3ra-180/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: Vl. Brașoveanu dosarul nr. 3ra-180/15 instanţa de apel: V. Pruteanu, Iu. Cimpoi, A. Minciuna ÎNCHEIERE 18 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Capșa Tudor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Capşa Ludmila, Capşa Alexandru şi Capşa Tudor către Consiliul municipal Chişinău şi Direcția Generală Economie, Reforme şi Relații Patrimoniale privind anularea actului administrativ, anularea contractului de vânzare- cumpărare, a certificatului de privatizare şi obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău să radieze din Registrul Bunurilor Imobile dreptul de proprietate asupra imobilului , împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Capşa Ludmila, Capşa Alexandru şi Capşa Tudor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 23 aprilie 2014, c o n s t a t ă La 09 iulie 2012 reclamanții Capşa Ludmila, Capşa Alexandru şi Capşa Tudor au depus cerere de chemare în judecată către Direcţia Generală Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale solicitînd: - anularea Hotărârii nr.105 din 16 ianuarie 2009 a Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuinţe Chişinău privind privatizarea apartamentului cu două odăi nr. 14 din strada Zelinski, blocul nr.6/1, mun.Chişinău; - anularea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 9 februarie 2009; - anularea Certificatului de privatizare a locuinţei seria TS nr.016774 din 22 mai 2009; - obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău să radieze din Registrul bunurilor imobile, dreptul reclamanţilor de proprietate asupra imobilului amplasat în mun.

Chişinău, str. Zelinski, bl.6/1, ap. 14 (nr. cadastral 0100107.114.01.014) cu includerea/trecerea concomitentă a acestuia în fondul de locuinţe al mun. Chişinău; - interzicerea executorilor judecătoreşti în săvîrşirea oricăror acte în privinţa obiectului în litigiu - apartamentul cu două odăi nr. 14 din blocul nr.6/1 din str. Zelinski mun. Chişinău şi a suspenda vânzarea bunului sechestrat ca obiect aflat în litigiu- apartamentul cu două odăi nr. 14 din blocul nr.6/1, str. Zelinski, mun. Chişinău şi a suspenda urmărirea întemeiată pe orice document executoriu în privinţa obiectului aflat în litigiu - apartamentul cu două odăi nr.14 din blocul nr.6/1,str.Zelinski mun. Chişinău.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat, că prin Hotărîrea nr.105 din 16 ianuarie 2009 a Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuinţe Chişinău a fost decisă privatizarea apartamentului cu două odăi nr.14 din blocul nr.6/1, strada Zelinski, mun.Chişinău pe numele a două persoane Capşa Liudmila Victor şi Capşa Alexandru Tudor, relaţiile dintre ei fiind de mamă şi fiu. În baza hotărîrii nominalizate a fost întocmit şi semnat ulterior contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 09 februarie 2009 şi consecutiv- perfectat Certificatul de privatizare a locuinţei seria TS nr.016774 din 22 mai 2009. Reclamanţii indică că, ulterior au stabilit că prin actele menţionate contestate s- au încălcat drepturile unui a-1 treilea membru al familiei şi anume drepturile nepotului şi fiului Capşa Kiril Alexandru, născut la 23 august 2008, care din vina pîrîtului nu a fost inclus în actul privatizării.

La 04.07.2012 sub nr. de înregistrare 02-09/900 s-au adresat către pîrît, solicitînd înlăturarea încălcărilor, însă prin răspunsul nr.02-09/900 din 05.07.2012 - cererea prealabilă depusă a fost respinsă. Menționează reclamanții că, la 12.10.2012 cu cerere de atragere în calitate de coreclamant în procesul dat, în instanţă s-a adresat Capşa Tudor Mihail care a indicat că în fapt, aflînd despre existenţa litigiului, a luat cunoştinţă şi despre existenţa Hotărîrii nr. 105 din 16 ianuarie 2009 a Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuinţe Chişinău despre privatizarea imobilului nr.14 din blocul nr.6/1, strada Zelinski, mun.Chişinău, la emiterea căreia nu au fost luate în considerare interesele sale, ale lui Capşa Tudor Mihail, tată al lui Capşa Alexandru Tudor, bunel al lui Capşa Kiril Alexandru şi fostul soţ al lui Capşa Liudmila Victor.

În vederea apărării şi realizării dreptului său la spaţiu locativ şi a dreptului la proprietate asupra locuinţei menţionate, susţine cererea de chemare în judecată din considerentele, că ordinul de repartiţie a încăperii de locuit seria - A nr.01600 din 17 iulie 1985, eliberat în temeiul art.50 din Codul cu privire la locuinţe, este perfectat pe numele lui Capşa Tudor Mihail, prin care este recunoscut în calitate de chiriaş de bază, iar membri ai familiei sînt indicaţi Capşa Liudmila Victor şi Capşa Alexandru 2 Tudor (în total familia fiind din trei persoane). Ordinul de repartiţie nominalizat este documentul principal în temeiul căruia a locuit permanent fiind domiciliat în apartamentul cu două odăi nr.14 din blocul nr.6/1, strada Zelinski, mun.Chişinău, de la data instalării (17 iulie 1985), atît pînă la privatizarea locuinței date, cît și după privatizarea ei.

Potrivit extrasului din fișa locuinței nr.091014 din 20.08.2008 era recunoscut în calitate de chiriaș de bază al apartamentului. Astfel i-au fost încălcate drepturile sale cît și ale nepotului Capșa Kiril Alexandru, născut la 23 august 2008. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 23 aprilie 2014 s-a respins acţiunea ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 16.05.2014 Capşa Ludmila, Capşa Alexandru şi Capşa Tudor au depus apel, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii primei instanțe şi pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014 a fost respins apelul declarat de Capşa Ludmila, Capşa Alexandru şi Capşa Tudor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 23 aprilie 2014. Instanţa de apel, verificînd legalitatea hotărîrii instanţei de fond, a constatat că reclamanţii au solicitat anularea actelor administrative contestate, fară însă, a indica normele legale cărora acestea le contravin. Mai mult, hotărîrea nr. 105 privind privatizarea apartamentului a fost emisă şi adoptată la cererea reclamanţilor, în baza actelor prezentate de aceştia. După cum a indicat Tudor Capşa și Capşa Ludmila la depunerea cererii pentru privatizarea apartamentului, s-a adresat cu cerere către Pretura Botanica mun. Chişinău care prin Dispoziţia nr. 265 din 26.09.2008 la exclus pe Tudor Capşa din calitatea de chiriaş de bază al apartamentului nr.14 din blocul nr.6/1 din strada Zelinski, mun.

Chişinău din motivul că acesta a plecat din apartament dat la data de 08.08.2008 (f.d. 30, 49). Din actele cauzei, cu certitudine rezultă şi faptul că, reclamantul Tudor Capşa nici nu a contestat dispoziția dată. Deşi reclamanții au solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 09 februarie 2009, aceştia nu au indicat nici un temei legal pentru anularea actului juridic menţionat. Prin urmare, instanța de apel a invocat că reclamanții nu au indicat nici un temei legal pentru anularea certificatului de privatizare a locuinței seria TS nr.016774 din 22 mai 2009. Art. 117 alin. (1) CPC RM stipulează că, probe în pricini civile sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea 3 circumstanţelor ce justifică pretenţiile şi obiecţiile părţilor, precum şi altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a pricinii.

Conform art. 118 alin. (4) CPC RM, în cazul nerespectării prevederilor legii privind legalizarea probelor ori al pierderii unui document autentic, efectul defavorabil al nedovedirii afirmaţiilor referitoare la circumstanţele de fapt ale pricinii va cădea asupra părţii sau altui participant la proces care a avut posibilitatea şi care trebuia să se asigure pînă la judecată cu probă veridică fără a suscita îndoieli. Potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) CPC, explicaţiile date de părţi şi intervenienţi asupra circumstanţelor care le sînt cunoscute şi care au importanţă în proces urmează a fi verificate şi evaluate deopotrivă cu celelalte probe. Astfel, instanţa de fond, în mod corect a conchis că, dacă reclamanţii Capşa Alexandru şi Capşa Ludmila consideră că prin acţiunile sale, au fost încălcate drepturile lui Tudor Capşa şi Capşa Kiril, ei sunt în drept de sine stătător să înlăture încălcarea acestor drepturi în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Or, afirmaţiile lui Tudor Capşa precum că radierea lui din spaţiul locativ cu scopul de a fi înscrisă în acest apartament nora Saenco Iulia şi nepotul Capşa Kiril, de asemenea n-au suport legal. Instanţa de apel reţine că, apelanţii au invocat un şir de argumente în susţinerea cererii de apel, fără însă a motiva în drept, contrar căror norme legale au fost emise actele menţionate. La 20 decembrie 2014 Capşa Tudor a depus recurs, solictînd admiterea recursului şi casarea hotărîrilor judecătoreşti, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului Capşa Tudor a indicat că, consideră hotărîrile judecătoreşti ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate.

Totodată s-a invocat că prin urmare, respingerea unei pretenţii care nu a fost solicitată deloc nici de unul din participanţi în proces, privitor la obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău să radieze din Registrul bunurilor imobile, dreptul nostru de proprietate asupra imobilului amplasat în mun. Chişinău, str. Zelinski, bl. nr.6/1, ap. nr. 14 (nr. cadastral 0100107.114.01.014) cu includerea/trecerea concomitentă a acestuia în fondul de locuinţe al municipiului Chişinău - este una exagerată, ilegală şi care nu concordează cu materialele dosarului examinat/cercetat în toate şedinţele judiciare ce au avut loc pe parcursul 4 anilor 2012 -2014, fapt ce impune necesitatea casării hotărîrii judecătoreşti din 23.04.2014.

Pornind de la probele şi argumentele invocate supra se poate concluziona definitiv că la emiterea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22.10.2014, cît şi a hotărîrii Centru, mun. Chişinău din 23 aprilie 2014 - probele administrate şi dispoziţiile legale au fost utilizate/aplicate de către ambele instanţe de judecată în mod eronat, nefondat, subiectiv, selectiv, superficial şi unilateral cu scopul de a respinge cu orice preţ acţiunea în cauză. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Capşa Tudor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Capşa Tudor, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei 5 recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Capşa Tudor ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Capşa Tudor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru 6