3ra-469/14 — Recunoaşterea acţiunilor ca fiind ilegale şi obligarea legiferării construcţiilor neautorizate.

Dosarul nr. 3ra-469/14 Prima instanţă: Judecătoria Centru, mun. Chişinău Judecătorul: Garri Bivol Instanţa de Apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Cernat A. Pahopol A. Gavriliţă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 23 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecător: Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu, Svetlana Novac, Oleg Sternioală şi Vera Macinskaia, examinând recursul declarat de Primăria mun. Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Popescu Valentina împotriva Primăriei mun. Chişinău privind recunoaşterea acţiunilor ca fiind ilegale şi obligarea legiferării construcţiilor neautorizate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2014, prin care apelul declarat de Primăria mun.

Chişinău, a fost respins, fiind menţinută hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 03 octombrie 2013, ACONSTATAT: La 02 ianuarie 2013 reclamanta Popescu Valentina a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Primăriei mun. Chişinău privind recunoaşterea acţiunilor ca fiind ilegale şi obligarea legiferării construcţiilor neautorizate. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 29 iunie 2012 la Primăria mun. Chişinău a depus cerere privind legiferarea construcţiilor neautorizat amplasate pe stradela 1 Carierii nr. 2, sect. Rîşcani, mun. Chişinău cu anexarea tuturor actelor solicitate.

La 26 octombrie 2012 a primit Certificatul de Urbanism Informativ nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012, prin care s-a constatat că, anexele lit. „A2”, lit. „A3” construite neautorizat în urma demolării parţiale a casei de locuit lit. „A”(01), garajul nr. 14 şi şurile nr. 1, 4, 5, 7, 9, anexa nr. 8 - constituie un imobil auxiliar integru cu nr. cadastral (02), sunt amplasate în limita terenului aferent fără abateri esenţiale de normele urbanistice în vigoare. 1 A precizat reclamanta că, pentru recepţionarea construcţiilor neautorizate se va prezenta acordul vecinilor alăturaţi. Nefiind de acord cu Certificatul de Urbanism Informativ nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012, la 29 octombrie 2012 a depus cerere privind dezacordul său vis-a-vis de actul emis de Primăria mun.

Chişinău, deoarece construcţiile neautorizate, pe care le solicită legalizarea lor, nu încalcă vre-un drept careva vecin. Însă pînă în prezent nu a primit nici un răspuns, necătînd la faptul că pîrîtul a primit cererea, fapt confirmat prin semnătura acestuia. ReclamantaPopescu Valentina, a mai menţionat că, în sensul art. 389 din Codul civil, titularul dreptului de proprietate poate oricînd să construiască pe terenul său, să efectueze anumite lucrări, doar cu o singură restricţie, la realizarea acestui drept, şi anume, de a nu aduce atingeri drepturilor proprietarilor vecini.

Astfel, conform Certificatul de Urbanism Informativ nr. 589i/12 d 05.10.2012 s-a constatat că, anexele lit. „A2”, lit. „A3” construite neautorizat în urma demolării parţiale a casei de locuit lit. ,,A”(01), garajul nr. 14 şi şurile nr. 1, 4, 5, 7, 9, anexa nr.8 - constituie un imobil auxiliar integru cu nr. cadastral (02), sunt amplasate în limita terenului aferent fără abateri esenţiale de la normele urbanistice în vigoare. A indicat reclamanta că, potrivit Legii nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, la eliberarea certificatului de urbanism privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nu este necesar acordul vecinilor, dar acordul coproprietarilor de imobil, teren, ale căror interese pot fi afectate.

Iar conform art. 346 alin. (1) din Codul Civil, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părţi ideale din bunul comun. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 iulie 2003 şi conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din 20 august 2012, este recunoscută ca unica proprietară asupra imobilului amplasat în mun. Chişinău, stradela 1 Carierii, nr. 2, alţi proprietari sau coproprietari nu există. A mai invocat reclamantul că, pîrîtul a anexat la Certificatul de Urbanism Informativ nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012 şi planul terenului şi a construcţiilor neautorizate, unde se vede că imobilul este amplasat în limita terenului aferent şi nu afectează nici un drept al vecinilor.

A precizat reclamantul că, dat fiind faptul că, construcţiile neautorizate au fost construite fără abateri esenţiale de la normele urbanistice în vigoare, pînă în prezent nu a primit de la pîrît nici un răspuns (nici pozitiv şi nici negativ) vis-a-vis de dezacordul său, de aceea acţiunile pîrîtului urmează să fie recunoscute ilegale cu excluderea din Certificatul de Urbanism Informativ nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012 a frazei „pentru recepţionarea construcţiilor neautorizate se va prezenta acordul vecinilor alăturaţi”, obligând Primăria mun. Chişinău de a legifera construcţiile neautorizate amplasate pe 1 stradela Carierii, 2, mun. Chişinău în lipsa acordului vecinilor alăturaţi. Solicită reclamanta excluderea din certificatul de urbanism informativ nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012 a frazei „pentru recepţionarea construcţiilor 2 neautorizate se va prezenta acordul vecinilor alăturaţi” şi obligarea Primăriei mun.

Chişinău de a legifera construcţiile amplasate pe stradela 1 Carierii nr. 2 mun. Chişinău în lipsa acordului vecinilor alăturaţi. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 03 octombrie 2013 s-a admis parţial acţiunea înaintată de Popescu Valentina şi s-au recunoscut ilegale acţiunile Primăriei mun. Chişinău prin nelegalizarea construcţiilor neautorizate, s-a exclus din Certificatul de urbanism nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012 sintagma „pentru recepţionarea construcţiilor neautorizate se va prezenta acordul vecinilor alăturaţi”, iar cererea privind obligarea Primăriei mun. Chişinău de a legifera construcţiile neautorizate amplasate pe stradela 1 Carierii nr. 2 mun. Chişinău în lipsa acordului vecinilor alăturaţi nu s-a admis din motiv că această atribuţie nu aparţine instanţei de judecată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2014, apelul declarat de Primăria mun. Chişinău, a fost respins, fiind menţinută hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 03 octombrie 2013. Invocând ilegalitatea acestei decizii, la 24 februarie 2014, Primăria mun. Chişinău, a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea înaintată de Popescu Valentina, să fie respinsă integral. În motivarea recursului a indicat că, atât decizia instanţei de apel, cât şi hotărârea primei instanţe sunt neîntemeiate, deoarece, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi a fost aplicate eronat normele de drept material.

Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 CPC, care statuează expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Copia motivată a deciziei instanţei de apel, a fost expediată în adresa părţilor la 31 ianuarie 2014, iar recursul a fost declarat la 24 februarie 2014. Astfel, prin prisma art. 434 CPC, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul declarat de Primăria mun. Chişinău întemeiat şi care urmează a fi admis.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, la 02 ianuarie 2013 reclamanta Popescu Valentina a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Primăriei mun. Chişinău, prin care a solicitat, excluderea din certificatul de urbanism 3 informativ nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012 a frazei „pentru recepţionarea construcţiilor neautorizate se va prezenta acordul vecinilor alăturaţi” şi obligarea Primăriei mun.

Chişinău de a legifera construcţiile amplasate pe stradela 1 Carierii nr. 2 mun. Chişinău în lipsa acordului vecinilor alăturaţi. Totodată, actele pricinii atestă faptul că, la 29 iunie 2012 Popescu Valentina a depus la Primăria mun. Chişinău o cerere privind legiferarea construcţiilor neautorizate amplasate pe stradela 1 Carierii nr. 2 mun. Chişinău cu anexarea tuturor actelor solicitate. Ulterior, la 26 octombrie 2012 Popescu Valentina a primit din partea Primăriei mun.

Chişinău Certificatul de Urbanism Informativ nr. 589i/12 din 05 octombrie 2012, prin care s-a constatat că, anexele lit. „A2”, lit. „A3” construite neautorizat în urma demolării parţiale a casei de locuit lit. ,,A”(01), garajul nr. 14 şi şurile nr. 1, 4, 5, 7, 9, anexa nr. 8 constituie un imobil auxiliar integru cu nr. cadastral (02), sunt amplasate în limita terenului aferent fără abateri esenţiale de la normele urbanistice în vigoare şi pentru recepţionarea construcţiilor neautorizate se va prezenta acordul vecinilor alăturaţi.

Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă, în raport probele anexate la dosar, consideră oportun de a reitera prevederile art. 3 al Legii nr. 163 din 09 iulie 2010, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, care statuiază expres că, certificatul de urbanism pentru proiectare (anexa nr.1) se elaborează şi se emite în baza cererii, la care se anexează, în original şi în copii, următoarele documente: a) extrasul din registrul bunurilor imobile, eliberat de către oficiul cadastral teritorial, însoţit de planul cadastral şi/sau planul imobilului; b) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică); c) raportul de expertiză tehnică, în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a imobilului existent, elaborat de către experţi tehnici atestaţi; d) acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcţie şi în perioada exploatării obiectului construit; e) schiţa de proiect avizată de arhitectul-şef, în cazul amplasării construcţiei în zonă cu regim special stabilit prin documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului;

f) schiţa de proiect avizată de Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice de pe lîngă Ministerul Culturii, în cazul intervenţiilor la monumentele de istorie, artă şi arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat; g) avizul de expertiză arheologică emis de Agenţia Naţională Arheologică. 4 Solicitarea altor documente decît cele prevăzute la alin.(1) nu se admite. În cazul în care nu au fost anexate toate documentele prevăzute la alin.(1), emitentul va refuza primirea setului de documente la momentul depunerii cererii. După verificarea copiilor de pe documentele prevăzute la alin.(1), originalele se restituie solicitantului (beneficiarului).

Dovada privind achitarea plăţii se prezintă în momentul eliberării certificatului de urbanism pentru proiectare. Instanţa de recurs menţionează că, instanţa de apel nu a verificat toate circumstanţele pricinii, care ar duce la soluţionearea corectă a pricinii date, din care motive decizia instanţei de apel urmează a fi casată, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în instanţa de apel. Curtea de Apel Chişinău, verificînd legalitatea hotărîrii primei instanţe, urmează să decidă dacă dispozitivul hotărîrii nu este contradictoriu, deoarece, pe de o parte prima instanţă a reunoscut ca fiind ilegale acţiunile Primăriei mun. Chişinău, iar pe de altă parte se declară incompetentă să oblige Primăria mun.

Chişinău de a legifera construcţiile neautorizate amplasate pe stradela 1 Carierii nr. 2 mun. Chişinău în lipsa acordului vecinilor alăturaţi. Totodată, la rejudecare înstanţa de apel urmează să verifice, prin prisma Legiinr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, corectitudinea amplasării construcţiilor auxiliare, crcetînd în acest scop dosarul cadastral. Totodată, instanţa de apel urmează să verifice necesitatea prezentării de către solicitantul – reclamant Popescu Valentina, a acordului vecinilor, în sensul obţinerii certificatului de urbanis pentru legiferărea construcţiilor auxiliare. Astfel, instanţa de recurs constată o eroare judiciară care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, din care motive pricina urmează a fi remisă pentru rejudecare în Curtea de Apel Chişinău.

Colegiul menţionează că, decizia instanţei de apel poartă un caracter prematur, deoarece a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept procedural, fapt care atrage încălcarea dreptului la un proces echitabil, din care motive decizia instanţei de apel urmează a fi casată. Instanţa de recurs menţionează că, în conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Iar în conformitate cu art. 241 alin. (5) CPC, în motivare se indică circumstanţele pricinii constatate de instanţă, probele care se întemeiază concluziile ei privitor la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.

Totodată, instanţa de recurs reiterează şi prevederile art. 373 CPC, care statuiază expres că, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. Instanţa de 5 apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decît aceea din hotărîrea atacată cu apel, cu excepţia cazurilor cînd consimte şi cînd hotărîrea este atacată şi de alţi participanţi la proces.

În sprijinul normelor naţionale vine şi reglementările Curţii Europene, astfel, instanţa de recurs reiterează că, obligaţia de motivare a hotărîrilor judecătoreşti se regăseşte în jurisprudenţa constantă a Curţii Europene pentru Drepturile Omului şi îşi are izvorul în dreptul oricărei părţi în cadrul unei proceduri să prezinte judecătorului observaţiile şi argumentele sale (CEDO, hotărîrea Werner c. Austria din 24:11.1997), combinat cu dreptul părţilor şi că aceste observaţii şi argumente să fie examinate în mod efectiv (CEDO, hotărîrea Van de Hurk c. Olanda din 19.04.1994), iar obligaţia de motivare a hotărîrilor este singurul mijloc prin care se poate verifica respectarea drepturilor menţionate anterior, ca piloni de bază ai dreptului la un proces echitabil.

Din considerentele menţionate, avînd în vedere faptul că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Primăria mun. Chişinău, a casa decizia instanţei de apel restituind pricina pentru rejudecare în instanţa de apel – Curtea de Apel Chişinău. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE : Se admite recursul declarat de Primăria mun. Chişinău. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Popescu Valentina împotriva Primăriei mun.

Chişinău privind recunoaşterea acţiunilor ca fiind ilegale şi obligarea legiferării construcţiilor neautorizate, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în instanţa de apel – Curtea de apel Chişinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Svetlana Novac Oleg Sternioală Vera Macinskaia 6