2ra-186/22 — Înlăturarea obstacolelor

2ra-186/22 — Înlăturarea obstacolelor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-186/22 (2-11101141-01-2ra-11022022)

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, m. Chișinău, Judecător – Gh. Plămădeală

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – N. Vascan, E. Clim, B. Bîrca

D E C I Z I E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Maria Ghervas,

Dumitru Mardari,

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Acar Mariana,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Madan Mihail către

Acar Mariana cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 02 iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Acar Mariana și menținută hotărârea din 24 decembrie

2013 a Judecătoriei Buiucani, m. Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 februarie 2011, Madan Mihail a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Marianei Acar cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor

imobile.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXXXX din 26 aprilie 2005, a devenit

proprietar al terenului de pământ cu destinație - construcție locativă, situat în or.

Durlești, str. XXXXXXXX, 19b, nr. cadastral XXXXXXXX, cu suprafața de

0,0355 ha.

A menționat că, la 31 mai 2010, tatăl său Madan Fiodor a decedat, însă în timpul

vieții l-a rugat să nu instaleze gardul din calea de acces spre str. XXXXXXXX în

baza hotarelor stabilite, ceea ce a și făcut. A susținut că, ulterior, a aflat că Acar

Marina, în baza contractului de donație nr.4572 din 18 mai 2007, a devenit proprietar

al casei de locuit și al terenului aferent situat în m. Chișinău, or. Durlești, str.

XXXXXXXX, 19, care după decesul tatălui s-a instalat în casa părintească.

1

De nenumărate ori reclamantul s-a adresat către pârâtă cu rugămintea de a elibera

porțiunea de teren ce-i aparține cu drept de proprietate, dar aceasta a refuzat,

declarând că îi aparține ei.

Reclamantul a indicat că, în baza extrasului din procesul-verbal nr. 3/3 din 15

martie 1987 al Comitetului executiv al Sovietului sătesc Durlești, a devenit

proprietar al casei de locuit situată în m. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXXXXX,

19b, nr. cadastral XXXXXXXX.01. În extrasul enunțat este indicat și faptul că, în

componența bunurilor ce se transmit cu drept de proprietate intră și veranda

nominalizată cu suprafața de 10,04 m.p.

Totodată, reclamantul a menționat că, la rugămintea tatălui său, a acceptat să-i

lase în folosință până la deces o jumătate din verandă, deoarece părinții doreau să

aibă ieșire directă în ograda casei. În anul 1988, reclamantul și-a instalat încălzire

autonomă, iar tatăl său a refuzat să fie conectat la sistemul de încălzire, motiv din

care a fost nevoit să separe veranda în două părți, instalând un perete la insistența

lui.

După decesul tatălui său, reclamantul s-a adresat către pârâtă cu rugămintea de

a elibera porțiunea de verandă, deoarece dorea să demoleze peretele și să separe

bunurile după cum este stabilit, dar aceasta a refuzat categoric.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat obligarea

pârâtei de a înlătura obstacolele în folosirea bunurilor imobile, ce-i aparțin cu drept

de proprietate și, anume, să demoleze gardul din calea de acces spre str.

XXXXXXXX, deoarece este instalat cu încălcarea hotarelor prevăzute în planul

loturilor de pământ situat m. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXXXXX, 19 și 19b și

să nu-i creeze impedimente în folosirea părții de verandă lit. „A” din casa de locuit

nr. 19b din str. XXXXXXXX, or. Durlești.

Prin hotărârea din 24 decembrie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, a

fost admisă acțiunea depusă de către Madan Mihail și a fost dispusă înlăturarea

obstacolelor în folosirea bunurilor imobile, care aparțin cu drept de proprietate lui

Madan Mihail, obligând-o pe Acar Mariana să demoleze și să reinstaleze gardul din

calea de acces spre str. XXXXXXXX, or. Durlești, cât și gardul dintre terenurile ce

le aparțin, conform planurilor cadastrale actuale și să nu creeze impedimente la

efectuarea lucrărilor de demolare a peretelui de la veranda dintre lit. „a” și A „3” din

casa de locuit nr. 19b din str. XXXXXXXX, or. Durlești, conform raportului de

expertiză nr. 425 din 14 martie 2013.

Prin decizia din 02 iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Acar Mariana și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 02 septembrie 2014, Acar Mariana a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia și casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe.

La 18 septembrie 2014, Acar Mariana a mai declarat un recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului și casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 17 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Acar Mariana, a fost casată decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe în partea în care s-a dispus să nu creeze impedimente la

efectuarea lucrărilor de demolare a peretelui de la veranda dintre lit. „a” și „A3” și a

fost emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă pretenția cu

privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor imobile și, anume, în partea

2

efectuării lucrărilor de demolare a peretelui de la veranda dintre lit. „a” și „A3” din

casa de locuit din str. XXXXXXXX, 19b, or. Durlești, ca fiind neîntemeiată. În rest

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe au fost menținute.

La 16 decembrie 2021, Madan Mihail, reprezentat de către avocatul Roșca

Vladislav, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs,

solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și dispunerea

rejudecării recursului.

În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei prevederile art. 449 lit. g)

din Codul de procedură civilă. A menționat că, Curtea Supremă de Justiție nu a

informat revizuentul despre recursul declarat și nu i-a oferit posibilitatea să prezinte

referința pe cauza respectivă în ordinea art. 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă. Astfel, recursul a fost examinat fără informarea revizuentului și a fost emisă

decizia din 17 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admis

recursul declarat de către Acar Mariana și au fost casate parțial decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe.

Ca urmare a încălcărilor admise de către Curtea Supremă de Justiție, revizuentul

s-a adresat cu o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocând

încălcarea dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6

Protocol adițional la Convenție.

La 28 septembrie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat

cererea și părțile, Madan Mihail și Guvernul RM, au fost invitate să soluționeze

amiabil plângerea până la 22 decembrie 2021.

Astfel, la 20 octombrie 2021, a avut loc o întrunire între Agentul guvernamental

al RM și reprezentantul revizuentului, în cadrul căreia a fost discutată posibilitatea

încheierii unui acord de soluționare amiabilă și în rezultat, Guvernul RM a decis

inițierea procedurii de soluționare amiabilă a cauzei. S-a convenit că, este necesară

redeschiderea procedurilor naționale, prin solicitarea revizuirii de către reclamant a

deciziei, care a stat la baza pretinselor încălcări. Confirmare a celor convenite de

către părți servește scrisoarea Agentului guvernamental al RM, Oleg Rotari nr.

06/9303 din 19 noiembrie 2021, expediată atât reprezentantului revizuentului, cât și

Curții Europene a Drepturilor Omului.

Prin încheierea din 09 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă

cererea de revizuire depusă de Madan Mihail, casată decizia din 17 decembrie 2014

a Curții Supreme de Justiție, cauza fiind reținută în procedura Curții Supreme de

Justiție pentru rejudecarea recursului.

La 11 martie 2022, Acar Mariana a înregistrat o cerere de recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii.

La 18 martie 2022, Madan Mihail, prin intermediul avocatului Roșca Vladislav,

a depus referință asupra cererii de recurs din 02 iulie 2014, solicitând respingerea

acestuia și menținerea actelor judecătorești contestate.

La 22 martie 2022, avocatului Roșca Vladislav i-a fost expediată copia

recursului din 11 martie 2022, fiind recepționată în aceeași zi (f.d. 57, vol. II).

3

La 04 aprilie 2022, Madan Mihail, prin intermediul avocatului Roșca Vladislav,

a depus referință asupra cererii de recurs din 11 martie 2022, solicitând respingerea

acestuia și menținerea actelor judecătorești contestate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Acar Mariana și va casa decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată,

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în urma

examinării recursului, instanța de recurs emite o decizie care rămâne irevocabilă din

momentul emiterii. Decizia se consideră a fi emisă din momentul plasării acesteia

pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Instanța de recurs constată că, la 16 februarie 2011, Madan Mihail a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Marianei Acar cu privire la înlăturarea

obstacolelor în folosirea bunurilor imobile. În motivarea acțiunii reclamantul a

indicat că, în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.

XXXXXXXX din 26 aprilie 2005, a devenit proprietar al terenului de pământ cu

destinație - construcție locativă, situat în or. Durlești, str. XXXXXXXX, 19b, nr.

cadastral XXXXXXXX, cu suprafața de 0,0355 ha.

A menționat că, la 31 mai 2010, tatăl său Madan Fiodor a decedat, însă în timpul

vieții l-a rugat să nu instaleze gardul din calea de acces spre str. XXXXXXXX în

baza hotarelor stabilite, ceea ce a și făcut. A susținut că, ulterior, a aflat că Acar

Marina, în baza contractului de donație nr.4572 din 18 mai 2007, a devenit proprietar

al casei de locuit și al terenului aferent situat în m. Chișinău, or. Durlești, str.

XXXXXXXX, 19, care după decesul tatălui s-a instalat în casa părintească. De

nenumărate ori reclamantul s-a adresat către pârâtă cu rugămintea de a elibera

porțiunea de teren ce-i aparține cu drept de proprietate, dar aceasta a refuzat,

declarând că îi aparține ei.

Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a admis acțiunea

depusă de către Madan Mihail și a dispus înlăturarea obstacolelor în folosirea

bunurilor imobile, care aparțin cu drept de proprietate lui Madan Mihail, obligând-o

pe Acar Mariana să demoleze și să reinstaleze gardul din calea de acces spre str.

4

XXXXXXXX, or. Durlești, cât și gardul dintre terenurile ce le aparțin, conform

planurilor cadastrale actuale și să nu creeze impedimente la efectuarea lucrărilor de

demolare a peretelui de la veranda dintre lit. „a” și A „3” din casa de locuit nr. 19b

din str. XXXXXXXX, or. Durlești, conform raportului de expertiză nr. 425 din 14

martie 2013.

Prin decizia din 02 iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Acar Mariana și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 17 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Acar Mariana, a fost casată decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe în partea în care s-a dispus să nu creeze impedimente la

efectuarea lucrărilor de demolare a peretelui de la veranda dintre lit. „a” și „A3” și a

fost emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă pretenția cu

privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor imobile și, anume, în partea

efectuării lucrărilor de demolare a peretelui de la veranda dintre lit. „a” și „A3” din

casa de locuit din str. XXXXXXXX, 19b, or. Durlești, ca fiind neîntemeiată. În rest

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe au fost menținute.

În motivarea soluției sale, instanța de recurs, făcând referire la raportul de

expertiză anexat la materialele cauzei, a indicat faptul că s-a stabilit cu certitudine

că veranda lit. „a” este unica intrare în casa proprietate a Marianei Acar, cu atât mai

mult reclamantul indică în cererea de chemare în judecată că a permis faptul divizării

verandei și folosirea acesteia de către Madan Fiodor.

Totodată, potrivit cererii de recurs a Marianei Acar, aceasta susține că partea din

verandă la care pretinde Madan Mihail se află pe terenul ce îi aparține ei cu drept de

proprietate, terenul fiind bun principal.

Examinând conținutul deciziei din 02 iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău,

motivele invocate în cererile de recurs și referințe, precum și studiind constatările și

concluziile din Raportul de expertiză nr. 425 din 14 martie 2013, Colegiul lărgit

conchide că înscrisurile anexate la materialele cauzei, precum și declarațiile părților

în proces, sunt contradictorii și fac imposibilă soluționarea litigiului la această etapă.

Astfel, Colegiul lărgit conchide faptul că configurarea și planimetria

construcțiilor ce aparțin părților la proces sunt diferite în copiile planurilor (f.d. 9,

10, vol. I), copiile titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren (f.d.

11, 12, vol. I), planșele fotografice din Raportul de expertiză nr. 425 din 14 martie

2013 (f.d. 53-59, vol. I), etc.

Totodată, reieșind din înscrisurile anexate la materialele cauzei, instanța de

recurs este în imposibilitate de a determina dacă linia de hotar a terenurilor părților

desparte veranda litigioasă, așa cum pretinde recurenta, și dacă într-adevăr o parte

din aceasta se află pe terenul recurentei.

Totodată, Colegiul lărgit nu a putut stabili cu certitudine dacă veranda lit. „a”

este unica intrare în casa proprietate a Marianei Acar, or în fotografia 1 din Raportul

de expertiză nr. 425 din 14 martie 2013 pot fi văzute două intrări alăturate în același

imobil, nefiind clar dacă recurenta le folosește pe ambele.

Mai mult, studiind înscrisurile anexate la materialele cauzei, instanța de recurs

conchide asupra existenței divergențelor de suprafață a verandei lit. „a” și „A3” din

casa de locuit din str. XXXXXXXX, 19b, or. Durlești, atât până la divizarea acesteia,

cât și după, nefiind clar ce suprafață este utilizată de către fiecare dintre părți.

Reieșind din prevederile art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

5

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea

din 21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul

având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una

sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva

acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un

proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Respectiv, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, în

conformitate cu prevederile art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa

integral decizia instanței de apel și de a trimite prezenta cauză civilă spre rejudecare

în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La judecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,

creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând pricina, să

emită o hotărâre întemeiată și legală, reieșind din toate circumstanțele reale și

esențiale ale cauzei. De asemenea, instanța urmează să indice cu suficientă claritate

motivele pentru care acceptă sau respinge probele prezentate de către participanții la

proces, dându-le o apreciere corespunzătoare.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

6

Se admite recursul declarat de Acar Mariana.

Se casează decizia din 02 iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Madan Mihail către Acar Mariana cu

privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor imobile, și se remite pricina

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Maria Ghervas,

Dumitru Mardari,

Victor Burduh

7