3ra-766/15 — Anularea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-766/15 Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Judecător: Gh.Bîrnaz Curtea de Apel Chişinău Judecători: N.Vascan, E.Clim, Iu.Cotruţă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 29 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecători: Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală, Petru Moraru, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de către Serviciul Vamal al RM, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Rusu Eugeniu împotriva Serviciului Vamal al RM privind anularea pct. 1 al ordinului directorului general al Serviciului Vamal al RM nr.139-p din 05.02.2014, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 ianuarie 2015, CONSTATĂ: La 05 martie 2014, reclamantul Rusu Eugeniu s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, solictînd: - anularea pct. 1 al ordinului directorului general al Serviciului Vamal al R. Moldova, nr. 139-p din 05 februarie 2014, prin care i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară - eliberarea din serviciu în organul vamal; - restabilirea în funcţia de inspector superior al Postului vamal Leuşeni - Albita (auto), Biroul Vamal Leuşeni cu calcularea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru;

- încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul său a prejudiciului moral cauzat în sumă de 20 000 lei; - încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul său a cheltuielilor în legătură cu asistenţa juridică acordată de apărător în sumă de 3 000 lei. În motivarea acţiunii, reclamantul Rusu Eugeniu a invocat că prin ordinul nr. 139-p din 05 februarie 2014 al directorului general al Serviciului Vamal, a fost dispusă aplicarea faţă de el - inspector superior al Postului vamal Leuşeni - Albita (auto) Biroul Vamal Leuşeni, sancţiunea disciplinară - eliberarea din serviciu în organul vamal pentru nerespectarea prevederilor pct. 7 lit. a), e) şi j) al Codului de conduită a colaboratorului vamal, precum şi art. 15 alin. (1) lit. a), c), d), h) şi i), art. 1 46 lit. a) a Legii serviciului în organele vamale nr. 1150-XIV din 20.07.2000, fapt ce constituie o încălcare gravă a disciplinei de serviciu.

De asemenea, reclamantul Rusu Eugeniu a precizat că în cadrul anchetei de serviciu, nu s-a demonstrat faptul că, la trecerea microbuzului de model Mercedes Sprinter, n/î B 279 SSS prin postul vamal Leuşeni - Albita, existau coletele cu 1 170 pachete de ţigări Winston, deoarece acestea nu au fost depistate prin intermediul scanerului, posibil acestea să fi apărut ulterior controlului vamal și pînă la postul Vamal Albița sau cu trecerea acestora prin preajma magazinelor Duty-Free, unde este posibilitatea de a face acest lucru la postul vamal Leușeni-Albița. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 30 septembrie 2014, cererea înaintată de Rusu Eugeniu a fost admisă parțial.

S-a anulat pct.1 al ordinului directorului general al Serviciului Vamal al RM nr.139-p din 05.02.2014 cu privire la aplicarea față de Rusu Eugeniu – inspector superior al Postului Vamal Leușeni-Albița (auto), Biroul Vamal Leușeni a sancțiunii disciplinare – eliberarea din serviciu în organul vamal. S-a restabilit Rusu Eugeniu în funcţia de inspector superior al Postului Vamal Leușeni-Albița (auto), Biroul Vamal Leușeni. S-a încasat de la Serviciul Vamal al RM în beneficiul lui Rusu Eugeniu salariul mediu pentru absență forțată de la serviciu pentru perioada 05.02.2014- 30.09.2014, prejudiciul moral în mărimea unui salariu mediu lunar și cheltuielile pentru asistență juridică acordată de apărător în mărime de 3 000 lei.

În rest acțiunea a fost respinsă. În susţinerea hotărîrii adoptate, instanţa de fond a aplicat prevederile art. 4 al Convenţiei cu privire la încetarea raporturilor de muncă din iniţiativa patronului nr. 158 din 22.06.1982, ratificată de R.Moldova la 15.10.1996, art. 86 alin. (1) lit. g), 90 alin. (1) şi (2), 330 alin. (1) Codul muncii, art. 46 lit. a) al Legii serviciului în organele vamale şi art. 1423 CC, concluzionînd că acţiunile reclamantului calificate ca atitudine iresponsabilă şi superficială faţă de exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu au fost demonstrate, nefiind prezentate în acest sens probe concludente şi pertinente. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 16 octombrie 2014, Serviciul Vamal al RM a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 30 septembrie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 ianuarie 2015, cererea de apel declarată de către Serviciul Vamal al RM a fost respinsă, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 30 septembrie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

La 10.04.2015, Serviciul Vamal al RM a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14.01.2015 și a hotărîrii 2 Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 30 septembrie 2014, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă. În motivarea recursului, recurentul a invocat că, instanțele judecătorești nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și au încălcat și aplicat eronat normele de drept material.

Indică recurentul că instanțele nu au ținut cont de faptul că intimatul a încălcat fișa de post, aprobată prin ordinul Serviciului Vamal nr.250-p din 15.03.2010, care prevede expres obligativitatea inspectorului vamal să asigure respectarea regulamentului de ordine interioară și a legislației în vigoare, să execute ordinele și dispozițiile șefului organului vamal, să efectueze un control vamal corespunzător, acționînd în scopul combaterii fraudei, a corupției, a traficului ilicit de mărfuri și de bunuri și altor acțiuni ilicite.

Consideră că instanțele eronat au concluzionat că nu au fost prezentate probe incontestabile ce ar proba că acțiunile intimatului sunt iresponsabile și superficiale față de exercitarea atribuțiilor de serviciu, or ignorarea alertei Sistemului informațional și efectuarea controlului selectiv în locul celui detaliat, fapt recunoscut de însuși intimat în explicația sa, constituie probe suficiente și incontestabile în demonstrarea vinovăției sale Menționează recurentul că eronat au fost aplicate prevederile art.4 al Convenției cu privire la încetarea raporturilor de muncă din inițiativa patronului nr.168 din 22.06.1986, deoarece expresia ,,din inițiativa patronului” indică domeniul de aplicare al acesteia, or patron este proprietar al unei întreprinderi, ceea ce în domeniul public nu există.

Totodată art. 2, pct.1 al Convenției prevede că acesta se aplică în toate domeniile activității economice. Prin urmare, Convenția dată nu poate fi aplicată în cazul funcționarilor publici, deoarece activitatea funcționarilor publici nu face parte din domeniul activității economice. La 18 mai 2015, intimatul Rusu Eugeniu a depus referință la cererea de recurs, solicitînd respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrilor judecătorești contestate, pe care le consideră întemeiate și legale. În conformitate cu art. 434 alin. (1) şi (2) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Serviciul Vamal al RM în termen, avînd în vedere că copia deciziei contestate a fost expediată la 29.01.2015 (f.d. 126) şi recepționată de către recurent la 12.02.2015, fapt confirmat prin copia plicului poştal anexat la materialele dosarului ( f.d.133). Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat Serviciul Vamal al RM a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul urmează să fie admis, pornind de la următoarele.

3 În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. La examinarea litigiului atît instanţa de fond, cît şi cea de apel nu au aplicat normele de drept material care urmau a fi aplicate, precum şi au aplicat o lege care nu aurma a fi aplicată şi în consecinţă au adoptat hotărîri ilegale. Totodată, în speţă sunt stabilite fapte suficiente pentru a da o soluţie nouă de respingere a acţiunii.

Potrivit materialelor cauzei, reclamantul Rusu Eugeniu s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune împotriva Serviciului Vamal al RM, prin care a solicitat anularea pct. 1 al ordinului directorului general al Serviciului Vamal al R. Moldova, nr. 139-p din 05 februarie 2014, prin care i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară - eliberarea din serviciu în organul vamal; restabilirea în funcţia de inspector superior al Postului vamal Leuşeni - Albita (auto), Biroul Vamal Leuşeni cu calcularea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru; încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul său a prejudiciului moral cauzat în sumă de 20 000 lei; încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul său a cheltuielilor în legătură cu asistenţa juridică acordată de apărător în sumă de 3 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 30.09.2014, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14.01.2015, a fost admisă parţial acţiunea şi s-a dispus anularea pct.1 al ordinului directorului general al Serviciului Vamal al RM nr.139-p din 05.02.2014 cu privire la aplicarea față de Rusu Eugeniu – inspector superior al Postului Vamal Leușeni-Albița (auto), Biroul Vamal Leușeni a sancțiunii disciplinare – eliberarea din serviciu în organul vamal; restabilirea lui Rusu Eugeniu în funcţia de inspector superior al Postului Vamal Leușeni-Albița (auto), Biroul Vamal Leușeni; încasarea de la Serviciul Vamal al RM în beneficiul lui Rusu Eugeniu salariul mediu pentru absență forțată de la serviciu pentru perioada 05.02.2014-30.09.2014, prejudiciul moral în mărimea unui salariu mediu lunar și cheltuielile pentru asistență juridică acordată de apărător în mărime de 3 000 lei.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră hotărîrile instanţelor judecătoreşti ilegale, pornind de la următoarele. După cum rezultă din actele cauzei, intimatul Rusu Eugeniu a fost concediat din organele afacerilor interne prin ordinul directorului general al Serviciului Vamal al RM nr.139-p din 05.02.2014, în temeiul prevederilor pct. 7 lit. a), e) şi j) al Codului de conduită a colaboratorului vamal, precum şi art. 15 alin. (1) lit. a), c), d), h) şi i), art. 46 lit. a) a Legii serviciului în organele vamale nr. 1150-XIV din 20.07.2000, fapt ce constituie o încălcare gravă a disciplinei de serviciu.

Circumstanţele care au generat concedierea intimatului Rusu Eugeniu au constituit manifestarea atitudinii iresponsabile şi superficiale faţă de exercitarea atribuţiilor de serviciu prin neîntreprinderea măsurilor necesare în vederea prevenirii trecerii ilegale a produselor de tutungerie – depistate de către Autoriţiţile Române, efectînd superficial controlul fizic al mijlocului de transport care s-a prezentat în noaptea de 22 spre 23 ianuarie 2014 pentru controlul vamal pe sensul de ieşire din RM.

Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie 4 actele administrative, cu caracter normativ şi individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terţ, emise de: a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităţilor publice; c) funcţionarii din structurile specificate la lit.a) şi b). La caz, anularea ordinului Serviciului Vamal de aplicare a sancţiunii sub formă de concediere, constituie obiect al acţiunii în centenciosul administrativ.

Potrivit art. 26 alin. (1) al legii menţionate, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Analizînd temeiurile de anulare a ordinului de concediere invocate de intimat, instanţa de recurs constată că acestea nu se încadrează în temeiurile legale expres stabilite.

Or, faptul că în cadrul anchetei de serviciu, nu s-a demonstrat că, la trecerea microbuzului de model Mercedes Sprinter, n/î B 279 SSS prin postul vamal Leuşeni - Albita, existau coletele cu 1 170 pachete de ţigări Winston, deoarece acestea nu au fost depistate prin intermediul scanerului şi posibil acestea să fi apărut ulterior controlului vamal și pînă la postul vamal Albița sau cu trecerea acestora prin preajma magazinelor Duty-Free, unde este posibilitatea de a face acest lucru, nu se încadrează nici într-un temei legal de anulare a actului administrativ. Mai mult ca atît, pe lîngă faptul că afirmaţiile intimatului-reclamant sunt bazate doar pe presupuneri, acestea nici nu au o importanţă determinantă la aprecierea legalităţii ordinului contestat, deoarece nu se referă la temeiurile legale de anulare a actului administrativ.

În acelaşi timp, Colegiul constată că Rusu Eugeniu a fost concediat pentru manifestarea atitudinii iresponsabile şi superficiale faţă de exercitarea atribuţiilor de serviciu, efectînd superficial controlul fizic al mijlocului de transport care s-a prezentat în noaptea de 22 spre 23 ianuarie 2014 pentru controlul vamal pe sensul de ieşire din RM.

Potrivit art. 46 a Legii serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20.07.2000, drept încălcare gravă a disciplinei de serviciu în organul vamal sînt recunoscute următoarele acţiuni ale colaboratorului vamal: a) acţiunile care contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislaţiei vamale dacă aceste acţiuni nu atrag răspundere penală; Astfel, acţiunile colaboratorului vamal Rusu Eugeniu de verificare selectivă a coletelor neînsoţite, au contribuit la trecerea pachetelor de ţigări, în situaţia cînd verificarea în sistemul „Unipass” a datelor microbuzului a constatat prezenţa a 3 mesaje de alertă – „Atenţie! Persoana/mijloc de transport ce prezintă risc potenţial de implicare în transportul ilicit cu produse de tutungerie.

Pînă la perfectarea operaţiunii de traversare a frontierei vamale, la ieşirea din RM, se va efectua controlul fizic detaliat, inclusiv cu utilizarea mijloacelor tehnice de control”. Or, SI „Unipass” a alertat colaboratorul vamal despre acţiunile care urmează a fi efectuate în mod obligatoriu, însă Rusu Eugeniu a ignorat mesajul nominalizat, efectuînd controlul selectiv. Respectiv, prin atitudinea sa superficială faţă de avertizările obţinute referitoare la persoana şi unitatea de transport ce urmau a fi verificate, colaboratorul vamal nu a respectat obligaţiile sale de a executa întru totul 5 ordinile şi dispoziţiile şefului organului vamal, nu a asigurat respectarea regulamentului de ordine interioară şi a legislaţiei în vigoare, care prescriau în speţă efectuarea unui cotrol amănunţit.

Prin urmare, Colegiul conchide că organul vamal corect a calificat acţiunile intimatului ca fiind atitudine iresponsabilă şi superficială faţă de exercitarea atribuţiilor de serviciu. Mai mult ca atît, în temeiul art. 26 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ, instanţa de contencios administrativ nu este competentă să se pronunţe asupra oportunităţii actului administrativ şi a operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia. În această ordine de idei, Colegiul consideră neîntemeită concluzia instanţelor cum că acţiunile reclamantului calificate ca atitudine iresponsabilă şi superficială faţă de exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu au fost demonstrate, nefiind prezentate în acest sens probe concludente şi pertinente.

Or, această concluzie contravine materialelor cauzei, deoarece anume verificarea superficială şi selectivă a coletelor, fapt recunoscut de însăşi Rusu Eugeniu, a dus la trecerea ilegală peste frontiera vamală a produselor de tutungerie. În acest sens, instanțele nu au ținut cont de faptul că intimatul a încălcat atribuţiile de serviciu înserate în fișa de post, aprobată prin ordinul Serviciului Vamal nr.250-p din 15.03.2010, care prevede expres obligativitatea inspectorului vamal să asigure respectarea regulamentului de ordine interioară și a legislației în vigoare, să execute ordinele și dispozițiile șefului organului vamal, să efectueze un control vamal corespunzător, acționînd în scopul combaterii fraudei, a corupției, a traficului ilicit de mărfuri și de bunuri și altor acțiuni ilicite.

Totodată, Colegiul constată că eronat au fost aplicate de către instanţe prevederile art.4 al Convenției cu privire la încetarea raporturilor de muncă din inițiativa patronului nr.168 din 22.06.1986, deoarece expresia ,,din inițiativa patronului” indică domeniul de aplicare al acesteia, or patron este proprietar al unei întreprinderi, ceea ce în domeniul public nu există. Totodată art. 2, pct.1 al Convenției prevede că acesta se aplică în toate domeniile activității economice. Prin urmare, Convenția dată nu poate fi aplicată în cazul funcționarilor publici, deoarece activitatea funcționarilor publici nu face parte din domeniul activității economice. În consecinţă, deoarece pretenţia privind anularea ordinului de concediere este neîntemeiată, cerinţele subsecvente acesteia privind restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu şi a prejudiciului moral, la fel Colegiul le consideră neîntemeiate.

Potrivit art. 25 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ, judecînd acţiunea, instanţa de contencios administrativ respinge acţiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripţie. În această ordine de idei, instanţa de recurs conchide că instanţele judecătoreşti eronat au aplicat legea materială care nu trebuia aplicată la soluţionarea litigiului dedus judecăţii în speţă, deoarece, prin actele cauzei a fost demonstrată netemeinicia acţiunii reclamantului-intimat. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios asministrativ lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 ianuarie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

6 Chişinău din 30 septembrie 2014 şi de a adopta o hotărîre nouă de respingere a acţiunii. Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Serviciul Vamal al RM. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 ianuarie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 30 septembrie 2014 şi se adoptă o hotărîre nouă. Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată a lui Rusu Eugeniu împotriva Serviciului Vamal al RM privind anularea pct. 1 al ordinului directorului general al Serviciului Vamal al RM nr.139-p din 05.02.2014, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Petru Moraru Iuliana Oprea 7