2ra-1121/15 — Declararea nulităţii contractului de donaţie

prima instanță: N. Costin dosarul nr. 2ra-1121/15 instanța de apel: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican DECIZIE 22 iulie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Svetlana Filincova, Maria Ghervas, Nadejda Toma, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Lilia Rotaru reprezentată de către avocatul Mihail Fotescu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigori Cocitov împotriva Liliei Rotaru cu privire la declararea nulității contractului de donație, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Lilia Rotaru și menținută hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 21 februarie 2014, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 04 noiembrie 2013, Grigori Cocitov a depuso cerere de chemare în judecată împotriva Liliei Rotaru cu privire la declararea nulității contractului de donație.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în luna iulie 2007, a fost telefonat de către feciorul său, Petru Cocitov, care se afla la momentul dat peste hotarele tarii, care i-a comunicat despre faptul că poate perfecta contractul de donație, pe care a dorit să-l întocmească anterior. Menționează că intenția sa a fost de a încheia un contract de donație pe numele feciorului său, Petru Cocitov. Susţine că Petru Cocitov i-a comunicat prin telefon faptul că este posibil de a încheia contractul de donație şi că Lilia Rotaru, nora sa,va merge împreună cu el în or. Dondușeni pentru a perfecta contractul enunţat. Afirmă că la 04 august 2007, de către notarul privat Ludmila Dolineanu a fost întocmit contractul de donație nr. 6627, încheiat între Grigori Cocitov şi Lilia Rotaru, prin care el a donat pârâtei apartamentul nr. 1 din str. Gh.

Asachi, 27, mun. Chişinău, cu suprafața totală de 66,0 m2. Invocă că el, din spusele pârâtei, a înțeles că totul a fost făcut așa cum îi erau intențiile, adică el, prin contractul de donație, a transmis fiului său în proprietate apartamentul menţionat. Mai invocă că fiul său, aflându-se peste hotarele ţării, la fel, era ferm convins că contractul de donaţie a fost perfectat pe numele său. Consideră că contractul de donație menționat are un caracter viclean, deoarece Lilia Rotaru a profitat de vulnerabilitatea sa și, anume, de invaliditatea de gradul II, 1 fiind rău văzător și în mod vădit şi sigur i-a comunicat să aplice semnăturile pe contractul de donație şi pe procură şi în mod eronat i-a comunicat despre esența şi consecințele acestora.

Menţionează că el nu a avut nici un motiv să doneze apartamentul nominalizat nurorii sale, atunci când are trei copii. Prin urmare, solicită declararea nulității contractului de donație nr. 6627 din 04 august 2007, încheiat între el şi Lilia Rotarua. Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 21 februarie 2014 acțiunea a fost admisă şi a fost declarat nul contractul de donație nr. 6627 din 04 august 2007, încheiat între Grigori Cocitov şi Lilia Rotaru şi autentificat de notarul privat Ludmila Dolineanu, cu repunerea părților în poziția inițială. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Lilia Rotaru și menținută hotărârea primei instanțe.

La 18 martie 2015, în termenul prevăzut de lege, Lilia Rotaru reprezentată de către avocatul Mihail Fotescu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată și tardivă. Recurenta Lilia Rotaru reprezentată de către avocatul Mihail Fotescu, în motivarea recursului, a indicat că hotărârile judecătorești sunt ilegale, deoarece la judecarea cauzei, s-a comis încălcarea esențială a normelor de drept material şi, anume, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată şi a fost interpretată în mod eronat legea, precum şi a normelor de drept procedural şi, anume, aprecierea probelor de către instanţele judecătorești a fost arbitrară, erorile comise ducând la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale recurentei.

Menționează că concluzia instanței despre intenţia lui Grigori Cocitov să înstrăineze apartamentul nr. 1 din str. Gh. Asachi, 27, care-i aparţine cu drept de proprietate, feciorului său, Petru Cocitov şi nicidecum recurentei se bazează doar pe declaraţiile intimatului, a martorilor, a feciorului Petru Cocitov şi a fiicei Tamara Munteanu, persoane cointeresate în soluţionarea cauzei în folosul său. Susţine că pe intimat, la încheierea contractul de donaţie a apartamentului menţionat, nimeni nu l-a dus în eroare. La momentul încheierii contractului de donaţie enunţat, intimatul nici nu a avut de gînd să doneze acest apartament feciorului, care cu prima soţie a avut apartament, pe care l-a lăsat fostei soţii.

Afirmă că trimiterea instanţei la prevederile art. 228 alin. (1) din Codul civil este lipsită de suport juridic, deoarece în instanţă nu a fost prezentată nici o probă, care ar confirma careva comportament dolosiv şi viclean din partea recurentei la încheierea contractului de donaţie. Invocă că instanţa nu a interogat notarul privat Ludmila Dolineanu, care cu certitudine ar fi confirmat faptul comportamentului normal al ambilor părţi la încheierea contractului de donaţie. Mai invocă că intimatul, necătînd la faptul existenţei gradului II de invaliditate, are vedere destul de bună, deoarece a avut intervenţie chirurgicală la ochi şi vede destul de bine şi, de asemenea, are şi un auz perfect despre ce s-a convins şi instanţa în şedinţa de judecată în urma interogării lui.

2 Menţionează că instanţa de judecată nu a ţinut cont de prevederile art. 233 din Codul civil. Susţine că reprezentantul intimatului, în şedinţa de judecată, a explicat că intimatul a decis să meargă la notar pentru a semna un contract de donaţie pe numele recurentei şi la notar a semnat careva acte, dar ce anume nu ştie. Afirmă că din aceste explicaţii se confirmă faptul că intimatul i-a povestit reprezentantului său adevărul cu privire la încheierea contractului de donaţie şi reprezentantul lui, în şedinţa de judecată, a redat prin explicaţiile sale circumstanţele de fapt şi de drept ale donaţiei. Invocă că instanţa de apel, întru susţinerea concluziei sale, a făcut trimitere la art. art. 216, 217, 227 şi 228 din Codul civil, însă relaţiile apărute între apelant şi intimat în cazul dat se reglementează de art. 218 din Codul civil, deoarece în cazul dat, poate fi invocată doar nulitatea relativă a actului juridic.

Mai invocă că instanţa de apel a concluzionat că faptul că la momentul încheierii contractului de donaţie, intimatul nu şi-a exprimat consimţământul de a dona apartamentul său unei terţe persoane şi, anume, recurentei, ci şi-a exprimat consimţămîntul de a dona apartamentul feciorului său se confirmă atît prin declaraţiile martorului Tatiana Munteanu, cît şi prin copia procurii, anexate la dosar, din care rezultă cu certitudine că la 21 iunie 2007, adică cu 13 zile înainte de perfectarea contractului de donaţie, intimatul i-a încredinţat recurentei să-i reprezinte interesele în toate organele de stat şi administrative al RM pentru perfectarea şi ridicarea tuturor actelor necesare în vederea înstrăinării apartamentului său, însă la caz, înstrăinarea imobilului a avut loc printr-un contract de donaţie încheiat cu însăşi recurenta.

Menţionează că instanţa de apel a interpretat eronat legea, deoarece cele indicate în procură nu sunt contrare contractului de donaţie, deoarece acest contract nu a încheiat în absenţa intimatului, în el este semnătura acestuia şi acest contract face parte din categoria înstrăinărilor ca şi contractul de vînzare-cumpărare şi altele. Susţine că concluzia instanţei de apel precum că la caz, înstrăinarea imobilului a avut loc printr-un contract de donaţie încheiat cu însăşi recurenta este absolut lipsită de suport juridic, deoarece contractul de donaţie nu a fost încheiat în baza procurii.

Afirmă că la încheierea contractului de donaţie din 04 august 2007 au fost respectate toate cerinţele legislaţiei, donaţia a fost făcută cu consimţământul intimatului şi acest consimţămînt a dominat de la momentul încheierii lui şi pînă la apariţia relaţiilor reci dintre părţi, care au servit ca motiv de a se adresa în judecată şi, astfel, nu există nici un temei juridic de a considera nulitatea acestui contract de donaţie. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţă de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. 3 Din actele pricinii rezultă că Grigori Cocitov a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Liliei Rotaru prin care a solicitat declararea nulă a contractului de donaţie nr. 6627 din 04 august 2007, încheiat între Grigori Cocitov şi Lilia Rotaru, autentificat de către notarul privat Ludmila Dolineanu, cu aducerea părţilor în poziţia iniţială. Examinînd pricina în fond, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii, admiţînd-o ca întemeiată cu declararea nulă a contractului de donaţie a apartamentului nr. 1 din str. Gh.

Asachi, 27 mun. Chişinău, încheiat între Grigori Cocitov şi Lilia Rotaru, autentificat la 04 august 2007 de către notarul privat Ludmila Dolineanu, cu repunerea părţilor în poziţia iniţială. Curtea de Apel Chişinău, respingînd apelul declarat de către Lilia Rotaru şi reprezentantul acesteia Mihail Fotescu a ajuns la concluzia temeiniciei hotărîrii primei instanţe menţinînd-o ca întemeiată. Judecînd recursul declararat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel la emiterea deciziei a încălcat normele de drept procedural. Şi anuma nu a verificat legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

În conformitate cu art. 239 Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţa de judecată. În conformitate cu art. 376 alin. (1) Codul de procedură civilă, dispoziţiile de procedură privind judecarea pricinilor civile în primă instanţă se aplică şi în instanţa de apel în măsura în care nu sînt contrare dispoziţiilor prezentului capitol. Prevederile acestor norme de drept de Curtea de Apel Chişinău nu au fost respectate. În conformitate cu art. 373 alin. (5) Codul de procedură civilă, instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Lilia Rotaru în cererea de apel a invocat că prima instanţă a examinat pricina fără a ţine cont de cerinţele art. 233 Codul civil, adică de termenul înaintării acţiunii, concluzionînd greşit că încheierea contractului a fost determinată de comportamentul dolosiv şi viclean al ei, adică cu încălcarea prevederilor art. 228 Codul civil, fără ca acestea să fie dovedite în cadrul cercetării judecătoreşti. Contrar prevederilor legale citate, Curtea de Apel Chişinău în decizia emisă nu s-a pronunţat asupra acestor argumente esenţiale invocate în apel şi nu a motivat respingerea apelului. Or, aceste argumente invocate de Lilia Rotaru şi reprezentantul acesteia sînt importante pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărîre.

Abţinerea instanţei de apel de la furnizarea unui răspuns explicit constituie o încălcare a art. 6 §1 CEDO, deoarece recurentei nu i-a fost acordată posibilitatea de a şti dacă aceste argumente au fost neglijate sau respinse şi în ultimul caz, motivele acestei respingeri. De astfel, această posibilitate nu i s-a acordat nici instanţei de recurs. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural şi avînd în vedere că eroarea judiciară nu 4 poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a trimite pricina spre rejudecare în instanţa de apel.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Lilia Rotaru reprezentată de către avocatul Mihail Fotescu. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigori Cocitov împotriva Liliei Rotaru cu privire la declararea nulității contractului de donație, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Svetlana Filincova Maria Ghervas Nadejda Toma Ion Corolevschi 5