2ra-1344/15 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă: T. Gologan 2ra-1344/15 instanţa de apel: A. Gheorghieș, N. Chircu, I. Talpa DECIZIE 15 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Dumitru Mardari, Maria Ghervas, Galina Stratulat examinând recursul declarat de către Tudor Țurcanu, avocatul lui Cîrpală Vasile, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Cîrpală împotriva lui Mamaischii Serghei cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 18 decembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către V. Tatarciuc, avocatul lui Mamaischii Serghei, casată hotărârea Judecătoriei Ungheni din 28 noiembrie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea a fost admisă parțial c o n s t a t ă La 23 august 2012 Vasile Cîrpală a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mamaischii Serghei cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 09 iulie 2012, în jur de orele 16.50, Mamaischii Serghei aflîndu-se la volanul autoturismului de model Opel Vectra cu n/î CJT 099, nerespectînd distanța dintre vehicule, s-a lovit în spatele automobilului de model Renault Megane cu n/î CPQ 410, ce-i aparține cu drept de proprietate lui Cîrpală Vasile. Ca urmare a accidentului rutier, în baza deciziei agentului constatator din 12 iulie 2012, Mamaischii Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 242 al. (2) Cod contravențional al RM, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 50 unități convenționale și 6 puncte de penalizare.

Vinovăția pîrîtului în producerea accidentului rutier se demonstrează prin decizia agentului constatator din 12 iulie 2012, procesul-verbal de cercetare la fața locului accidentului rutier din 09 iulie 2012, schița accidentului rutier din 09 iulie 2012, procesul-verbal cu privire la contravenție, precum și explicația lui Mamaischii Serghei din cadrul Comisariatului Ungheni pe marginea cauzei contravenționale, prin care și-a recunoscut culpa. În rezultatul impactului, Mamaischii Serghei i-a cauzat reclamantului un prejudiciu material în mărime de 30696 lei, fapt confirmat prin raportul de evaluare din 21 iulie 2012 executat de Camera de Comerț și Industrie Ungheni. La examinarea automobilului avariat a participat și pîrîtul, care la acea dată nu a făcut careva obiecții în privința defecțiunilor depistate de către expert.

Din cauza nerestituirii pînă la moment a prejudiciului cauzat, reclamantul a fost nevoit de a se adresa cu prezenta acțiune. Cere Vasile Cîrpală încasarea de la Mamaischii Serghei a pagubei materiale de 30696 lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 28 noiembrie 2013, a fost admisă integral acțiunea și dispusă încasarea prejudiciului material de la Mamaischii Serghei în beneficiul lui Vasile Cîrpală în sumă de 30696 lei, precum și taxa de stat în mărime de 921 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălți din 18 decembrie 2014, a fost admis apelul declarat de către V. Tatarciuc, avocatul lui Mamaischii Serghei, casată hotărârea Judecătoriei Ungheni din 28 noiembrie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la Mamaischii Serghei în beneficiul lui Vasile Cîrpală a sumei de 420 Euro, convertiți în valută națională la data executării hotărîrii și cheltuielile de judecată în mărime de 240 lei, în rest acțiunea a fost respinsă. La 03 aprilie 2015 Tudor Țurcanu, avocatul lui Cîrpală Vasile, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei a încălcat normele de drept material și procedural. Astfel, instanța nu și-a motivat soluția adoptată, nu a constatat circumstanțele pricinii, probele veridice pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, locul aflării în cadrul dosarului a probei la care se face referire, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, pretențiile sau obiecțiile căror participanți la proces sunt recunoscute în întregime sau parțial temeinice, legile de care s-a călăuzit instanța. Or, instanța urma să-și motiveze soluțiile și concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărîre, fapt însă ignorat de aceasta.

Astfel, Curtea de Apel Bălți eronat a indicat că suma prejudiciului de 30696 lei este una exagerată și neprobată, or mărimea dată a fost confirmată prin raportul de evaluare a Camerei de Comerț și Industrie, filiala Ungheni din 30 iulie 2012. Ba mai mult, la momentul examinării mijlocului de transport a asistat și intimatul, care nu a obiectat asupra actului întocmit de expert. La fel, a indicat că Mamaischii Serghei nu era lipsit de dreptul de a cere numirea unei expertize repetate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 03 aprilie 2015, în termen, în cazul în care decizia motivată a instanței de apel din 18 decembrie 2014 a recepționat-o abia la 04 februarie 2015, conform avizului de recepție de la f.d.

175. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul şi a menţine decizia instanței de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. După cum s-a stabilit, la data de 09 iulie 2012, în jur de orele 16.50, Mamaischii Serghei aflîndu-se la volanul autoturismului de model Opel Vectra cu n/î CJT 099, nu a respectat distanța dintre vehicule şi s-a lovit în spatele automobilului de model Renault Megane cu n/î CPQ 410, la volanul căruia se afla în acel moment Ciovaga Alexandru, dar ce-i aparținea cu drept de proprietate lui Cîrpală Vasile.

Prin decizia agentului constatator din 12 iulie 2012, Mamaischii Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 242 al. (2) Cod contravențional al RM şi aplicată lui sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 50 unități convenționale și 6 puncte de penalizare. Or, intimatul necontestînd sancţiunea aplicată lui, implicit a recunoscut culpa în comiterea accidentului rutier. Potrivit anexei de pe versoul Schiţei accidentului rutier de la f.d. 9, care a fost semnată de ambele părţi implicate în accident fără careva obiecţii şi rezerve, au fost stabilite la acea dată următoarele defecţiuni exterioare la automobilul de model Renault Megane cu n/î CPQ 410: bara de protecţie din spate, uşa din spate, farurile din spate şi acoperişul.

Defecţiuni similare au fost indicate şi în Actul tehnic de inspectare din 21 iulie 2012, efectuat în prezenţa lui Mamaischii Serghei, reprezentantului Tudor Țurcanu şi a expertului Caducenco Veaceslav (f.d. 51). Prin prezenta acţiune, Cîrpală Vasile pretinde la repararea prejudiciului material cauzat lui ca rezultat al deteriorării automobilului de model Renault Megane cu n/î CPQ 410 în sumă de 30696 lei, mărimea căreia a fost determinată prin raportul de evaluare din 21 iulie 2012 executat de Camera de Comerț și Industrie Ungheni. Prima instanţă la adoptarea hotărîrii a admis integral pretenţiile reclamantului, motivîndu-şi soluţia pe faptul că pîrîtul Mamaischii Serghei a participat la examinarea automobilului avariat de către expert şi nu a făcut careva obiecţii în privinţa defecţiunilor depistate la acel moment.

Instanţa de apel, la rîndul său, a casat soluţia primei instanţe şi a admis doar în parte acţiunea. Or, instanţa şi-a motivat decizia pe faptul că suma pretinsă spre încasare de 30696 lei este una exagerată şi nu a fost probată în vreun mod, iar raportului de evaluare a Camerei de Comerț și Industrie Ungheni din 21 iulie 2012 i s-a dat o apreciere critică, pe motiv că acesta a fost întocmit de un specialist care nu este inclus în Registrul de Stat al experţilor judiciari atestaţi în modul stabilit de lege, precum şi din cauza că conţine date contradictorii. Iar în final, a dispus încasarea sumei prejudiciului de 420 Euro de la Mamaischii Serghei, pe motiv că ultimul a recunoscut paguba în cuantumul dat.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră eronate şi premature concluziile instanţei de apel reieşind din următoarele. Conform art. 1398 al. (1) Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Art. 1410 al.

(1) Cod civil stipulează că, persoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalaţiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substanţelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcţii etc.) au obligaţia să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu demonstrează că prejudiciul se datorează unei forţe majore (cu excepţia cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenţia persoanei vătămate. Deci, este incontestabil stabilit faptul producerii accidentului rutier din culpa intimatului. Astfel, instanţele corect au concluzionat că Mamaischii Serghei urmează să repare prejudiciul material cauzat.

Colegiul consideră însă ca fiind pripite concluziile instanţei de apel referitor la determinarea mărimii prejudiciului material cauzat ca rezultat al accidentării automobilului. Astfel, reieşind din principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în drepturile procedurale, instanţa care judecă pricina creează condiţii pentru exercitarea drepturilor participanţilor la proces, astfel încît să aibă posibilitatea de a-şi formula, argumenta şi dovedi poziţia în proces, de a alege modalităţile şi mijloacele susţinerii ei de sine stătător şi independent de instanţă, precum şi să creeze posibilităţi egale, suficiente şi adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susţinerea poziţiei asupra circumstanţelor de fapt şi de drept, încît nici una dintre părţi să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă.

Totodată, în conformitate cu art. 117 al. (2) CPC, norma procesual civilă stabileşte că în calitate de probe în pricini civile se admit elementele de fapt constatate din explicaţiile părţilor şi ale altor persoane interesate în soluţionarea pricinii, din depoziţiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio- video, din concluziile experţilor. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanţa constată prin cercetare şi comparare cu alte probe că datele pe care le conţine corespund realităţii, în conformitate cu art. 130 al. (5) CPC. Cîrpală Vasile la înaintarea acţiunii şi-a întemeiat pretenţiile în baza raportului de evaluare a Camerei de Comerț și Industrie Ungheni din 21 iulie 2012, care însă a fost apreciat critic de instanţa de apel, pe motiv că a fost întocmit de un specialist care nu este inclus în Registrul de Stat al experţilor judiciari atestaţi în modul stabilit de lege, precum şi din cauza că conţine date contradictorii.

Colegiul constată că raportul dat într-adevăr conţine date contradictorii vis-a- vis de anul producerii autovehiculului, însă nu şi în partea ce ţine de defecţiunile acestuia produse ca rezultat al accidentului, care sunt în corespundere cu defecţiunile indicate în anexa de pe versoul Schiţei accidentului rutier de la f.d. 9, din imaginile foto de la f.d. 45-50, precum şi din Actul tehnic de inspectare din 21 iulie 2012, care au fost efectuate în prezenţa lui Mamaischii Serghei şi semnate de acesta nemijlocit fără careva obiecţii. Ba mai mult, acestor înscrisuri instanţa de apel nu le-a dat nici o apreciere. Pe marginea întocmirii raportului dat a fost audiat în cadrul şedinţelor din instanţa de apel şi Caducenco Veaceslav, specialistul din cadrul Camerei de Comerț și Industrie Ungheni, care a dat explicaţii asupra circumstanţelor cauzei (f.d.161- 162), însă declaraţiile acestuia l-a fel nu au apreciate în cumul cu celelalte probe.

Iar cu titlu de consecinţă, Curtea de Apel Bălţi a dispus încasarea sumei prejudiciului de 420 Euro, pe motiv de recunoaştere a mărimii date de către Mamaischii Serghei, conform înţelegerii verbale ce a avut loc între părţi. În opinia instanţei de recurs, concluziile date la fel sunt pripite, în cazul în care intimatul la şedinţa din 16 decembrie 2014, pe de o parte, a declarat că este de acord cu numărul pieselor deteriorate şi care au fost indicate în actul de examinare a probelor, iar pe de altă parte a apreciat suma prejudiciului cauzat în mărime de 420 Euro după intima convingere şi fără a prezenta vreo probă scrisă în acest sens (f.d.158-159). Argumentele intimatului în cazul dat vin în contradicţie şi cu cele ale avocatului lui - V. Tatarciuc, care în prima instanţă a declarat că suma prejudiciului constituie 500 Euro (f.d.98-100).

Avînd în vedere că în calitate de probe se admit şi concluziile experţilor, părţile nu sunt degrevate de dreptul de a cere dispunerea efectuării expertizei, în vederea elucidării unor aspecte din domeniul ştiinţei, artei, tehnicii şi din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoştinţe speciale. La caz, Colegiul constată că prima instanţă a respins demersurile pîrîtului de numire a unei expertizei repetate, fără însă ca aceasta din urmă să ţină cont de faptul că raportul scris al specialistului, nu poate înlocui raportul de expertiză şi nici exclude necesitatea efectuării expertizei în aceeaşi problemă, în conformitate cu art. 148 al. (1) CPC. La determinarea prejudiciului urmează a fi luat în calcul şi procentul de uzură a pieselor de schimb, or neaplicarea acestuia ar putea duce la o îmbogăţire fără justă cauză a reclamantului.

Cele menţionate denotă faptul că instanţele nu au soluţionat fondul cauzei, circumstanţă ce impune casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 18 decembrie 2014, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel. Or, instanţa de recurs poate restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a fost constatată încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) şi f) CPC. La judecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, creând condiţii obiective şi reale participanţilor la proces şi judecând pricina, să emită o decizie întemeiată şi legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Tudor Țurcanu, avocatul lui Cîrpală Vasile.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălți din 18 decembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Cîrpală împotriva lui Mamaischii Serghei cu privire la repararea prejudiciului material, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Dumitru Mardari Maria Ghervas Galina Stratulat