2rac-533/15 — Încasarea datoriei

prima instanţă: I. Popescu dosarul nr. 2rac-533/15 instanţa de apel: E. Ababei, G. Polivenco, A. Garbuz DECIZIE 15 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al lărgit Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Dumitru Mardari Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Primarul oraşului Biruinţa raionul Sîngerei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Primăria comunei Alexăndreni împotriva Primăriei oraşului Biruinţa, intervenient accesoriu Întreprinderea Municipală „Direcţia de Producţie a Gospodăriei Comunale-Locative din Biruinţa” cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Bălţi din 16 decembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Primăria oraşului Biruinţa şi modificată hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 13 august 2014, prin excluderea menţiunii din dispozitivul hotărîrii privind încasarea taxei de stat în mărime de 83 784 lei în contul statului de la Primăria oraşului Biruinţa, în rest hotărîărea a fost menţinută, constată: La 16 ianuarie 2014, Primăria comunei Alexăndreni a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei oraşului Biruinţa, intervenient accesoriu Întreprinderea Municipală „Direcţia de Producţie a Gospodăriei Comunale-Locative din Biruinţa” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii a indicat că pîrîtul deţine în folosinţă pe teritoriul Primăriei comunei Alexăndreni un teren aferent cu nr. cadastral 7411103081 cu suprafaţa de 108.1005 ha care este proprietate a comunei Alexăndreni. Susţine că terenul respectiv este ocupat de construcţii care i-au revenit pîrîtului în urma încheierii contractului de vînzare-cumpărare nr. 38 din 24 iulie 2009 cu ÎM „Sudzucker Moldova” SA, prin care la pct. 13, părţile contractante au confirmat că terenul menţionat, pe care sînt amplasate bunurile imobile vîndute, este proprietate a comunei Alexăndreni.

Iar prin pct. 14 din contractul menționat părţile expres au prevăzut că cumpărătorul și anume Primăria orașului Biruința, în termen de 15 zile din momentul încheierii acestuia contract se obligă să perfecteze pe numele său contractul de arendă asupra terenului nr. cadastral 7411103081 cu suprafața de 108.1005 ha cu administrația publică locală, însă, pârâtul până în prezent se folosește de acest teren în lipsa contractului de arendă. Menţionează că pe terenul litigios se pompează prin intermediul întreprinderii Municipale „Direcţia de Producţie a Gospodăriei Comunale-Locative din Biruinţa” apele reziduale din oraș, cât și alte deșeuri parvenite în urma activității de producție de la agenți economici cu sediul în oraşul Biruința.

La fel, indică că prin scrisoarea nr.169 din 28 noiembrie 2012, a solicitat implicarea în mod de urgență a Consiliului oraşului Biruința și a Primarului Petru Boev, în rezultatul căruia să fie întocmit un contract de arendă asupra terenului cu nr. cadastral 411103081 și cu suprafața de 108.1005 ha, însă, scrisoarea Primăriei comunei Alexăndreni a fost ignorată şi lăsată fără răspuns. Relatează că, deoarece Primăria orașului Biruinţa se folosește de terenul litigios şi nu a cumpărat sau arendat în mod benevol terenul aferent obiectivelor privatizate a administrației publice, Consiliul comunei Alexăndreni prin decizia nr. 7/5 din 07 decembrie 2012 a stabilit în mod unilateral pentru anul 2013 plata pentru folosirea terenului în mărime de 2% din preţul normativ al pământului calculat pentru destinația respectivă în cuantum de 2 792 813,39 lei.

Susține că potrivit pct. 3 din prezenta decizie plata pentru folosința terenului urma să fie achitată de către Primăria oraşului Biruința trimestrial pe contul administrației publice locale.

Afirmă că Decizia emisă la 07 decembrie 2012 cu nr. 7/5 a fost expediată în adresa Primăriei oraşului Biruinţa şi înregistrată în cancelaria pârâtului sub nr. 17 din 25 februarie 2013. De asemenea, indică că decizia menționată nu a fost contestată în modul stabilit de Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, cu atât mai mult că decizia cu nr. 7/5 din 07 decembrie 2012, prin care a stabilit în mod unilateral pentru anul 2013 plata pentru folosirea terenului cu pricină, a fost supusă controlului legalităţii din partea Cancelariei de Stat şi careva ilegalități în acest sens nu s-au constatat, astfel, rezultă că datoria Primăriei orașului Biruința față de Primăria comunei Alexăndreni pentru folosința terenului cu nr. cadastral 7411103081 în perioada anului 2013 constituie 2 792 813,39 lei.

Solicită încasarea din contul Primăriei orașului Biruinţa în beneficiul Primăriei comunei Alexăndreni datoria în sumă de 2 792 813,39 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 13 august 2014, acţiunea a fost admisă şi încasat din contul Primăriei oraşului Biruinţa în beneficiul Primăriei comunei Alexăndreni datoria în mărime de 2 792 813,39 lei. Totodată, s-a încasat din contul Primăriei oraşului Biruinţa în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 83 784 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 decembrie 2014, a fost admis apelul declarat de către Primăria oraşului Biruinţa şi modificată hotărîrea primei instanţe, prin excluderea menţiunii din dispozitivul hotărîrii privind încasarea taxei de stat în mărime de 83 784 lei în contul statului de la Primăria oraşului Biruinţa.

În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. La 06 martie 2015, Primarul oraşului Biruinţa, raionul Sîngerei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi holtărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de încetare a procesului în temeiul art. 265 lit. g) CPC, din lipsa capacităţii de folosinţă a drepturilor procedurale civile. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, ne fiind aplicată legea care trebuia să fie aplicată. Susține că instanțele inferioare la emiterea hotărârilor au soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, astfel fiind admise încălcări ce țin de capacitatea de folosință a drepturilor procedurale civile a părților.

Menționează că din materialele pricinii rezultă cu certitudine că drept reclamant care a depus cererea de chemare în judecată este Primăria comunei Alexăndreni, raionul Sîngerei, iar calitatea de pîrît este atribuită Primăriei oraşului Biruinţa, astfel, consideră că ambelor părți li s-a atribuit greșit calitatea procesuală de reclamant şi pârât, iar examinarea pricinii cu participarea lor a condus la soluționarea problemei drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces și anume a Consiliilor locale și Primarilor. Indică că concluzia respectivă rezultă din prevederile normelor legale care reglementează statutul juridic al primăriei în cadrul administrației publice locale în raport cu statutul juridic al unității administrativ-teritoriale, cât și subiecții autonomiei locale.

Afirmă că Primăria nu este autoritate a administrației publice a unității administrativ-teritoriale, respectiv, acesta nu poate fi subiect al autorității administrației publice locale, iar din momentul în care nu poate fi subiect al autorității administrației publice locale, nu poate reprezenta această autoritate în instanța de judecată, cât şi nu poate fi și subiect al unui proces judiciar. Cu referire la prevederile art. 194 alin.(1) în coraport cu art. 193 din Codul civil, susține că Primăria nu deține bunuri ale domeniului public al unității administrativ- teritoriale şi nu dispune de competențe legale de a le gestiona și de a răspunde în cadrul raporturilor juridice.

Astfel, rezultă cu certitudine că litigiul din speță urma inițiat de către Consiliul comunal Alexăndreni, ori Primarul comunei căruia Consiliul local ar putea delega împuternicirile respective conform legii, atribuindu-i calitatea de reclamant prin depunerea cererii de chemare în judecată în care calitatea de pârât o putea avea doar Consiliul oraşului Biruința, care conform art. 14 alin.(2) lit. b) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006, administrează bunurile din domeniul public şi ale celui privat al satului (comunei, oraşului (municipiului). În contextul celor invocate, menţionează că Primăria, prin definiţie, nu poate avea calitatea de parte într-un proces de judecată şi la concret în speţa dată, dat fiind că prevederile legale nu justifică prin reglementările sale, atribuirea acesteia, calitatea de parte sau chiar participant al procesului judiciar cu calitatea de reclamant, pîrît sau intervenient accesoriu.

Din considerentele expuse, la fel, concluzionează şi asupra faptului că în speţa dată, prin neatragerea în proces a autorităţii publice locale, în persoana Consiliilor locale de ambele părţi: reclamant şi pîrît, cu drept legal de gestionare a bunurilor proprietate publică a autorităţii administrativ-teritorială, instanţa de judecată a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, circumstanţă de drept, prevăzută de art.432 alin.(2), lit. d) si alin.(3), lit. d) CPC ce constituie temei pentru declararea recursului în ordinea art. 429 CPC, admiterea lui cu casarea hotărîrilor contestate. Cu atît mai mult că din extrasul din Registrul bunurilor imobile din 16 iulie 2010, rezultă că drept proprietar al terenului cu nr. cadastral 7411103.081 şi suprafaţa de 108.1005 ha la subcapitolul II este indicat administraţia publică locală şi nu Primăria unităţii administrativ-teritoriale.

Mai invocă că cererea de chemare în judecată depusă de Primăria comunei Alexăndreni este semnată de vice-primarul comunei Alexăndreni, Alistar Dombrovschi în temeiul procurii nr.13 din 15 ianuarie 2014 (f.d.16), semnată de secretarul Consiliului comunal Alexăndreni Ala Timcenco, prin care acesta era împuternicit, să reprezinte interesele Consiliului comunei Alexăndreni în instanţele judecătoreşti ale RM, Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel, Judecătorii. Însă, împuterniciri de a reprezenta Primăria sau Primarul în instanţele de judecată cu atribuţiile prevăzute de art. 81 CPC, Alistar Dombrovschi nu avea şi deci dreptul de a semna cererea de chemare în judecată în numele Primarului sau a Primăriei nu avea, în aşa fel, consideră că în temeiul art.267 lit. c) CPC această circumstanţă constituie temei pentru a scoate cererea de pe rol, dat fiind semnarea ei de către o persoană neîmputernicită.

De asemenea a invocat recurentul că luând în considerație importanta procesuală a problemei ce ține de reprezentarea autorităților administrației publice locale în instanțele de judecată și care din autoritatea publică locală are dreptul legal de a avea calitatea de reclamant sau pârât, cât și existența a situației dificile privind aplicarea corectă a normelor de drept material și procedural în acest sens, solicită în temeiul art.122 CPC ca Plenul Curții Supreme de Justiție emiterea unui aviz consultativ cu privire la chestiunea ce ţine de participarea autorităților administrației publice locale la examinarea pricinilor civile și care din autoritatea publică locală are dreptul legal de a avea calitatea de reclamant sau pârât în instanțele de judecată.

Cît priveşte esenţa şi fondul pricinii menţionează că încălcările ce țin de capacitatea de folosință a drepturilor procedurale civile au condus la soluționarea greșită a speţei, care s-a soldat cu încasarea neîntemeiată a sumei de 2 792 813,39 lei din contul administrației publice locale în beneficiul Primăriei comunei Alexăndreni. Susține că instanțele inferioare la emiterea hotărârii nu au ţinut cont de faptul că intimatul nu a înaintat pretenții obiectiv întemeiate față de administrația publică locală, ci și-a întemeiat pretențiile precum că în anul 2013, acesta a folosit terenul cu nr. cadastral 7411103081, cu suprafața de 108.1005 ha, a cărei plată a arendei constituie suma de 2 792 813,39 lei, din cauză că pe acest teren după cum este stipulat în cererea de chemare în judecată, sunt amplasate construcții, care este proprietate a administrației publice locale.

Însă, de fapt, pe terenul menționat sunt amplasate 7 construcții ce alcătuiesc sistemul de purificare a apelor reziduale, aflat în proprietatea publică a autorității publice locale, după procurarea lor de la ÎM „Sudzucker Moldova” SA la data de 29 iulie 2009, ocupă doar suprafața de 5,8 ha, iar pe restul terenului cu suprafața de aproximativ 103 ha autoritatea publică locală nu are amplasat nici un obiect ce ar constitui temei pentru a înainta pretenții de plată sub formă de arendă. Mai mult ca atât, instanțele inferioare la emiterea hotărârilor contrar art. 118 alin.(3) CPC nu au verificat corectitudinea calculării pretinsei plăţi de arendă pentru terenul folosit, astfel, fiind eronat încasat din contul său în beneficiul intimatului prejudiciul material în cuantum de 2 792 813,39 lei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia instanţei de apel a fost adoptată la 16 decembrie 2014, care a fost recepţionată de recurentul Primăria oraşului Biruinţa la data de 12 ianuarie 2015, fapt ce se confirmă prin avizul de recepţie (f.d. 106). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 06 martie 2015 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi a restitui pricinii spre rejudecare în prima instanţă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, trimiţând pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art. 432 alin. (3) lit. d) şi f). În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. d) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

După cum denotă actele cauzei, la 24 iulie 2009 între ÎM „Sudzucker Moldova” SA şi Primăria Biruinţa a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare nr. 38, în temeiul căruia Primăria Biruinţa a cumpărat de la ÎM „Sudzucker Moldova” SA şi Primăria Biruinţa bunurile imobile situat în comuna Alexăndreni raionul Sîngerei şi care, conform pct. 13 a contractului nominalizat subt amplasate pe un teren cu suprafaţa de 108.1005 ha, proprietate publică ale comunei Alexăndreni. Conform pct. 14 a aceluiaşi contractului Cumpărătorul, în termen de 15 zile din momentul încheierii contract nominalizat, s-a obligat să perfecteze pe numele său contractul de arendă a terenului cu suprafaţa de 108.1005 ha.

Deoarece, condiţiile în sensul încheierii contractului de arendă nu au fost executate de către Primăria oraşului Biruinţa, iar solicitările Primăriei Alexăndreni în acest sens au fost ignorate şi lăsate fără răspuns, prin dispoziţia Consiliului comunal Alexăndreni nr. 7/5 din 07 decembrie 2012 „Cu privire la stabilirea plăţii pentru folosirea terenului proprietate publică a Primăriei comunei Alexăndreni cu suprafaţa de 108.1005 ha cu nr. cadastral 7411103081, aferent obiectivelor cumpărate de Primăria oraşului Biruinţa”, începînd cu 01 ianuarie 2013 a fost stabilită pentru Primăria oraşului Biruinţa raionului Sîngerei, plata pentru folosirea terenului proprietate publică a Primăriei Alexăndreni cu suprafaţa de 108.1005 ha nr. cadastral 7411103081, aferent obiectivelor cumpărate în mărime de 2% şi ce constitui 2792813,39 lei anual (f.d.

6). Ulterior, din motivul neachitării plăţii stabilite pentru arendă, înaintând acţiunea în judecată împotriva Primăriei oraşului Biruinţa raionului Sîngerei, Primăria Alexăndreni a solicitat încasarea datoriei în sumă de 2 792 813,39. Fiind investită cu acţiunea în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi admiterii acesteia integral, încasînd din contul Primăriei oraşului Biruinţa în beneficiul Primăriei comunei Alexăndreni a datoriei în mărime de 2 792 813,39 lei, iar în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 83 784 lei.

Judecând apelul declarat de către Primăria oraşului Biruinţa, instanţa de apel a găsit necesar de a modifica hotărîrea primei instanţe prin excluderea din dispozitivul hotărîrii a menţiunii cu privire la încasarea din contul Primăriei oraşului Biruinţa în beneficiul statului a taxei de stat în mărime de 83 784, iar în rest a menţine hotărârea primei instanţe, considerând că admiţând cerinţele Primăriei comunei Alexăndreni cu privire la încasarea datoriei prima instanţă a adoptat o hotărâre legală şi întemeiată, cu respectarea normelor de drept material şi procedural.

În susţinerea soluţiei date, prima instanţă, cu referire la prevederile art. 14 alin. (2) lit. c) a Legii cu privire la administraţia publicii locale şi art. 101 al Legii 1308 din 25 iulie 1997 privind preţul normativ de vînzare cumpărare a pămîntului, a concluzionat că Primăria Biruinţa nu şi-a onorat obligaţiile stabilite la pct. 14 a contractului de vînzare-cumpărare încheiat între ÎM „Sudzucker Moldova” şi Primăria Biruinţa, din care considerente cerinţele înaintate de Primăria comunei Alexăndreni urmează a fi admise. Instanţa de recurs conchide, însă, că o astfel de soluţie este una greşită, fapt ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă şi certă a situaţiei de fapt sub toate aspectele, mai mult că concluziile instanţei de apel sunt bazate pe aceleaşi aprecieri arbitrare fără a intra în esenţa litigiului apărut în speţă.

Astfel, se stabileşte că interpretarea dată de prima instanţă este bazată pe o apreciere insuficientă şi arbitrară a materialului probator şi argumentelor susţinute de intimat, fapt ce vine în contradicţie cu normele de drept procedural. La acest capitol urmează de remarcat şi prevederile art. 241 alin. (5) CPC, care consacră principiul general privind motivarea hotărârilor judecătoreşti, instanţa este datoare să arate în cuprinsul hotărârii motivele de fapt şi de drept în temeiul cărora şi-a format convingerea şi a ajuns la soluţia adoptată. Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă şi să aibă putere de convingere.

Această dispoziţie legală a fost adoptată în scopul de a asigura o bună administrare a justiţiei, de a întări încrederea justiţiabililor în hotărârile judecătoreşti şi de a da posibilitatea instanţelor superioare să-şi exercite controlul judecătoresc. În cauză, însă, se constată că soluţia primei instanţe nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În acest sens, se va remarca că în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretenţiilor înaintate, era indispensabil, de a stabili cercul de persoanelor care urmează a fi antrenate în proces prin prisma prevederolor art. 185 alin. (1) lit. a) CPC care indică că, judecătorul, în faza de pregătire a pricinii pentru dezbateri judiciare, îndeplineşte următoarele acte: soluţionează problema intervenirii în proces a coreclamanţilor, copîrîţilor şi intervenienţilor. Aici, instanţa de recurs ţine să menţioneze că în sensul art. 5 alin. (1) şi (2) a Legii cu privire la administraţia publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală în sate (comune), oraşe (municipii) sînt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.

Autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală în raioane sînt consiliile raionale, ca autorităţi deliberative, şi preşedinţii de raioane, ca autorităţi executive, iar art. 14 alin.(1) lit.b) din aceiaşi Lege stabileşte că Consiliul local administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale satului (comunei), oraşului (municipiului). Pe când, aceste prevederi au fost ignorate de către instanţele judecătoreşti, or materialele cauzei relevă cu certitudine că la momentul adresării cu prezenta cerere de chemare în judecată, terenul, plata pentru arenda cărui se solicită în speţa dată, se aflat în proprietatea Administraţiei publice locale, fapt ce se confirmă prim extrasul din Registrul bunurilor imobile (f.d.

8). În circumstanţele enunţate şi în contextul normelor de drept citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie subliniază că prima instanţă a omis să antreneze în prezenta cauză civilă şi autorităţile administraţiei publice locale, care sînt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive, drepturilor cărora aducându-se în măsură egală atingere prin înaintarea prezentei acţiuni. Potrivit art. 432 alin. (3) lit. d), se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Conform alin. (5) al aceluiaşi articol, temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art. 62 alin. (1) lit. b), coparticiparea procesuală este obligatorie dacă examinarea pricinii implică soluţionarea chestiunii cu privire la drepturile sau obligaţiile mai multor reclamanţi şi/sau pîrîţi atunci cînd drepturile şi obligaţiile reclamanţilor sau pîrîţilor decurg din aceleaşi temeiuri de fapt sau de drept. Potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol, dacă necesitatea intervenirii în proces a coreclamanţilor sau copîrîţilor este constatată în timpul deliberării, instanţa va relua examinarea pricinii în fond, dispunînd înştiinţarea coparticipanţilor.

Dat fiind aceste constatări, rezultă că prima instanţă nu s-a conformat prevederilor legale pertinente şi nu a asigurat antrenarea corespunzătoare în prezentul proces a Consiliului comunal Alexăndreni în calitate de reclamant, Consiliului orăşenesc Biruinţa în calitate de pîrît şi corespunzător Primarii acestor localităţi, iar instanţa de apel în temeiul art. 385 alin. (1) lit. d) şi art. 388 alin. (1) lit. d) nu a corectat omisiunea respectivă, deşi drepturilor şi obligaţiunilor subiecţilor enunţaţi li se aduce atingere directă.

Aşadar, instanţa de recurs ajunge la concluzia că instanţele ierarhic inferioare prin examinarea cauzei în mod eronat au soluţionat problema drepturilor autorităţilor administraţiei publice locale a comunei Alexăndreni şi oraşului Biruinţa, care administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale satului, aceştia nefiind în mod corespunzător atraşi în procesul civil, şi, prin urmare, fiindu-le încălcat dreptul fundamental la un proces echitabil. În condiţiile în care neantrenarea în prezentul proces civil în pofida atingerii directe a drepturilor autorităţilor administraţiei publice locale, ridică chestiuni pe marginea echităţii procedurii civile, instanţa de recurs conchide asupra necesităţii de a remite pricina spre rejudecare în prima instanţă, care urmează să corecteze omisiunile respective şi să introducă în proces persoanele enunţate, stabilindu-le calitatea procesuală ce le revine conform legii.

De altfel, în cauză sunt incidente şi prevederile art. 67 alin. (1) şi (3) CPC, persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în orice instanţă dacă hotărârea pronunţată ar putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui faţă de una din părţi. Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces şi la cererea uneia dintre părţi sau din oficiul instanţei.

Cu referire la norma enunţată, în speţă se evidenţiază necesitatea antrenării în prezentul proces în calitate de intervenient accesoriu şi pe ÎM „Sudzucker Moldova” în vederea elucidării aspectelor ţin de condiţiile contractului de vînzare-cumpărare nr. 38 din 24 iulie 2009 încheiat între ÎM „Sudzucker Moldova” SA şi Primăria Biruinţa asupra construcţiilor amplasate pe terenul litigios, cît şi valabilitatea acestuia la momentul stabilirii pentru Primăria oraşului Biruinţa raionului Sîngerei a plăţii pentru folosirea terenului proprietate publică a Primăriei Alexăndreni cu suprafaţa de 108.1005 ha nr. cadastral 7411103081, aferent obiectivelor cumpărate.

Acest fapt se impune a fi stabilit şi din considerentul că, materialele dosarului atât la momentul înaintării acţiunii în judecată, cât şi la momentul emiterii hotărârilor recurate, nu conţin probe privind dreptul de proprietate asupra obiectivelor situate pe terenul litigios cu suprafaţa de 108.1005 ha nr. cadastral 7411103081, proprietate publică a Primăriei Alexăndreni. În acelaşi timp, se constată că la judecarea pricinii în fond a fost lăsat fără verificare minuţioasă şi apreciere corectitudinea calculării pretinsei plăţi de arendă pentru terenul folosit, fapt ce contravine direct prevederilor art. 118 alin.(3) CPC, care indică că, circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii sînt determinate definitiv de instanţa judecătorească pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate.

Sub aspectul celor relatate este evident că instanţa de judecată la examinare cauzei nu a calificat corect din punct de vedere juridic acţiunea cu care a fost investită şi nu s-a pronunţat asupra tuturor aspectelor juridice, nu a stabilit cu certitudine circumstanţele importante întru soluţionarea justă a litigiului, situaţie care, după cum a fost menţionat mai sus, duce la imposibilitatea instanţei de recurs să exercite controlul judiciar asupra soluţiei date şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Drept urmare, se constată că contrar prevederilor art. 239 şi art. 241 alin. (5) CPC, prima instanţă a judecat pricina superficial, fără lămurirea completă şi pe bază de dovezi certe a situaţiei de fapt, în coroborare cu normele de drept ce guvernează raportul juridic în litigiu, or pretenţiile invocate în acţiune urmează a fi examinate şi prin prisma materialului probator existent la dosar, iar în caz de necesitate, prin prisma art. 118 alin. (5) CPC, instanţa judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părţilor şi altor participanţi la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce constituie obiectul probaţiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.

De altfel, şi instanţa de apel judecând apelul nu a constatat neajunsurile din hotărârea primei instanţe, nu s-a expus asupra acestora, prin urmare, se stabileşte că şi judecarea apelului a fost efectuată în mod arbitrar, cu încălcarea prevederilor stipulate la art. 373 CPC. Faţă de cele de preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanţa de recurs. La rejudecarea pricinii instanţă urmează să ţină cont de cele susmenţionate şi rejudecând pricina să emită o hotărâre temeinică şi legală.

În conformitate cu 445 alin. (1) lit. c1), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de către Primarul oraşului Biruinţa. Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 decembrie 2014 şi hotărîrea Judecătorie Sîngerei din 13 august 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăria comunei Alexăndreni împotriva Primăriei oraşului Biruinţa, intervenient accesoriu Întreprinderea Municipală „Direcţia de Producţie a gospodăriei Comunale-Locative din Biruinţa” cu privire la încasarea datoriei, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Judecătoria Sîngerei în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Dumitru Mardari Tamara Chişca-Doneva