2ra-1678/15 — Repararea prejudiciului moral

prima instanţă: N. Veleva dosarul nr. 2ra-1678/15 instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol ÎNCHEIERE 26 august 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Petruţî Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Petruţî Serghei împotriva lui Glibiciuc Dumitru cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi la cererea reconvenţională a lui Glibiciuc Dumitru împotriva lui Petruţî Serghei cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Petruţî Serghei, casată parţial hotărârea Judecătoriei Cahul din 27 decembrie 2013 în partea admiterii cererii reconvenţionale, cu emiterea unei noi hotărîri în partea dată, prin care acţiunea reconvenţională a fost respinsă, în rest decizia instanţei de apel a fost menţinută c o n s t a t ă La 14 septembrie 2009 Petruţî Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Glibiciuc Dumitru cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii a indicat că, la 20 martie 2008, în jur de orele 13.00, aflîndu-se la volanul automobilului său VW Polo cu n/î CHAS 401, la ieşirea de pe terenul adiacent carosabilului, de la staţia de petrol „Bemol” ce se afla în or. Cahul, la intersecţia str. V. Alecsandri şi str. V. Stroiescu, asigurîndu-se că nu creează obstacole altor mijloace de transport, a efectuat manevra pe partea carosabilă din str. V. Alecsandri la o distanţă de 7 metri. Susţine că a inclus semnalizatorul de direcţie pentru efectuarea manevrei spre stînga, însă cu toate acestea a fost lovit din spate de automobilul de model VAZ 21063 cu n/î CHAL 562, la volanul căruia se afla Glibiciuc Dumitru. Pe marginea faptului dat a fost intentată procedura administrativă în privinţa lui Petruţî Serghei în baza art. 124 al.

(2) Cod contravenţional şi aplicată ilegal în privinţa lui sancţiunea administrativă. Nefiind de acord cu aceasta, a contestat-o în instanţa de judecată, iar prin decizia Curţii de Apel Cahul din 23 aprilie 2009 a fost încetată procedura în privinţa reclamantului, din cauza lipsei faptului contravenţiei administrative. Prin aceeaşi decizie, vinovat de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Glibiciuc Dumitru. În urma accidentului, reclamantului i-au fost cauzate leziuni corporale uşoare şi deteriorat automobilul lui. Astfel, conform raportului de expertiză tehnic din 10 august 2009, valoarea prejudiciului pentru automobilul deteriorat a constituit 3181 dolari SUA. La momentul efectuării expertizei nu a fost prezent Glibiciuc Dumitru, deşi a fost înştiinţat legal de două ori.

La fel, pentru întocmirea raportului de expertiză, Petruţî Serghei a cheltuit 1200 lei şi 480 lei, iar pentru asistenţă juridică a achitat 4068 lei. Reclamantului i-a fost cauzat şi prejudiciu moral, evaluat de acesta în mărime de 10000 lei, pentru suferinţele fizice suportate de acesta ca rezultat al comiterii accidentului, a fost lipsit de posibilitatea de a se folosi de automobilul său, fiind nevoit de a închiria un alt mijloc de transport. Cere Petruţî Serghei încasarea de la Glibiciuc Dumitru a prejudiciului material de 5748 lei şi 3181 dolari SUA, a prejudiciului moral de 10000 lei şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 3000 lei. Ulterior, reclamantul şi-a majorat cuantumul prejudiciului material pînă la 9048 lei şi 3181 dolari SUA, convertiţi în valută naţională la data executării hotărîrii, precum şi 10000 lei prejudiciu moral.

La 10 noiembrie 2009 Glibiciuc Dumitru a depus cerere reconvenţională împotriva lui Petruţî Serghei, intervenient CA „Asito” SA cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii a indicat că, la 20 martie 2008, în jurul orelor 13.00, Petruţî Serghei conducînd autoturismul VW Polo cu n/î CHAS 401, la marginea or. Cahul, încălcînd prevederile p. 39 (2) a Regulamentului circulaţiei rutiere, a ieşit de la staţia peco „Bemol”, deci de pe un teren adiacent drumului, pe partea carosabilă a traseului Cahul-Cantemir, la intersecţia str. V. Alecsandri cu str. V. Stroiescu, deplasîndu-se în direcţia SRL „Ghionist Grup” şi nu a cedat trecerea reclamantului, or acesta din urmă se deplasa la volanul autoturismului de model VAZ 21063 cu n/î CHAL 562 pe str. V. Alecsandri în direcţia „Sud”, creînd astfel condiţii pentru acesta de imposibilitate de a evita ciocnirea automobilelor, deşi a frînat brusc.

În urma tamponării, automobilul i-a fost deteriorat considerabil. Despre producerea accidentului rutier imediat a fost înştiinţată poliţia şi compania de asigurare. Vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Petruţî Sergiu, care avea încheiat la acel moment contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă cu CA „Asito” SA. Cere reclamantul încasarea în beneficiul lui a prejudiciului material de 10972 lei pentru deteriorarea automobilului VAZ 21063 cu n/î CHAL 562, repararea prejudiciului moral de 5000 lei şi a cheltuielilor de judecată de 150 lei pentru taxa de stat achitată, 720 lei pentru expertiza merceologică, precum şi 480 lei pentru expertiza autotehnică.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 27 decembrie 2013, a fost respinsă acţiunea lui Petruţî Serghei ca neîntemeiată şi admisă parţial acţiunea reconvenţională a lui Glibiciuc Dumitru, fiind dispusă încasarea de la Petruţî Serghei în beneficiul lui Glibiciuc Dumitru prejudiciul material cauzat în urma accidentului rutier în sumă de 10972,38 lei, prejudiciul moral de 500 lei, cheltuielile de judecată de 150 lei, iar în beneficiul statului a fost dispusă încasarea taxei de stat de 194,16 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2015, a fost admis apelul declarat de către Petruţî Serghei, casată parţial hotărârea Judecătoriei Cahul din 27 decembrie 2013 în partea admiterii cererii reconvenţionale, cu emiterea unei noi hotărîri în partea dată, prin care acţiunea reconvenţională a fost respinsă, în rest decizia instanţei de apel a fost menţinută.

La 22 aprilie 2015 Petruţî Serghei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti în partea respingerii acţiunii iniţiale, cu emiterea unei noi hotărîri în partea dată de admitere integrală a acţiunii lui Petruţî Serghei. În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele cauzei, nu a aplicat legea care trebuia aplicată. Or, prin decizia Curţii de Apel Cahul din 23 aprilie 2009 s-a stabilit cu certitudine că lipseşte culpa lui Petruţî Serghei în comiterea accidentului rutier şi stabilită vinovăţia lui Glibiciuc Dumitru în producerea acestuia.

Instanţa a dat o apreciere eronată deciziei Curţii de Apel Comrat din 16 mai 2013, prin care a fost încetat procesul contravenţional în privinţa lui Glibiciuc Dumitru, în situaţia în care procesul a fost încetat nu din lipsa faptei contravenţiei în acţiunile intimatului, ci pe motive de procedură. În circumstanţele date, contrar deciziei Curţii de Apel Comrat din 16 mai 2013, Glibiciuc Dumitru poartă răspundere deplină pentru prejudiciul material şi moral cauzat lui Petruţî Serghei în mărimea solicitată, cuantumul căruia a fost confirmat prin probe admisibile şi concludente. Examinînd temeiurile recursului declarat de către Petruţî Serghei în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Petruţî Serghei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurent a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Petruţî Serghei ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul lui Petruţî Serghei se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecători Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat