3rh-71/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: Vl. Braşoveanu dosarul nr. 3rh-71/15 instanţa de apel: V. Pruteanu, Iu. Cimpoi, A. Minciuna instanţa de recurs: Iu. Sîrcu, Iu. Oprea, Iu. Bejenaru ÎNCHEIERE 29 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Nadejda Toma, Iurie Bejenaru, examinînd cererea de revizuire depusă de Capşa Tudor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Capşa Ludmila, Capşa Alexandru şi Capşa Tudor împotriva Consiliului municipal Chişinău şi Direcţia Generală Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale privind anularea actului administrativ, anularea contractului de vânzare-cumpărare, a certificatului de privatizare şi obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău să radieze din Registrul Bunurilor Imobile dreptul de proprietate asupra imobilului, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 18 februarie 2015, prin care recursul declarat de Capşa Tudor a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă La 09 iulie 2012 reclamanţii Capşa Ludmila, Capşa Alexandru şi Capşa Tudor au depus cerere de chemare în judecată către Direcţia Generală Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale solicitînd: - anularea Hotărârii nr.105 din 16 ianuarie 2009 a Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuinţe Chişinău privind privatizarea apartamentului cu două odăi nr. 14 din strada Zelinski, blocul nr.6/1, mun.Chişinău; - anularea contractului de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 9 februarie 2009; - anularea Certificatului de privatizare a locuinţei seria TS nr.016774 din 22 mai 2009; - obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău să radieze din Registrul bunurilor imobile, dreptul reclamanţilor de proprietate asupra imobilului amplasat în mun. Chişinău, str. Zelinski, bl.6/1, ap. 14 (nr. cadastral 0100107.114.01.014) cu includerea/trecerea concomitentă a acestuia în fondul de locuinţe al mun. Chişinău; - interzicerea executorilor judecătoreşti în săvîrşirea oricăror acte în privinţa obiectului în litigiu - apartamentul cu două odăi nr. 14 din blocul nr.6/1 din str. Zelinski mun. Chişinău şi a suspenda vânzarea bunului sechestrat ca obiect aflat în litigiu- apartamentul cu două odăi nr. 14 din blocul nr.6/1, str. Zelinski, mun.

Chişinău şi a suspenda urmărirea întemeiată pe orice document executoriu în privinţa obiectului aflat în litigiu - apartamentul cu două odăi nr.14 din blocul nr.6/1,str.Zelinski mun. Chişinău. În motivarea acţiunii, reclamanţii au indicat că prin Hotărîrea nr.105 din 16 ianuarie 2009 a Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuinţe Chişinău a fost decisă privatizarea apartamentului cu două odăi nr.14 din blocul nr.6/1, strada Zelinski, mun.Chişinău pe numele a două persoane Capşa Ludmila Victor şi Capşa Alexandru Tudor, relaţiile dintre ei fiind de mamă şi fiu.

În baza hotărîrii nominalizate a fost întocmit şi semnat ulterior contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 09 februarie 2009 şi consecutiv- perfectat Certificatul de privatizare a locuinţei seria TS nr.016774 din 22 mai 2009. Reclamanţii indică că, ulterior au stabilit că prin actele menţionate contestate s-au încălcat drepturile unui a-1 treilea membru al familiei şi anume drepturile nepotului şi fiului Capşa Kiril Alexandru, născut la 23 august 2008, care din vina pîrîtului nu a fost inclus în actul privatizării. La 04.07.2012 sub nr. de înregistrare 02-09/900 s-au adresat către pîrît, solicitînd înlăturarea încălcărilor, însă prin răspunsul nr.02-09/900 din 05.07.2012 - cererea prealabilă depusă a fost respinsă.

Menţionează reclamanţii că, la 12.10.2012 cu cerere de atragere în calitate de coreclamant în procesul dat, în instanţă s-a adresat Capşa Tudor Mihail care a indicat că în fapt, aflînd despre existenţa litigiului, a luat cunoştinţă şi despre existenţa Hotărîrii nr. 105 din 16 ianuarie 2009 a Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuinţe Chişinău despre privatizarea imobilului nr.14 din blocul nr.6/1, strada Zelinski, mun.Chişinău, la emiterea căreia nu au fost luate în considerare interesele sale, ale lui Capşa Tudor Mihail, tată al lui Capşa Alexandru Tudor, bunel al lui Capşa Kiril Alexandru şi fostul soţ al lui Capşa Ludmila Victor.

În vederea apărării şi realizării dreptului său la spaţiu locativ şi a dreptului la proprietate asupra locuinţei menţionate, susţine cererea de chemare în judecată din considerentele, că ordinul de repartiţie a încăperii de locuit seria - A nr.01600 din 17 iulie 1985, eliberat în temeiul art.50 din Codul cu privire la locuinţe, este perfectat pe numele lui Capşa Tudor Mihail, prin care este recunoscut în calitate de chiriaş de bază, iar membri ai familiei sînt indicaţi Capşa Ludmila Victor şi Capşa Alexandru Tudor (în total familia fiind din trei persoane). 2 Ordinul de repartiţie nominalizat este documentul principal în temeiul căruia a locuit permanent fiind domiciliat în apartamentul cu două odăi nr.14 din blocul nr.6/1, strada Zelinski, mun.Chişinău, de la data instalării (17 iulie 1985), atît pînă la privatizarea locuinţei date, cît şi după privatizarea ei.

Potrivit extrasului din fişa locuinţei nr.091014 din 20.08.2008 era recunoscut în calitate de chiriaş de bază al apartamentului. Astfel i-au fost încălcate drepturile sale cît şi ale nepotului Capşa Kiril Alexandru, născut la 23 august 2008. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 23 aprilie 2014 s-a respins acţiunea ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 16.05.2014 Capşa Ludmila, Capşa Alexandru şi Capşa Tudor au depus apel, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014 a fost respins apelul declarat de Capşa Ludmila, Capşa Alexandru şi Capşa Tudor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 23 aprilie 2014. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 18 februarie 2015 recursul declarat de Capşa Tudor a fost considerat inadmisibil. La 15 iunie 2015 Capşa Tudor a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 18 februarie 2015, solicitînd admiterea cererii, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care a pronunţa o nouă hotărîre cu privire la admitere acţiunii. În motivarea cererii de revizuire, invocînd art. 449 lit. b) CPC, revizuientul a indicat că i-au devenit cunoscute unele circumstanţe esenţiale ale pricinii care nu i-au fost cunoscute anterior. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.453 alin.(l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Revizuientul în cererea de revizuire susţine că instanţele de judecată nu au elucidate faptul că dînsul personal nu a depus nici unui organ cererea scrisă despre excluderea sa din componenţa familiei vizate de chiriaş. Astfel, dînsul prin 3 Dispoziţia Preturii Botanica nr. 265 din 26.09.2008 a fost ilegal exclus din componenţa familiei chiriaşului (patru locatari), care domicilia în apartamentul nr.14 din str. Zelinski, 6/1, mun.Chişinău.

Dispoziţia Preturii Botanica nr. 265 din 26.09.2008 despre excluderea sa nu i-a fost adusă la cunoştinţă, fapt ce a dus în consecinţă la imposibilitatea lui de a participa legitim în anul 2009 la privatizarea respectivei locuinţe, dar şi la contestarea în termen pe cale judiciară a actului administrativ ilegal menţionat, iar prin urmare - la lezarea drepturilor sale locative, patrimoniale şi procedurale. Drept circumstanţă esenţială a pricinii revizuientul menţionează că Capşa Ludmila, prin declaraţia sa scrisă din 11.06.2015 adresată Curţii Supreme de Justiţie (confirmată notarial) a invocat sincer faptul că dînsa, ca fostă soţie a lui Tudor Capşa (pînă la divorţul din 1994), în anii 2008-2009 nu era deloc cointeresată în aducerea la cunoştinţa lui a dispoziţiei Preturii Botanica nr. 265 din 26.09.2008 , precum şi faptului că dînsa împreună cu fiul Capşa Alexandru în tăcere au efectuat în doi privatizarea apartamentului.

Revizuientul mai invocă drept circumstanţă esenţială a pricinii în sensul art. 449 CPC şi faptul că instanţele nu au întreprins măsurile legitime necesare privitor la apărararea drepturilor locative, patrimoniale şi procedurale ale copilului/nepotului minor Capsa Kiril, care a fost inclus în componenţa familiei vizate nemijlocit după naşterea lui în 2008. Susţine revizuientul că prin declaraţia sa Capşa Ludmila a mai invocat o circumstanţă majoră, prezentată de revizuient ca temei de revizuire, faptul că în procesul examinării prezentului litigiu în instanţele de judecată Capşa Ludmila şi fiul său nu au fost asiguraţi în modul corespunzător cu translator, prin ce le-au fost încălcate drepturilelor fundamentale.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Pentru probarea circumstanţelor esenţiale care nu i-au fost cunoscute menţionate mai sus revizuientul prezintă declaraţia Ludmilei Capşa întocmită la 11 inie 2015 şi autentiticată notarial.

La probarea circumstanţelor conform art. 449 lit. b) CPC, trebuie de avut în vedere ca circumstanţele prezentate ca fiind noi, trebuie să nu fi fost cunoscute şi nici să nu fi putut fi cunoscute revizuientului anterior, dar să fi existat la momentul examinării şi soluţionării pricinii civile, mijloacele de probă prin care se constată „circumstanţele nou descoperite” trebuie să fi existat în momentul judecării 4 procesului terminat prin hotărîrea revizuită, iar revizuientul să fi fost împiedicat a prezenta aceste probe din împrejurări ce nu depind de voinţa sa, revizuientul trebuie să dovedească că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Verificînd temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că acestea nu sunt concludente şi rezidă din interpretarea greşită a prevederilor art. 449 lit. b) CPC. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că circumstanţele prezentate ca temei de revizuire de către Capşa Tudor nu pot fi considerate, în sensul art. 449 lit.b) CPC, ca circumstanţe esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscută revizuientului.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărîri greşite, pentru neregularităţi ce s-au săvîrşit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanţei, sau dintr-un motiv neimputabil părţilor – de obicei descoperite ulterior, iar argumentele invocate de revizuent nu pot fi admise ca temei de revizuire. În acest sens, instanţa de recurs face referire la jurisprudenţa CEDO care statuează că competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare (cauza Popov-2 contra Moldovei din 06.12.2005, cererea nr.19960/04, § 45). Astfel, argumentele invocate de către revizuent în cererea de revizuire nu întrunesc nici unul din temeiurile prevăzute de normele citate.

Totodată, admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (Brumărescu versus România, Roşca versus Moldova, Eugenia şi Doina Duca versus Moldova din 03.03.2009). Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 5 d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Capşa Tudor împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 18 februarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Capşa Ludmila, Capşa Alexandru şi Capşa Tudor împotriva Consiliului municipal Chişinău şi Direcţia Generală Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale privind anularea actului administrativ, anularea contractului de vânzare-cumpărare, a certificatului de privatizare şi obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău să radieze din Registrul Bunurilor Imobile dreptul de proprietate asupra imobilului.

Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nadejda Toma Iurie Bejenaru 6