reparea prejudicului

prima instanţă: C. Vîrlan dosarul nr. 2r-410/15 instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Minciuna, Iu. Cimpoi DECIZIE 29 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Serghei Mihailov, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Butov împotriva lui Serghei Mihailov cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 24 noiembrie 2014, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către Serghei Mihailov, c o n s t a t ă: La 09 octombrie 2013, Serghei Butov a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Mihailov cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 03 decembrie 2012, în jurul orelor 03.25, în mun. Chişinău, pe str. Kogălniceanu, din direcţia str. Puşkin spre str. M. Eminescu, s-a produs un accident rutier şi, anume, automobilul de model Opel Zafira, cu n/î K AR 144 s-a tamponat de un copac. Menţionează că prin procesul-verbal cu privire la contravenţie din 28 ianuarie 2013 pârâtul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 242 alin. (1) din Codul contravenţional, iar prin decizia agentului constatator din 28 ianuarie 2013 a fost sancţionat cu 50 u. c. şi 6 puncte de penalizare. Susţine că nici procesul-verbal cu privire la contravenţie şi nici decizia agentului constatator din 28 ianuarie 2013 nu au fost constatate în modul prevăzut de lege.

Afirmă că proprietar al automobilului enunţat este Alexandru Domnişor, care la 01 octombrie 2011, a încheiat cu el contractul de administrare fiduciară, obiectului contractului fiind automobilul de model Opel Zafira, cu n/î K AR 144. Invocă că conform prevederilor contractului de administrare fiduciară enunţat, el este în drept să înainteze orice acţiune judiciară faţă de orice terţ, în vederea reparării prejudiciului cauzat obiectului contractului. Mai invocă că prin actul de examinare a mijlocului de transport auto nr.14/01A din 20 decembrie 2012, întocmit de către SRL „Exauto-Plus”, costul recondiţionării automobilului de model Opel Zafira, cu n/î K AR 144, constituia 57340,13 lei. Menţionează că el i-a încredinţat pârâtului exploatarea automobilului, transmiţându-i toate actele necesare pentru conducerea acestuia.

Susţine că pârâtul a fost inclus în foaia de parcurs, eliberată de către SC „I&S Taxi” SRL şi a fost confirmat prin semnătura sa faptul că a preluat automobilul enunţat la 02 decembrie 2012. Afirmă că conform art. 1410 alin. alin. (1) şi (2) din Codul civil, persoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalaţiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substanţelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcţii etc.) au obligaţia să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu demonstrează că prejudiciul se datorează unei forţe majore (cu excepţia cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenţia persoanei vătămate.

Obligaţia de reparare a prejudiciului revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit. Prin urmare, solicită încasarea de la pârât a sumei de 57340 lei, cu titlu de prejudiciu material şi a cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 5000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 23 iulie 2014 acţiunea a fost admisă şi a fost încasat de la Serghei Mihailov în beneficiul lui Serghei Butov suma de 57340 lei, cu titlu de prejudiciu material şi taxa de stat în sumă de 1721 lei. La 01 septembrie 2014, Serghei Mihailov reprezentat de către avocatul Marian Babără a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 noiembrie 2014 a fost restituită cerere de apel depusă de către Serghei Mihailov reprezentat de către avocatul Marian Babără ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare apel şi ca depus în afara termenului legal. La 09 februarie 2015, Serghei Mihailov a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, cerând repunerea în termen şi admiterea acestuia, casarea încheierii instanţei de apel şi restituirea pricinii în instanţa de apel pentru judecarea apelului. Recurentul Serghei Mihailov, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu încheierea instanţei de apel. Menţionează că în legătură cu faptul că el a fost plecat peste hotarele ţării şi a revenit în ţară abia la 31 august 2014, a fost în imposibilitate de a declara apel împotriva hotărârii primei instanţe şi a omis termenul de declarare a apelului.

Consideră că instanţa de apel urma să repună apelul în termen şi să dispune de a nu da curs cererii de apel, cu acordarea unui termen pentru lichidarea neajunsurilor şi, anume, pentru prezentarea mandatului avocatului său. Susţine că la examinarea pricinii, instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, ceea ce a dus la soluţionarea greşită a pricinii. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Din actele pricinii s-a stabilit că instanţa de apel, prin încheierea din 24 noiembrie 2014, a restituit cererea de apel, cu motivarea că Serghei Mihailov a depus apelul dat în afara termenului legal şi că a fost depus de o persoană care nu era în drept să declare apel. În conformitate cu art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Iar, art. 369 alin. (1) lit. d) Codul de procedură civilă, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea de apel dacă a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. S-a stabilit că, recurentul Serghei Mihailov a depus cerere de apel la data de 29 august 2014, împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 23 iulie 2014, adică cu expirarea termenului de declarare a apelului şi fără solicitarea de repunerea în termen al apelului explicînd că a fost plecat peste hotarele ţării şi a revenit în ţară la 31 august 2014. În conformitate cu art. 110 Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Art. 112 alin. (3) Codul de procedură civilă stipulează expres că, actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele băneşti au fost predate la oficiul poştal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicaţie înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. Conform art. 113 alin. (1) Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa judecătorească. Este de reţinut faptul că dispozitivul hotărîrii primei instanţe în prezenta pricină a fost pronunţat la 23 iulie 2013, pe care Serghei Mihailov l-a recepţionat în aceiaşi zi, iar suplimentar la 28 iulie 2014 Judecătoria Rîşcani, mun.

Chişinău i-a expediat copia dispozitivului primei instanţe 23 iulie 2014 (f.d. 64, 65), însă avocatul Marian Barbă în interesele lui Serghei Mihailov a contestat hotărîrea primei instanţe cu apel la 01 septembrie 2014. Astfel, este lipsit de suport probatoriu şi nu poate fi reţinut argumentul recurentului precum că a fost plecat peste hotarele ţării şi a revenit în ţară la 31 august 2014 şi că instanţa de apel urma să-i acorde termen pentru a prezenta probe ce ar confirma repunerea în termen a apelului, deoarece ultimul a fost prezent la pronunţarea dispozitivului primei instanţe, a cunoscut despre emiterea dispozitivului care şi i-a fost înmînat în aceiaşi zi. Mai mult, recurentul nu a solicitat repunerea în termen a apelului şi nici n-a prezentat probe pertinente ce ar justifica omiterea termenului de atac a hotărârii primei instanţe.

Instanţa de recurs reţine că recurentul urma să depună la instanţa de apel care efectuează actul de procedură o cerere cu prezentarea probelor pertinente şi veridice, ce ar confirma că a fost în imposibilitate de a depune cererea de apel în termenul stabilit de lege. Or, în cazul din speţă recurentul n-a respectat această procedură legală. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel temeinic şi legal a restituit cererea de apel depusă de către Serghei Mihailov ca depusă în afara termenului legal. Argumentele invocate de către ultimul în cererea de recurs nu pot fi reţinute, deoarece sunt neîntemeiate şi nu au suport legal.

În susţinerea opiniei enunţate instanţa de recurs invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazurile Ceachir contra Moldovei (cererea nr. 11712/04 din 15 ianuarie 2008), Melnic contra Moldovei (nr. 6923/03 din 14 noiembrie 2006), în care s-a constatat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile părţilor la un proces echitabil. Însă, la caz, s-a mai stabilit că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 noiembrie 2014 recurentului-apelant i-a fost restituită cererea de apel ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

În conformitate cu art. 360 alin. (1) şi (2) Codul de procedură civilă, sînt în drept să declare apel: a) părţile şi alţi participanţi la proces; b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege; c) martorul, expertul, specialistul şi interpretul, reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine. Persoana interesată care a renunţat expres la apel în privinţa unei hotărîri nu mai are dreptul să declare apel. Renunţarea la apel se face prin depunerea unei cereri în prima instanţă pînă la expirarea termenului de depunere a apelului.

Din actele pricinii şi anume din cererea de apel este cert faptul că apelul a fost semnat şi depus 01 septembrie 2014 de către Marian Barbără, însă la dosar şi nici la cererea de apel nu au fost anexate şi nici în cadrul şedinţei de judecată nu a fost prezentat documentul legalizat în modul stabilit, care să certifice împuternicirile lui Marian Barbără să semneze apelul în calitate de reprezentant a recurentului Serghei Mihailov. Mai mult ca atît, în şedinţa instanţei de apel Serghei Mihailov a confirmat faptul că nu a încheiat cu avocatul Marian Barbără contract de acordare a asistenţei juridice şi nu l-a împuternicit să semneze şi să depună apel. Aşa dar, instanţa de recurs consideră justă concluzia instanţei de apel şi în partea restituirii cererii de apel ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Serghei Mihailov. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Butov împotriva lui Serghei Mihailov cu privire la repararea prejudiciului material.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi