2ra-1809/15 — Înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra-1809/15 prima instanţă - O. Cojocaru, instanţa de apel –N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol, ÎNCHEIERE 15 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Sorocean Andrei în interesele lui Oanţa Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oanţa Ion împotriva lui Madan Ion privind înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil la perfectarea actelor pentru construcţia casei de locuit, precum şi la perfectarea şi ridicarea actelor pentru înregistrarea şi darea în exploatare a casei de locuit, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 mai 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Madan Ion, casată hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 17 martie 2014, şi pronunţată o nouă hotărîre de respingere a pretenţiilor, c o n s t a t ă ; La 17 decembrie 2013, Oanţa Ion s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Madan Ion privind înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil la perfectarea actelor pentru construcţia casei de locuit, precum şi la perfectarea şi ridicarea actelor pentru înregistrarea şi darea în exploatare a casei de locuit. În motivarea pretenţiilor formulate a reiterat că, deţine cu drept de proprietate terenul nr. cadastral 01005130171, cu suprafaţa de 610 m.p., amplasat în mun. Chişinău, str. Ion Luca Caragiale, nr.24, în baza contractului nr.5245 din 26 august 2009 de vînzare-cumpărare şi terenul nr. cadastral 0100513167 cu suprafaţa de 610 m.p., amplasat în mun.

Chişinău str. Vişinilor, nr. 21, în baza contractului nr.3165 din 18 septembrie 2012 de vînzare-cumpărare, terenuri care sunt învecinate. Susţine că, pentru construcţia casei de locuit a obţinut documentația tehnică necesară şi anume autorizaţia de desfiinţare nr.176id/12 din 10 decembrie 2012 eliberată de către Primăria mun. Chişinău, planul de amplasare a imobilului, planul cadastral geometric din 07 noiembrie 2012 a bunului imobil cu nr. cadastral 0100513167, planul de amplasare a construcțiilor şi amenajărilor din 07 noiembrie 2012 a bunului imobil cu nr. cadastral 01005130171. Mai susţine că, pentru edificarea casei de locuit a fost efectuată cercetarea geodezică, care a fost coordonată cu Planul urbanistic general şi altă documentație tehnică necesară.

La întocmirea documentaţiei tehnice în cadrul Institutului de proiectare şi la proiectarea clădirii au fost respectate regulile şi normele de construcţie, inclusiv şi СниП 2.07.01-89 pentru planificarea şi construcţia localităţilor urbane şi rurale, normele securităţii antiincendiare, de insolare a clădirilor vecine şi distanţa 1 între construcţiile învecinate, nefiind încălcate căile de acces spre alte clădiri vecine, iar construcțiile proiectate dispun de acces individual spre partea carosabilă. Menţionează că, vecinii Gorei Valeriu şi Gorei Iurie şi-au exprimat acordul pentru construcția unui bloc locativ, însă Madan Ion refuză fără motiv întemeiat să-l exprime. Consideră că, în calitate de proprietar al bunurilor imobile indicate, este în drept să dispună de terenuri după bunul său plac, iar vecinul său Madan Ion refuză să- şi exprime acordul.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 martie 2014 s-a admis acţiunea înaintată de Oanţa Ion. S-a obligat Madan Ion să nu creeze impedimente în folosirea bunului imobil care aparţine lui Oanţa Ion, la ridicarea şi perfectarea actelor pentru construcţia casei de locuit din str. Ion Luca Caragiale, nr. 24 şi din str. Vişinelor, nr. 21, mun. Chişinău, precum şi la perfectarea şi ridicarea actelor pentru înregistrarea şi darea în exploatare a casei de locuit. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 septembrie 2014 s-a respins cererea de apel depusă de către Madan Ion şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 martie 2014. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 februarie 2015 s-a admis recursul declarat de către Madan Ion.

S-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 septembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Oanţa Ion împotriva lui Madan Ion privind înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil la perfectarea actelor pentru construcţia casei de locuit, precum şi la perfectarea şi ridicarea actelor pentru înregistrarea şi darea în exploatare a casei de locuit, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 mai 2015 s-a admis apelul declarat de Madan Ion. S-a casat hotărîrea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 martie 2014 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care s-a respins acţiunea înaintată de Oanţa Ion, ca neîntemeiată.

La 22 mai 2015, avocatul Sorocean Andrei în interesele lui Oanţa Ion a declarat recurs împotriva decizia instanţei de apel, cerînd casarea acesteia, cu menţinerea hotărîrii judecătoriei Buiucani din 17 martie 2014. În motivarea recursului recurentul a indicat că nu este de acord cu soluţia instanţei de apel, este contrară prevederilor legale fiind adoptată cu interpretarea eronată a circumstanţelor de drept şi de fapt. Instanţa de apel nu a aplicat prevederile art. 379 Cod civil, a ignorat probele administrate la examinarea cauzei în fond care dovedesc faptul că nu există atentare asupra terenului vecinului Madan Ion, la executarea lucrărilor de construcţie, urmînd a fi dovedit pericolul apariţiei unei atentări asupra terenului.

Consideră că instanţa neîntemeiat a respins acţiunea, or pîrîtul nu a prezentat careva probe care să combată argumentele invocate şi că nu există nici un motiv întemeiat de refuz pentru executarea lucrărilor de construcţie, iar vecinul nu îşi execută cu bună credinţă obligaţia sa de vecinătate. Indică că instanţa de fond corect a apreciat circumstanţele cauzei şi a admis acţiunea, însă prin respingerea acţiunii de către instanţa de apel s-a creat o situaţie de imposibilitate pentru valorificarea dreptului său de proprietate asupra terenului. Mai indică că instanţa de apel a limitat nejustificativ dreptul de proprietate a lui Oanţa Ion.

2 Prin urmare, recurentul şi-a întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) şi b) Cod de Procedură Civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Prin referinţa depusă la 14 iulie 2015 Madan Ion a indicat că decizia instanţei de apel este legală şi întemeiată, instanţa apreciind corect circumstanţele pricinii. A pledat pentru inadmisibilitatea recursului. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Potrivit scrisorii Curţii de Apel Chişinău (f.d.188), decizia motivată a fost expediată în adresa participanţilor la proces la 05 mai 2015, însă nu există dovada legală de recepţionare motiv pentru care instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 22 mai 2015 este depus în termen, potrivit prevederilor art.434 Cod de Procedură Civilă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în 3 cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de avocatul Sorocean Andrei în interesele lui Oanţa Ion în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către avocatul Sorocean Andrei în interesele lui Oanţa Ion, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 4