2ra-2419/16 — obligarea de a executa actul administrativ, recunoașterea dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea de a executa actul administrativ, recunoaşterea dreptului de proprietate
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2419/16 — obligarea de a executa actul administrativ, recunoașterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Judecătoria Strășeni Dosarul nr. 2ra-2419/16 Judecător: I. Chiroșca Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, Ș. Niță Î N C H E I E R E 26 octombrie 2016 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Galina Stratulat Judecători Mariana Pitic, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Gherasim Constantin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gherasim Constantin împotriva Primăriei Strășeni, intervenient accesoriu Consiliul orășenesc Strășeni și Saca Valeriu, privind obligarea executării actului administrativ și recunoașterea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de Gherasim Constantin, a fost casată parțial hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 24 iulie 2015 fiind emisă hotărîre nouă în partea casată, c o n s t a t ă La 31 ianuarie 2014, Gherasim Constantin s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Primăria Strășeni, solicitînd obligarea Primăriei Strășeni să execute decizia Consiliului orășenesc Strășeni nr. 45/02.5 din data de 17.05.2007 și recunoașterea după el a dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral 8001108065, suprafața de 0,06 ha, situate în or.
Strășeni, str. Codrilor 2. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 17 mai 2007, de către Consiliul orășenesc Strășeni a fost emisă decizia nr. 45/02.5, în baza căreia i-a fost repartizat un sector de teren pentru construcția casei de locuit. La data de 29 decembrie 2012, Consiliul orășenesc Strășeni a emis o decizia nr. 7/14, în baza căreia a fost recunoscut dreptul de proprietare al UTA Strășeni asupra terenului pe care îl deține din or. Strășeni, str. Codrilor 2 cu nr. cadastral 8001108065, suprafața de 0,06 ha. Menționează reclamantul că, motivul înaintării cererii de chemare în judecată este faptul că, Primăria Strășeni refuză să execute decizia Consiliului orășenesc Strășeni nr. 45/02.5 din data de 17.05.2007, în baza căreia i-a fost repartizat un sector de teren pentru construcția casei de locuit cu nr. cadastral 8001108065, suprafața de 0,06 ha, situat în or.
Strășeni, str. Codrilor 2. Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 19 martie 2014, a fost obligată Primăria or. Strășeni să execute decizia Consiliului orășenesc Strășeni nr. 45/02.5 din data de 17 mai 2007, cu transmiterea în natură în proprietate terenul cu nr. cadastral 8001108.065, cu suprafața de 0,06 ha cu destinație pentru construcție, situat în or. Strășeni, str. Codrilor 2, lui Gherasim Constantin, născut la 27 iulie 1962, c/p 0972805448663, cu eliberarea titlului de proprietate. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2014, a fost respins apelul declarat de Primăria or. Strășeni și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Strășeni din 19 martie 2014. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 februarie 2015, a fost admis recursul declarat de Primăria or.
Strășeni, casate integral decizia Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2014 și hotărârea Judecătoriei Strășeni din 19 martie 2014, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Judecătoria Strășeni, în alt complet de judecată. Instanța supremă a reținut că, prima instanță nu a soluționat problema intervenirii în proces a unor persoane, drepturile și obligațiile cărora pot fi afectate prin hotărîrea emisă. Totodată instanța a reținut că, instanțele de judecată au examinat cauza cu depășirea limitelor stabilite de lege. După rejudecarea cauzei, prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 24 iulie 2015, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea lui Gherasim Constantin împotriva Primăriei Strășeni, intervenient accesoriu Consiliul orășenesc Strășeni și Saca Valeriu, privind obligarea executării actului administrativ și recunoașterea dreptului de proprietate.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2016, a fost admis apelul declarat de Gherasim Constantin, casată parțial hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 24 iulie 2015 în partea respingerii pretenției despre obligarea Primăriei or. Strășeni să execute decizia Consiliului orășenesc Strășeni nr. 45/02.5 din data de 17.05.2007 și s-a emis în această parte o hotărîre nouă prin care: -S-a obligat Primăria or. Strășeni să execute decizia Consiliului orășenesc Strășeni nr. 45/02.5 din data de 17.05.2007, în baza căreia lui Gherasim Constantin i- a fost repartizat un sector de teren pentru construcția casei de locuit; -În rest, hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 24.07.2015, s-a menținut fără modificări.
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 09 august 2016, în termenul prevăzut de lege, Gherasim Constantin a declarat recurs, completîndu-l la 18 octombrie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, emițînd o nouă decizie prin care să fie obligată Primăria or. Strășeni de a executa Decizia Consiliului Orășenesc Străseni Nr.45/02.5 din 17.05.2007, conform căreia a fost inclus în rînd la îmbunătățirea condițiilor de trai, cu transmiterea în acest scop a terenului cu nr. cadastral 8001108.065 cu suprafața de 0,06 ha cu destinație pentru construcție situat în or. Străseni str. Codrilor 2 și a documentației necesare, titlul autentificării dreptului deținătorului de teren, dînsului Gherasim Constantin născut la 27.07.1962.
c/p.0972805448663, întru executarea deciziei Consiliului orășenesc sus menționate. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gherasim Constantin nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Gherasim Constantin ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul declarat de Gherasim Constantin se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Galina Stratulat Judecătorii Mariana Pitic Ion Druță
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.