2ra-1371/15 — Repararea prejudiciului

dosarul nr.2ra-1371/15 prima instanţă: S. Teleucă, instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol, DECIZIE 15 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Maria Ghervas Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinând recursul declarat de Suruceanu Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Suruceanu Serghei împotriva lui Şved Gheorghe cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 ianuarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Şved Gheorghe şi modificată hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 13 mai 2014, prin care acţiunea a fost admisă c o n s t a t ă: La 11 aprilie 2012 Suruceanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Şved Gheorghe cu privire la repararea prejudiciului material În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 30 noiembrie 2011 Şved Gheorghe aflându-se la volanul automobilului de model „Mercedes 313 CDi” cu n/î CNF484, ce-i aparţine cu drept de proprietate, manifestând imprudenţă, a tamponat automobilul de model „Mitsubishi Pajero” cu n/î CXS 077, ce-i aparţine cu drept de proprietate lui Suruceanu Serghei şi pe care îl conducea.

Prin procesul – verbal cu privire la contravenţie din 30 noiembrie 2011 întocmit de agentul constatator, inspector de poliţie al S.P.R. al I.P.G. mun. Chişinău, s-a constatat că Şved Gheorghe a comis contravenţia prevăzută de art. 242 al. (1) Cod contravenţional, fiindu-i aplicată sancţiunea contravenţională sub formă de amendă în mărime de 40 u.c. şi 5 u.c. şi 5 puncte de penalizare. Indică reclamantul că Şved Gheorghe a achitat amenda stabilită şi nu a contestat decizia agentului constatator. În urma accidentului rutier automobilului de model „Mitsubishi Pajero” cu n/î CXS 077 i-au fost deteriorate bara de protecţie din faţă şi farul din faţă din partea stîngă. 1 Afirmă reclamantul că a solicitat pîrîtului să întreprindă măsuri în vederea reparării automobilului, însă acesta nu a satisfăcut cerinţa înaintată şi astfel a efectuat reparaţia automobilului din mijloace financiare proprii.

Precizează reclamantul că, pentru repararea automobilului „Mitsubishi Pajero” deteriorat în urma accidentului rutier produs, conform actelor de efectuare a reparaţiilor şi bonului fiscal a suportat cheltuieli în sumă de 25873,97 lei. Cere reclamantul încasarea în beneficiul său de la Şved Gheorghe a sumei de 25873,97 lei cu titlu de prejudiciu material. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 10 octombrie 2012, acţiunea a fost admisă integral, s-a încasat de la Şved Gheorghe în beneficiul lui Suruceanu Serghei prejudiciul material în sumă de 25 873,97 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 3857 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2013, a fost admis apelul declarat de către Şved Gheorghe, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 10 octombrie 2012 şi remisă cauza la rejudecare în aceiaşi instanţă, în alt complet de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 13 mai 2014 , acţiunea a fost admisă, s-a încasat de la Şved Gheorghe în beneficiul lui Suruceanu Serghei prejudiciul material în sumă de 25 873,97 lei, 777 lei taxa de stat achitată şi cheltuieli de judecată în sumă de 3000 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 ianuarie 2015, a fost admis apelul declarat de către Şved Gheorghe, şi modificată hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 13 mai 2014, cu micşorarea sumei prejudiciului material cauzat de la 25873,97 lei pînă la 3427 lei şi micşorarea sumei taxei de stat încasate de la Şved Gheorghe în beneficiul lui Suruceanu Serghei de la 777 lei pînă la 102,81 lei.

În rest a fost menţinută hotărîrea primei instanţe. La 21 aprilie 2015 Suruceanu Serghei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat că, consideră decizia instanţei de apel ca fiind neîntemeiată şi care urmează a fi casată, deoarece circumstanţele pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin, iar instanţa de apel nu era în drept să administreze noi probe la examinarea pricinii în apel. Susţine recurentul că instanţa de apel neîntemeiat a admis o probă nouă în cercetarea cauzei civile - audierea expertului. Invocă prevederile art. 372 alin. (1), (11) (12) CPC, în conformitate cu care părţile şi alţi participanţi la proces au dreptul să prezinte noi probe dacă au fost în imposibilitatea să o facă la examinarea pricinii în primă instanţă.

Instanţa de apel nu are dreptul să administreze probele care au putut fi prezentate de participanţii la proces în primă instanţă, cu excepţia situaţiei stabilite la alin.(1). În cazul în care părţile şi alţi participanţi la proces invocă necesitatea administrării de noi probe, aceştia trebuie să indice probele respective, mijloacele prin care ele pot fi administrate, precum şi motivele care au împiedicat prezentarea lor în prima instanţă. Astfel recurentul nu este de acord cu concluziile instanţei de apel şi indică că pîrîtul nu a motivat şi nu a argumentat prezentarea unor probe noi în procesul civil la etapa examinării apelului. 2 Or, instanţa de apel nu a argumentat admiterea probei noi prezentate.

Mai indică recurentul că, instanţa de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, încălcându-se astfel dreptul la un recurs efectiv. Consideră că motivele enunţate supra de încadrează în temeiurile declarării recursului şi condiţionează admiterea acestuia, cu casarea deciziei instanţei de apel. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Suruceanu Serghei neîntemeiat şi care urmează a fi respins şi menţinută decizia instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 27 ianuarie 2015, copia de pe aceasta a fost expediată lui Suruceanu Serghei la 10 februarie 2015 (f. d. 191 ), însă dovada recepţionării acesteia lipseşte. Astfel, recursul împotriva deciziei instanţei de apel declarat la 21 aprilie 2015, se consideră depus în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces Din considerentul menţionat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie recurge la examinarea propriu-zisă a cererii de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. După cum rezultă din materialele cauzei, la 11 aprilie 2012 Suruceanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Şved Gheorghe cu privire la repararea prejudiciului material în sumă de 25 873,97 lei. Instanţele de judecată au emis hotărârile sus indicate. Suruceanu Serghei nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, a declarat recurs împotriva acesteia. Instanţa de recurs analizînd materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că instanţa de apel întemeiat a dispus admiterea cererii de apel.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, la 30 noiembrie 2011 a avut loc un accident rutier, în care au fost implicaţi Şved Gheorghe care se afla la volanul automobilului de model „Mercedes 313 CDi” cu n/î CNF484, ce-i aparţine cu drept de proprietate, şi Suruceanu Serghei care se afla la volanul automobilului de model „Mitsubishi Pajero” cu n/î CXS 077. De asemenea, a fost stabilit cu certitudine că Şved Gheorghe a fost recunoscut vinovat în comiterea accidentului, fapt confirmat şi prin procesul – verbal cu privire 3 la contravenţie din 30 noiembrie 2011, întocmit de agentul constatator, inspector de poliţie al S.P.R. al I.P.G.

mun. Chişinău, fapta fiind încadrată în temeiul art. 242 alin. (1) Cod contravenţional. Deci, reieşind din materialele pricinii instanţa de recurs constată că, deoarece, Şved Gheorghe nu deţinea poliţa de asigurare obligatorie, Suruceanu Serghei a înaintat prezenta acţiune, solicitînd recuperarea prejudiciului material în mărime de 25873,97 lei. În conformitate cu art. 14 Cod civil, persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

Conform art. 1410 Cod civil, persoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalaţiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substanţelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcţii etc.) au obligaţia să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu demonstrează că prejudiciul se datorează unei forţe majore (cu excepţia cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenţia persoanei vătămate. Obligaţia de reparare a prejudiciului revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

Cu referire la normele de drept citate în coraport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră legală şi întemeiată decizia instanţei de apel, or, lui Şved Gheorghe îi revine obligaţia de reparare a prejudiciului material suportat de către Suruceanu Serghei în mărime de 3427 lei. Din materialele cauzei, în special din materialele procedurii contravenţionale, se evidenţiază că urmare a accidentului rutier, Serghei Suruceanu a suferit un prejudiciu, caracterizat prin deteriorarea barei de protecţie faţă şi fara faţă stînga (f.d. 12 verso). Astfel, reieşind din schiţa de la locul accidentului şi constatările agentului referitor la daunele suferite, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că părţile le-au semnat fără careva rezerve deci implicit rezultă că au căzut de acord cu cele menţionate în act.

Studiind actele lucrărilor efectuate de către SRL „Elitautodiamant” nr. DEF- 032837 şi DEF-032887, în conformitate cu care prejudiciul cauzat lui Suruceanu Serghei pentru repararea autoturismului constituie 25873,97 lei şi datele cuprinse în dosarul contravenţional, cu referire la schiţa accidentului şi pagubele suferite, Colegiul civil subliniază că actele lucrărilor efectuate cuprind şi alte poziţii decît deteriorările constatate de agentul constatator la data producerii accidentului. Mai mult, în conformitate cu raportul de constatare tehnico - ştiinţifică nr. 3547 din 17 aprilie 2014, întocmit de către Centru Tehnico-Criminalistic şi expertize judiciare, s-a stabilit că preţul de înlocuire a corpului cu sticlă a farului, demontării, reparaţiei, vopsirii şi montării barei de protecţie faţă a automobilului de model „Mitsubishi Pajero” cu numărul de înmatriculare CXS 077, precum şi materialele 4 necesare pentru efectuarea acestor lucrări, constituie 3427 lei (f.d.

135-137). Subsecvent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, nu poate fi reţinut nici argumetul recurentului cu privre la faptul că instanţa de apel a admis o probă nouă în cercetarea cauzei civile, audierea expertului or, în conformitate cu art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. În limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.

Conform art. 372 alin. (1), (11) (12) CPC, în conformitate cu care părţile şi alţi participanţi la proces au dreptul să prezinte noi probe dacă au fost în imposibilitatea să o facă la examinarea pricinii în primă instanţă.

Instanţa de apel nu are dreptul să administreze probele care au putut fi prezentate de participanţii la proces în primă instanţă, cu excepţia situaţiei stabilite la alin.(1). În cazul în care părţile şi alţi participanţi la proces invocă necesitatea administrării de noi probe, aceştia trebuie să indice probele respective, mijloacele prin care ele pot fi administrate, precum şi motivele care au împiedicat prezentarea lor în prima instanţă Având în vedere circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că decizia instanţei de apel este legală şi întemeiată, motiv pentru care respinge recursul declarat de Todiriţa Sergiu, ca neîntemeiat şi menţine decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Suruceanu Serghei. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 ianuarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Suruceanu Serghei împotriva lui Şved Gheorghe cu privire la repararea prejudiciului material. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Maria Ghervas Dumitru Mardari Galina Stratulat 5