3ra-919/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – I. Chiroşca dosarul nr. 3ra-919/15 instanţa de apel – A. Panov, A. Nogai, A. Minciuna ÎNCHEIERE 15 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Benderschi Nicolae şi Primăria s. Cojuşna, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mursa Gheorghe împotriva Primarului s. Cojuşna, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Străşeni şi Benderschi Nicolae privind obligarea efectuării lucrărilor cadastrale şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Benderschi Nicolae şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 10 noiembrie 2014 de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La 25 mai 2013 Mursa Gheorghe a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Primarului s. Cojuşna, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Străşeni şi Benderschi Nicolae privind obligarea efectuării lucrărilor cadastrale şi încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a indicat că, prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 19 iulie 2012 a fost recunoscut dreptul de servitute de trecere pe jos a reclamantului din drumul public str. D. Cantemir, nr. 17, s. Cojuşna, r-aionul Străşeni, de-a lungul terenului aservit cu numărul cadastral 8015307334, pentru uzul şi utilitatea terenului dominant pe o alee de 2 m de la linia de hotar pe porţiunea 12-11-10-9-8 a casei de locuit cu numărul cadastral 8015307336. Susţine reclamantul că, s-a prezentat la OCT Străşeni şi a înregistrat hotărîrea judecătorească nominalizată în registrul bunurilor imobile şi a solicitat efectuarea lucrărilor cadastrale privind stabilirea în natură a hotarelor servituţii de trecere prin instalarea bornelor şi întocmirea unui plan geometric a servituţii date.

Ca urmare reprezentatul OCT Străşeni a explicat că solicitantul lucrărilor trebuie să fie Primăria satului Cojuşna care şi este proprietarul terenului atribuit pentru servitutea de trecere. La 04 aprilie 2013 s-a adresat Primarului satului Cojuşna cu o cerere privind măsurarea în natură a hotarelor servituţii de trecere cu instalarea bornelor ca ulterior să fie întocmit planul geometric al servituţii date. Menţionează reclamantul că, în termenul stabilit de lege nu a primit nici un răspuns de la Primarul satului Cojuşna.

Cere reclamantul obligarea Primarului satului Cojuşna să efectueze cu concursul OCT Străşeni lucrările cadastrale privind stabilirea în natură a hotarelor servituţii de trecere pe porţiunea de 2 m de la linia de hotar pe porţiunea 12-11-10-9- 8 a casei de locuit cu numărul cadastral 8015307336, cu instalarea bornelor de hotar şi întocmirea planului geometric, cît şi încasarea de la Primarul satului Cojuşna în beneficiul lui Mursa Gheorghe a prejudiciului moral în sumă de 125 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Străşeni din 10 noiembrie 2014 a fost admisă acţiunea lui Mursa Gheorghe, s-a obligat Primarul s. Cojuşna să efectueze cu concursul OCT Străşeni lucrările cadastrale privind stabilirea în natură a hotarelor servituţii de trecere pe porţiunea de 2 m de la linia de hotar pe porţiunea 12-11-10-9- 8 al casei de locuit cu numărul cadastral 8015307336 cu instalarea bornelor de hotar şi întocmirea planului geometric.

S-a încasat de la Primarul s. Cojuşna în beneficiul lui Mursa Gheorghe prejudiciul moral în sumă de 1000 (una mie) lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2015, apelul declarat de către Benderschi Nicolae a fost respins şi menţinută hotărârea Judecătoriei Străşeni din 10 noiembrie 2014. La 13 mai 2015 Benderschi Nicolae a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că decizia instanţei de apel este emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural. Indică recurentul că nu a refuzat să moştenească terenul pe care se află casa de locuit, dar chiar şi în situaţia în care ar fi existat vre-un refuz de moştenire testamentară, terenul urma a fi moştenit de moştenitorii legali şi nici de cum de Primăria s. Cojuşna.

La 15 mai 2015 Primăria s. Cojuşna a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că consideră decizia instanţei de apel ilegală, neîntemeiată şi care urmează a fi casată. Indică reclamantul că, instanţa nu a ţinut cont de faptul că Benderschi Nicolae, domiciliat s. Cojuşna, raionul Străşeni, str. Dmitrie Cantemir nr.17, a prezentat Scrisoarea OCT Străşeni cu Nr. 01-19/123 din 09 februarie 2015, precum şi Certificatul din Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral 8015307334, acte care demonstrează cu certitudine că nu Primăria s. Cojuşna, este proprietarul terenului cu numărul cadastral 8015307334. Or, argumentul pe care instanţa de apel şi-a întemeiat decizia precum că, Primăria s. Cojuşna ar fi proprietarul terenului cu nr. cadastral 8015307334 este unul ilegal.

Consideră recurentul că decizia instanţei de apel este lipsită de temei legal şi în partea încasării a 1000 lei cu titlu de prejudiciu moral, or prejudiciu moral reprezintă suferinţele psihice sau fizice cauzate prin acţiuni sau omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce aparţin persoanei din momentul naşterii sau la bunurile dobîndite prin lege (viaţa, sănătatea, demnitatea şi reputaţia profesională, inviolabilitatea vieţii personale, secretul de familie şi personal), prin fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume, dreptul de autor). În conformitate cu prevederile art. 1422 Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe fizice şi psihice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Astfel, acţiunile sau inacţiunile Primăriei s. Cojuşna/primarului s. Cojuşna, prin care Mursa Gheorghe pretinde că i-au fost cauzate suferinţe morale, nu atentează la drepturile acestuia nepatrimoniale, iar legislaţia civilă nu prevede recuperarea prejudiciului moral în astfel de cazuri. Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Benderschi Nicolae şi Primăria satului Cojuşna nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de Benderschi Nicolae şi Primăria satului Cojuşna asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarat de Benderschi Nicolae şi Primăria satului Cojuşna ca inadmisibile. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursurile declarate de Benderschi Nicolae şi Primăria satului Cojuşna se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat