Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
3ra-696/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
22 iulie 2015
Părțile
Popescu Valentina vs Primăria mun. Chişinău
Pe scurt
Dreptul de vecinătate, competenţa instanţei de contencios adminitstrativ

3ra-696/15 — Recunoaşterea acţiunilor ilegale

prima instanță: G. Bivol dosarul nr. 3ra-696/15 instanța de apel: L. Bulgac, A. Panov, L. Popova DECIZIE 22 iulie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iuliana Oprea, Maria Ghervas, Nadejda Toma, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Valentina Popescu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Popescu împotriva Primăriei municipiului Chişinău cu privire la recunoașterea acţiunilor ca fiind ilegale şi obligarea legalizării construcţiilor neautorizate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2015, prin care a fost admis apelul declaratde către Primăria municipiului Chişinău, casată hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 03 octombrie 2014 și emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii, c o n s t a t ă: La 02 ianuarie 2013, Valentina Popescu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chişinău cu privire la recunoașterea acţiunilor ca fiind ilegale şi obligarea legalizării construcţiilor neautorizate. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 29 iunie 2012, a depus la Primăria mun. Chişinău o cerere, cu anexarea tuturor actelor solicitate, cu privire la legalizarea construcțiilor neautorizate, amplasate pe str-la 1 Carierii, 2, mun. Chişinău. Menţionează că la 26 octombrie 2012, ea a primit certificatul de urbanism informativ nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012, prin care s-a constatat că anexele lit.„A2” și „A3” construite neautorizat în urma demolării parțiale a casei de locuit lit.„A”(01), garajul nr. 14, șurele nr. 1, 4, 5, 7, 9 şi anexa nr. 8 constituie un imobil auxiliar integru cu nr. cadastral (02) şi sunt amplasate în limita terenului aferent fără abateri esențiale de la normele urbanistice în vigoare, iar pentru recepționarea construcțiilor neautorizate se va prezenta acordul vecinilor alăturați.

Susţine că nefiind de acord cu certificatul de urbanism informativ menționat, la 29 octombrie 2012, ea a prezentat dezacordul său cu actul emis de către Primăria mun.Chişinău, deoarece construcțiile neautorizate, a căror legalizare solicită, nu încalcă drepturile vecinilor, însă nu a primit nici un răspuns, necătînd la faptul că pârâta a primit cererea, fapt confirmat prin semnătura acesteia. Afirmă că conform art. 389 din Codul civil, titularul dreptului de proprietate poate oricând să construiască pe terenul său, să efectueze anumite lucrări, doar cu o 1 singură restricție la realizarea acestui drept şi, anume, de a nu aduce atingeri drepturilor proprietarilor vecini.

Astfel, conform certificatului de urbanism informativ nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012 s-a constatat că anexele lit. „A2”, lit. ,A3” construite neautorizat în urma demolării parțiale a casei de locuit lit. ,,A”(01), garajul nr. 14, șurele nr. 1, 4, 5, 7, 9 şi anexa nr.8 constituie un imobil auxiliar integru cu nr. cadastral (02) şi sunt amplasate în limita terenului aferent fără abateri esențiale de la normele urbanistice în vigoare. Invocă că conform Legii nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, la eliberarea certificatului de urbanism privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nu este necesar acordul vecinilor, dar acordul coproprietarilor de imobil, teren, ale căror interese pot fi afectate, iar conform art. 346 alin. (1) din Codul civil, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părți ideale din bunul comun.

Mai invocă că prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chişinău din 27 iulie 2003 şi conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din 20 august 2012, ea a fost recunoscută ca unica proprietară a imobilului din str-la 1 Carierii, 2, mun.Chişinău, iar alți proprietari sau coproprietari nu există. Reţine că la certificatul de urbanism informativ nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012 pârâta a anexat şi planul terenului şi al construcțiilor neautorizate, unde se vede că imobilul este amplasat în limita terenului aferent şi nu afectează nici un drept al vecinilor. Afirmă că în legătură cu faptul că până la momentul adresării cu cerere de chemare în judecată nu a primit de la pârâtă nici un răspuns, consideră că acțiunile acesteia urmează să fie recunoscute ca ilegale.

Prin urmare, solicită recunoașterea acţiunilor pârâtei ca fiind ilegale, excluderea din certificatul de urbanism informativ nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012 a frazei „pentru recepționarea construcțiilor neautorizate se va prezenta acordul vecinilor alăturați” şi obligarea Primăriei mun. Chişinău de a legaliza construcțiile amplasate pe str-la 1 Carierii,2, mun. Chişinău în lipsa acordului vecinilor alăturați. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 03 octombrie 2013 acțiunea a fost admisă parțial, au fost recunoscute ca ilegale acțiunile Primăriei mun. Chişinău prin nelegalizarea construcțiilor neautorizate și a fost exclusă din certificatul de urbanism nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012 sintagma „pentru recepționarea construcțiilor neautorizate se va prezenta acordul vecinilor alăturați”.

În rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Primăria mun. Chişinău și menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 iulie 2014 a fost admis recursul declarat de către Primăria mun. Chișinău, casată decizia instanței de apel și remisă pricina la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2015 a fost admis apelul declarat de către Primăria mun. Chişinău, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. 2 La 25 martie 2015, în termenul prevăzut de lege, Valentina Popescu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel și remiterea pricinii la rejudecare în instanța de apel.

Recurenta Valentina Popescu, în motivarea recursului, a indicat că decizia instanţei de apel este ilegală. Menţionează că instanţa de apel a reţinut că ea a solicitat eliberarea certificatului de urbanism nu pentru proiectarea unor lucrări, ci pentru recepționarea construcțiilor neautorizare şi astfel, în acest caz, sunt aplicabile prevederilor Regulamentului de recepție a construcțiilor şi instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 285 din 23 mai 1996, cât și Instrucțiunea provizorie privind procedura de examinare a chestiunilor ce țin de combaterea construcțiilor neautorizate, în care printre actele necesare de a fi prezentate obligatoriu se regăsește și acordul autentificat notarial al vecinelor interesele căror sunt afectate.

Susţine că în cazul dat, nu este afectat nici un interes și nici un drept al vecinilor. Afirmă că în Regulamentul menționat nu este stipulat nici un punct cu privire la necesitatea prezentării acordului autentificat notarial al vecinilor. Invocă că instanța de apel a examinat pricina în lipsa sa, necătând la faptul că a depus o cerere de amânare a ședinței de judecată. Mai invocă că nu corespunde adevărului faptul invocat de către instanţa de apel precum că ea a depus cererea de amânare la ora 16.25, deoarece în cazul în care ar fi depus cererea de amânarea la ora enunțată, lucrătorul cancelariei ar fi indicat pe exemplarul său ora primirii acestei cereri, însă acest lucru nu a fost făcut. Consideră că astfel, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii este cert faptul că la 26 ianuarie 2015, Curtea de Apel Chişinău a expediat recurentei copia deciziei instanţei de apel din 20 ianuarie 2015, iar la 25 martie 2015, adică în termenul prevăzut de lege ultima a declarat recurs. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 13 mai 2015 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție consideră recursul depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să mențină decizia instanței de apel. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Valentina Popescu a contestat refuzul Primăriei mun. Chişinău de a legaliza în lipsa acordului vecinilor alăturaţi construcţiile neautorizate amplasate pe str-la 1, Carierii 2, mun. Chişinău solicitînd totodată obligarea Primăriei mun.

Chişinău de a legaliza construcţiile 3 neautorizate amplasate pe str-la 1, Carierii 2, mun. Chişinău în lipsa acordurilor vecinilor alăturaţi cu excluderea din Certificatul de Urbanism Informativ nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012 a construcţiei care se conţine în sintagma „pentru recepţionarea construcţiilor neautorizate se va prezenta acordul vecinilor alăturaţi”. Judecînd pricina în fond, prima instanţă a concluzionat asupra temeiniciei parţiale a acțiunii, admiţînd-o parţial fiind recunoscute ilegale acţiunile Primăriei mun. Chişinău de a legaliza construcţiile neautorizate cu excluderea din Certificatul de urbanism nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012 sintagma „pentru recepţionarea construcţiilor neautorizate se va prezenta acordul vecinilor alăturaţi”.

Pretenţia privind obligarea Primăriei mun. Chişinău de a legifera construcţiile neautorizate amplasate pe str-la 1 Carierii, 2 mun. Chişinău în lipsa acordului vecinilor alăturaţi a fost respinsă din motivul că instanţa de judecată nu are astfel de atribuţii. Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Primăria mun. Chişinău , a admis apelul declarat casând hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost respinsă integral ca fiind neîntemeiată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție, analizând materialele dosarului, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluția dată de instanța de apel este una legală şi întemeiată.

Din actele pricinii şi anume din acţiunea înaintată este cert faptul că reclamanta –recurentă solicită excluderea din Certificatul de urbanism informativ nr.589i/12 din 05 octombrie 2012, a sintagmei „pentru recepţionarea construcţiilor neautorizate se va prezenta acordul vecinilor alăturaţi” şi obligarea Primăriei mun. Chişinău de a legifera construcţiile neautorizate amplasate pe 1 str-lă Carierii, 2, mun. Chişinău, în lipsa acordului vecinilor alăturaţi.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel corect a concluzionat că pretenţiile înaintate de recurenta-reclamantă sunt nefondate şi lipsite de suport legal, or, legalitatea condiţiei impuse de intimat recurentei prin certificatul de urbanism informativ nr.589i/12 din 05 octombrie 2012, şi anume a condiţiei de a prezenta acordul vecinilor alăturaţi pentru recepţionarea construcţiilor neautorizate, urmează a fi verificată nu numai prin prisma art. 3 al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr.163 din 09 iulie 2010, deoarece dispoziţiile normei legale enunţate sunt aplicabile în cazul eliberării certificatului de urbanism pentru proiectare, însă în cazul din speţă recurentei Valentina Popescu i s-a elaborat şi eliberat certificat de urbanism informativ, în baza căruia urmau a fi recepţionate obiectele construite de către ultima neautorizat, această situaţie încadrîndu-se în prevederile art. 4 alin. (2) al aceleiaşi legi, care stabileşte că în caz de litigii patrimoniale, pot fi solicitate documente specifice cazului dat.

Este relevant faptul că, însuşi Valentina Popescu menţionează, că dînsa este recunoscută ca unica proprietară a imobilului amplasat în mun.Chişinău, str-la 1 Carierii, 2, prin hotărârea judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 27 iulie 2003. Acest fapt denotă că vizavi de acest bun imobil a existat un litigiu. În aşa situaţie, intimatul Primăria mun.Chişinău, întru evitarea altor litigii, a fost în drept să solicite prezentarea de către reclamanta-recurentă a acordul vecinilor, - proprietarilor bunurilor imobile (teren, case e.t.c) alăturate bunurilor a căror legalizare este 4 solicitată de reclamantă. Or, potrivit planului de încadrare în teritoriu, cît şi planului de amplasament a construcţiilor şi amenajărilor, întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial, construcţiile, - anexele A3, A2 şi şurile nr.4, 5, construite de reclamantă neautorizat, sunt amplasate nemijlocit pe hotarul dintre vecini.

În refuzul Primăriei mun. Chişinău aceasta din urma a solicitat prezentarea acordului vecinilor, făcînd referire la Codul civil. Astfel, conform art.377 Codul civil, proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate, pe lîngă respectarea drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege, trebuie să se respecte reciproc, iar art.389 alin. (l) acelaşi cod prevede că orice construcţie, lucrare sau plantaţie se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanţe minime faţă de linia de hotar, conform legii, regulamentului de urbanism sau, în lipsă, conform obiceiului locului, astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Este de menţionat faptul că reclamanta Valentina Popescu a solicitat eliberarea certificatului de urbanism nu pentru proiectarea unor lucrări, ci pentru recepţionarea construcţiilor neautorizate.

Prin urmare, fiind aplicabile la caz şi prevederile Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.285 din 23 mai 996, cît şi Instrucţiunea provizorie privind procedura de examinare a chestiunilor ce ţin de combaterea construcţiilor neautorizate, aprobată prin decizia primăriei mun. Chişinău nr. 13/31 din 10 mai 2001, în care, printre actele necesare a fi prezentate obligatori, se regăseşte şi acordul autentificat notarial al vecinilor interesele căror sunt afectate.

În circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel just a concluzionat drept neîntemeiate pretenţiile Valeintinei Popescu privitor la excluderea, prin hotărîre judecătorească, din certificatul de urbanism informativ nr.589i/12 din 05 octombrie 2012 a sintagmei „pentru recepţionarea construcţiilor neautorizate se va prezenta acordul vecinilor alăturaţi”.

Pe lîngă cele enunţate, corect instanţa de apel a reţinut că acţiunea este înaintată în procedura de contencios administrativ, iar împuternicirile instanţei de contencios administrativ sunt expres prevăzute la art.25 alin. (l) din Legea contenciosului administrativ, care stabileşte, că judecind acţiunea, instanţa de contencios administrativ adoptă una din următoarele hotărâri: a) respinge acţiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripţie; b) admite acţiunea şi anulează, în tot sau în parte, actul administrativ sau obligă pârâtul să emită actul administrativ cerut de reclamant ori să elibereze un certificat, o adeverinţă sau oricare alt înscris, ori să înlăture încălcările pe care le-a comis, precum şi dispune adjudecarea în contul reclamantului a despăgubirilor pentru întârzierea executării hotărîrii; c) admite acţiunea şi constată circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliului local sau a consiliului raional, după caz.

În speţă, însă, reclamanta –recurentă solicită excluderea unei sintagme din actul administrativ, fără anularea acestuia şi prin urmare sunt neîntemeiate pretenţiile invocate de reclamantă în această parte. De asemenea este neîntemeiată şi pretenţia Valentinei Popescu prin care solicită obligarea Primăriei mun. Chişinău să legalizeze, în lipsa acordului vecinilor alăturaţi, construcţiile neautorizate amplasate pe 1 str-la Carierii, 2, mun. Chişinău, 5 deoarece legalizarea construcţiilor neautorizate ţine de competenţa exclusivă a organelor administraţiei publice locale. În aceste condiţii, nu pot fi reţinute argumentele recurentei precum că instanţa de apel la examinarea pricinii nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii în fond şi că a aplicat greşit normele de drept material şi procedurale, deoarece acestea sunt declarative, lipsite de suport legal şi probatoriu.

Analizînd întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurentă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră soluţia instanţei de apel cu privire la respingerea integrală a acţiunii întemeiată şi legală. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Valentina Popescu.

Se menține decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Popescu împotriva Primăriei municipiului Chişinău cu privire la recunoașterea acţiunilor ca fiind ilegale şi obligarea legalizării construcţiilor neautorizate. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iuliana Oprea Maria Ghervas Nadejda Toma Ion Corolevschi 6

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.