3rh-131/14 — Privind contestarea actului administrativ

Instanţa de fond: Judecătoria Centru – A. Andronic Dosarul nr.3rh-131/14 Instanţa de apel: CA Chişinău - V. Pruteanu, I. Cimpoi, A. Minciuna Instanţa de recurs: CSJ – T. Vieru, Sv. Moldovan, M. Ghervas ÎNCHEIERE 12 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului, judecătorul , Valeriu Doagă, Judecătorii Vera Macinskaia, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas, examinînd cererile de revizuire înaintate de către Hîncu Alexandru, Hîncu Ana, Andoni Ana în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Hîncu Alexandru, Hîncu Ana şi Andoni Ana împotriva Consiliului mun.

Chişinău privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 10 septembrie 2014, prin care s-a declarat ca inadmisibilă cererea de recurs înaintată de către Hîncu Alexandru, Hîncu Ana şi Andoni Ana, CONSTATĂ: La 16 decembrie 2013 Hîncu Alexandru, Hîncu Ana şi Andoni Ana au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chişinău privind contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamanţii au invocat că au participat la privatizarea apartamentului nr. 52 din bd. Mircea cel Bătrîn 48, mun. Chişinău, cu suprafaţa totală de 98,4 m.p.

Prin hotărîrea nr. 313 din 07 iunie 2013 a Comisiei pentru privatizarea fondului de locuinţe a municipiului Chişinău s-a transmis în proprietate privată lui Alexandru Hîncu cu plată ¼ cotă parte din apartament ce constituie 24,6 m.p.; Anei Hîncu şi Anei Andoni cîte ¼ cotă parte din apartament ce constituie în total pentru 1 fiecare suprafaţa de 24,6 m.p. dintre care în proprietate privată cu titlu gratuit cîte 22,5 m.p., iar cu plată cîte 2,10 m.p. cotă parte la un preţ de cîte 13.025 lei. Hîncu Alexandru, Hîncu Ana şi Andoni Ana au solicitat anularea parţială a hotărîrii nr. 313 din 07 iunie 2013 a Comisiei pentru Privatizarea Fondului de Locuinţe a municipiului Chişinău ce ţine de transmiterea în proprietate: lui Alexandru Hîncu cu titlu de plată suprafaţa de 26,6 m.p., Anei Hîncu – 2,10 m.p., Anei Andoni – 2,10 m.p., din apartamentul nr. 52 din bd.

Mircea cel Bătrîn, 48; cu obligarea Consiliului municipal Chişinău să le transmită în proprietate privată cu titlu gratuit spaţiul locativ alocat. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 aprilie 2014 cererea de chemare în judecată depusă de către Hîncu Alexandru, Hîncu Ana şi Andoni Ana a fost respinsă ca fiind tardivă (f.d. 122, 126 – 130). Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 15 aprilie 2014 Hîncu Alexandru, Hîncu Ana şi Andoni Ana au contestat-o cu apel, prin care au solicitat casarea acesteia cu restituirea pricinii spre rejudecare (f.d. 134 – 136). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014 cererea de apel declarată de către Hîncu Alexandru, Hîncu Ana şi Andoni Ana a fost respinsă, iar hotărîrea instanţei de fond – menţinută (f.d.

155 – 157). La 21 iulie 2014 Hîncu Alexandru, Hîncu Ana şi Andoni Ana au contestat cu recurs decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond, prin care au solicitat casarea acestora cu pronunţarea unei hotărîri noi de admitere a acţiunii (f.d. 161 - 166). Prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 10 septembrie 2014, s-a considerat ca inadmisibilă cererea de recurs declarată de către Hîncu Alexandru, Hîncu Ana şi Andoni Ana (f.d. 171 – 174). Hîncu Alexandru, Hîncu Ana şi Andoni Ana au înaintat cerere de revizuire, solicitînd casarea deciziei Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 10 septembrie 2014, cu rejudecarea cererii de recurs.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că, instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, art. 449 lit. c) CPC. De asemenea instanţele de judecată la adoptarea deciziilor nu au luat în consideraţie prevederile art. 14, 17 a Legii contenciosului administrativ. Verificînd argumentele revizuientului, examinînd materialele cauzei, în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC RM Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră că, cererile de revizuire sînt inadmisibile şi urmează a fi respinse din următoarele considerente. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC al RM şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

Revizuienţii au invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) CPC “instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces”. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit conchide că potrivit art. 447 lit. b) CPC sînt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au 2 participat la proces, dar care sînt lezate în drepturi prin hotărîrea, încheierea sau decizia judecătorească. Pornind de la prevederile acestei norme legale, Colegiul reţine că pentru a fi în posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitantul trebuie să probeze că hotărîrea a cărei revizuire o solicită, îi lezează drepturile sale. Atunci cînd se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) CPC instanţa de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios.

În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente şi concludente, iar instanţa urmează să constate dacă prin hotărîrea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi. Colegiul conchide că revizuienţii nu au confirmat instanţei de judecată existenţa temeiului prevăzut la art. 449 lit. c) CPC - faptul că prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 10 septembrie 2014, decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 aprilie 2014 au fost lezaţi în drepturi alte personae, neimplicate în proces. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit conchide că circumstanţele invocate de revizuienţi drept temei de revizuire, nu pot influenţa soluţia adoptată, or revizuienţii nu au prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. În acest context, Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărîri irevocabile, fapt care direct contravine atît dispoziţiilor legii naţionale, cît şi celor internaţionale. Admiterea revizuirii, în circumstanţele descrise ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sînt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei 3 reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate, Colegiul consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Reieşind din cele expuse, în baza art. 449, 453 CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Se resping ca inadmisibile cererile de revizuire declarate de către Hîncu Alexandru, Hîncu Ana şi Andoni Ana. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas 4