2ra-2923/15 — Înlăturarea obstacolelor

prima instanţă: S. Balmuş (Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău) dosarul nr. 2ra-2923/15 instanţa de apel: D.Manole, S.Arnaut, M.Guzun (Curte de Apel Chişinău) ÎNCHEIERE 02 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de avocatul Vladislav Roşca în interesele recurentului Madan Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Acar Mariana împotriva lui Madan Mihail cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, obligarea demolării construcţiei şi încasarea prejudiciului moral, şi la acţiunea reconvenţională depusă de Madan Mihail împotriva Marianei Acar cu privire la constituirea servituţii prin uzucapiune, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 iulie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de Madan Mihail, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 09 decembrie 2013, c o n s t a t ă La 31 octombrie 2012 Acar Mariana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Madan Mihail cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, obligarea demolării construcţiei ilegale şi încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii Acar Mariana a menţionat că deţine în proprietate bunul imobil numărul cadastral 0121111271 situat în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Cartuşa, 19 şi terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0634 ha. Drumul pe care se deplasează este îngrădit de construcţia neautorizată edificată de Madan Mihail în anul 2000 fără a-i cere permisiunea şi îi creează incomodităţi pentru deplasarea cu maşina spre imobil.

Cere Acar Mariana în temeiul art. 376 alin. (1) Codul civil obligarea lui Madan Mihail să înlăture obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate prin demolarea construcţiei ilegale din or. Durleşti, str. Cartuşa, 19B şi compensarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei. La 19 aprilie 2013 Madan Mihail a depus acţiune reconvenţională împotriva Marianei Acar cu privire la constituirea servituţii prin uzucapiune asupra terenului cu numărul cadastral 0121111271 situat în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Cartuşa, 19 în 1 folosul terenurilor numerele cadastrale 0121111272 şi 0121111334 cu construcţie situate în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Cartuşa, 19B (f. d. 49-51). În motivarea acţiunii reconvenţionale Madan Mihail a relevat că a edificat construcţia a cărei demolare o cere Acar Mariana în anul 1995 cu acordul vecinilor şi a Inspecţiei de Stat în Constricţii.

Prin decizia Primăriei or. Durleşti nr. 2.8. din 24 februarie 1995 i-a fost permis să construiască garajul, pe care îl deţine în proprietate pe parcursul a 17 ani, împreună cu construcţia ce-i permite să treacă deasupra terenului număr cadastral 0121111271 care în prezent îi aparţine Marianei Acar. Acar Mariana a dobîndit dreptul de proprietate asupra terenului menţionat la 21 mai 2007, cînd a înregistrat contractul prin care imobilul i-a fost donat. Ea l-a primit de la Madan Fiodor în starea în care se află în prezent, iar defunctul pe parcursul perioadei de după edificarea construcţiei nu a obiectat şi a tolerat folosirea acestuia conform destinaţiei pentru care a fost construit, adică pentru trecerea peste terenul număr cadastral 0121111271. Drumul pe care Acar Mariana pretinde că nu se poate deplasa cu autovehiculul are lăţimea de 1,75 metri şi este pietonal, deoarece gabaritele autovehiculelor depăşesc dimensiunile de lăţime a drumului respectiv.

Loturile de teren numerele cadastrale 0121111272 şi 0121111334 din str. Cartuşa 19B or. Durleşti mun. Chişinău sunt divizate de terenul număr cadastral 0121111271 care în prezent îi aparţine Marianei Acar şi construirea în alt mod a scării de acces de la un imobil la altul este imposibilă. Din aceste considerente este necesară constituirea servituţii prin uzucapiune, deoarece posedă cu bună-credinţă sub nume de proprietar această trecere mai mult de 15 ani. Conform art. 434 alin. (3) Codul civil, dacă servitutea s-a exercitat benevol şi fără obiecţii în termen de cel puţin 3 ani, atunci, în cazul apariţiei unor litigii între proprietari, această modalitate de exercitare poate servi ca temei determinant la soluţionarea litigiului.

Deoarece a exercitat servitutea benevol şi fără obiecţii mai mult de 3 ani, în virtutea art. 434 alin. (3) Codul civil exercitarea servituţii serveşte temei determinant la soluţionarea litigiului. Cere Madan Mihail respingerea cererii de chemare în judecată a Marianei Acar, admiterea acţiunii reconvenţionale, constituirea servituţii prin uzucapiune asupra terenului numărul cadastral 0121111271 situat în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Cartuşa, 19 în folosul terenurilor numerele cadastrale 0121111272 şi 0121111334 cu construcţie situate în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Cartuşa, 19 B. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 09 decembrie 2013 acţiunea Marianei Acar împotriva lui Madan Mihail cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate a fost admisă.

(f. d. 76; 79-84). S-a obligat Madan Mihail să demoleze scara şi podeţul improvizat, suspendat peste terenul număr cadastral 0121111271 din mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Cartuşa, 19, care aparţine Marianei Acar. 2 Pretenţiile privind compensarea prejudiciului moral au fost respinse. Acţiunea reconvenţională depusă de Madan Mihail împotriva Marianei Acar cu privire la constituirea servituţii asupra terenului cu număr cadastral 0121111271 din mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Cartuşa, 19 a fost respinsă ca neîntemeiată. La 18 decembrie 2013 Madan Mihail a depus apel nemotivat, iar la 20 februarie 2014 apel motivat împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 09 decembrie 2013 (f. d. 78; 94-97).

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2014 apelul a fost admis. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 09 decembrie 2013 în partea admiterii acţiunii iniţiale şi în această parte a fost adoptată o nouă hotărîre de respingere a cererii de chemare în judecată ca fiind tardivă. În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. La 13 noiembrie 2014 şi 19 ianuarie 2015 Acar Mariana a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2014, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 21 ianuarie 2015 s-a admis recursul declarat de către Acar Mariana.

S-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2014, fiind restituită pricina spre rejudecare în alt complet de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 iulie 2015 s-a respins apelul declarat de către Madan Mihail, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 09 decembrie 2013. La adoptarea soluţiei instanţa de apel a invocat că, potrivit art. 377 Codul civil al RM, proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate pe lângă respectarea drepturilor şi obligaţiunilor prevăzute de lege, trebuie să se respecte reciproc. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenţe reciproce.

Totodată, în conformitate cu art. 378 CC al RM, proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influenţa, pe care o exercită asupra bunului său gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul, zgomotul, căldura, vibraţia sau o altă influenţă similară provenită din terenul vecin dacă nu împiedică proprietarul în folosirea bunului sau dacă încalcă nesemnificativ dreptul acestuia. Dispoziţiile alin.(l) se aplică şi în cazul în care influenţa este considerabilă, dar este produsă de folosirea obişnuită a unui alt teren şi nu poate fi înlăturată prin măsuri justificate economic. Art. 379 CC al RM prevede, că proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcţii sau instalaţii despre care se poate afirma cu certitudine că prezenţa şi utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său.

Dacă construcţia sau instalaţia a fost ridicată respectându-se distanţa de la hotar stabilită de lege, demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. Reclamanta Acar Mariana solicită înlăturarea obstacolelor în utilizarea acestei porţiuni de teren prin dispunerea, obligarea pârâtului de a demola construcţiile ilegale, care îi creează impedimente în exercitarea dreptului de proprietate şi îi pune în pericol 3 viaţa şi sănătatea atât a dânsei cât şi a membrilor familiei sale. La 19 aprilie 2013, Madan Mihail a depus acţiune reconvenţională împotriva Marianei Acar cu privire la constituirea servituţii prin uzucapiune asupra terenului cu numărul cadastral 0121111271, situat în mun.

Chişinău, or. Durleşti, str. Cartuşa, 19 în folosul terenurilor cu numere cadastrale 0121111272 şi 0121111334 cu construcţie situate în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Cartuş, 19 B. Potrivit art. 428 CC al RM, servitutea este sarcina care grevează un imobil (teren aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (teren dominant). Utilitatea poate consta în sporirea confortului terenului dominant, ori poate rezulta din destinaţia lui economică.

Mihail Madan a prezentat pretenţii privind instituirea servituţii asupra terenului cu nr. cadastral 0121111271 ce aparţine cu drept de proprietate Marianei Acar, deoarece la edificarea construcţiei garajului a respectat procedura, limitele legale, a avut consimţământul vecinilor, lucrările fiind consumate în anul 1995, calea de acces prin podeţul suspendat a cărei demolare se solicită utilizat-o tot de atunci, altă cale nu are şi este în imposibilitatea de a-şi exercita dreptul de proprietate în deplinătatea atribuţiilor acestuia. Consideră iminent necesară instituirea servituţii. Întru argumentarea cerinţelor sale pârâtul reclamant a prezentat copia planului cadastral a lotului de teren atât cel aservit cât şi celui dominant, vederi de la faţa locului.

Astfel invocă instanţa de apel că, potrivit art. 433 Cod civil servituţile continue şi aparente, precum şi cele neaparente şi pozitive, se pot dobândi prin uzucapiune, în condiţiile legii. Actele materiale corespunzătoare unor servituţi necontinue sînt prezumate a fi exercitate cu simpla îngăduinţă a proprietarului terenului aservit. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie dovedind contrariul. Servituţile neaparente şi negative nu se pot dobîndi prin uzucapiune. Instanţa de apel a reţinut că instituirea servituţii ar izola, lipsi, limita reclamanta de calea de acces care, presupune trecerea automobilelor şi auto specialelor, în caz de stringentă necesitate. De asemenea, s-a reţinut şi argumentul privind faptul influenţei apei curgătoare a zăpezii şi gheţii asupra terenului reclamantei.

Reieşind din circumstanţele de fapt şi de drept, instanţa de apel a conchis că servitutea pretinsă ar avea un caracter negativ asupra terenului aservit, fapt ce ar condiţiona apariţia unor consecinţe negative şi o atentare disproporţionată asupra dreptului de proprietate a Marianei Acar. Astfel, în condiţiile sus numite, nu pot fi aplicate prevederile art. 433 Cod civil şi respectiv cererea reconvenţională este pasibilă de a fi respinsă. Instanţa de apel a constatat o influenţă considerabilă asupra terenului, ce aparţine cu drept de proprietate intimatei, care nu poate fi calificată ca o folosire obişnuită a unui teren. Astfel reieşind din prevederile art. 379 Cod civil, reclamanta poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcţii sau instalaţii, despre care se poate afirma cu certitudine că prezenţa şi utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său.

Instanţa de apel a reiterat că dacă construcţia sau instalaţia a fost ridicată, 4 respectându-se distanţa de la hotar stabilită de lege, demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. Prin urmare, la edificarea podeţului nu s-a ţinut cont de distanţa de la hotar, respectiv reclamanta este îndreptăţită în solicitarea sa de a demola construcţia care afectează inadmisibil dreptul său de proprietate. În concluzie, instanţa de apel a considerat întemeiate constatările instanţei de fond că pârâtul Mihail Madan prin construcţia podeţului suspendat şi a scărilor suspendate deasupra terenului proprietate privată a Marianei Acar aduce atingere gravă acesteia, motiv din care urmează a se dispune încetarea încălcării admise, înlăturarea obstacolelor şi demolarea acestora.

În ce priveşte cererea reconvenţională depusă de Mihail Madan către Mariana Acar privind instituirea servituţii asupra terenului cu nr cadastral 0121111271 din str. Cartuşa, 19, or. Durleşti, mun. Chişinău, instanţa de apel a menţionat că aceasta corect a fost respinsă ca neîntemeiată. La 15 septembrie 2015 avocatul Vladislav Roşca în interesele recurentului Madan Mihail a depus recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanţa de apel. În motivarea recursului se invocă că atît instanţa de apel cît şi prima instanţă nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material, fiind încălcate drepturile fundamentale ale recurentului la un proces echitabil şi la respectarea proprietăşii, garantate de art.6 şi art.1 Protocol 1 CEDO.

Se mai menţionează în recurs că, instanţele inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, iar aprecierea probelor de către instanţa de apel a fost arbitrară, aceasta adoptînd o hotărîre nemotivată. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către avocatul Vladislav Roşca în interesele recurentului Madan Mihail, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către avocatul Vladislav Roşca în interesele recurentului 5 Madan Mihail, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Vladislav Roşca în interesele recurentului Madan Mihail ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către avocatul Vladislav Roşca în interesele recurentului Madan Mihail se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru 6