2rh-1/22 — înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor imobile

2rh-1/22 — înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rh-1/22

2-14066063-01-2rh-16122021

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (jud. Gh. Plămădeală)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Vascan, E. Clim, B. Bîrca)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. N. Clima, S. Novac, T. Vieru,

I. Corolevschi, O. Sternioală)

ÎNCHEIERE

09 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de către Mihail Madan, reprezentat de

către avocatul Vladislav Roșca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail

Madan împotriva Marianei Acar cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea

bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 17 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost admis recursul declarat de către Mariana Acar, a fost casată decizia din

02 iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 24 decembrie 2013 a

Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău în partea în care s-a dispus să nu creeze

impedimente la efectuarea lucrărilor de demolare a peretelui de la veranda dintre

lit.a și A3 și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre, în rest decizia și hotărârea

au fost menținute,

constată:

La 16 februarie 2011 Madan Mihail a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Marianei Acar cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor

imobile.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren nr. 0121111272 din 26 aprilie 2005, a devenit

proprietar al terenului de pământ cu destinație - construcție locativă, situat în xxxx,

suprafața de 0,0355 ha.

A menționat că, la 31 mai 2010 tatăl său, Fiodor Madan a decedat, însă în

timpul vieții l-a rugat să nu instaleze gardul din calea de acces spre str. Cartușa în

baza hotarelor stabilite, ceea ce a și făcut.

A susținut că, ulterior, a aflat că, Marina Acar, în baza contractului de donație

nr.4572 din 18 mai 2007, a devenit proprietar al casei de locuit și al terenul aferent

situat în yyyy, care după decesul tatălui s-a instalat în casa părintească.

A afirmat că, de nenumărate ori s-a adresat către pârâtă cu rugămintea de a

elibera porțiunea de teren ce-i aparține cu drept de proprietate, dar în zadar,

declarând că, îi aparține ei.

1

A relevat că, în baza extrasului din procesul-verbal nr. 3/3 din 15 martie 1987

al Comitetului executiv al Sovietului sătesc Durlești, a devenit proprietar al casei de

locuit situată în xxxx.

A notat că, în extrasul enunțată este indicat și faptul că, în componența

bunurilor ce se transmit cu drept de proprietate intră și veranda nominalizată cu

suprafața de 10,04 m.p.

A invocat că, la rugămintea părinților său, a acceptat să lase în folosință pînă

la deces o jumătate din veranda, deoarece ei doreau să aibă ieșire directă în ograda

casei.

A mai invocat că, în anul 1988 și-a instalat încălzire autonomă, iar tatăl său a

refuzat să fie conectat la sistemul de încălzire, motiv din care a fost nevoit să separe

veranda în două părți, instalând un perete la insistența lui.

A declarat că, după decesul tatălui său, s-a adresat către pârâtă cu rugămintea

de a elibera porțiunea de verandă, deoarece dorea să demoleze peretele și să separă

bunurile după cum este stabilit, dar aceasta a refuzat categoric.

A solicitat obligarea pârâtei de a înlătura obstacolele în folosirea bunurilor

imobile, ce-i aparțin cu drept de proprietate și, anume, să demoleze gardul din calea

de acces spre str. Cartușa, deoarece este instalat cu încălcarea hotarelor prevăzute în

planul loturilor de pământ situat în xxxx și să nu-i creeze impedimente în folosirea

părții de verandă lit. „A” din casa de locuit nr. xxxx.

Prin hotărârea din 24 decembrie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

a fost admisă acțiunea depusă de către Mihail Madan și a fost dispusă înlăturarea

obstacolelor în folosirea bunurilor imobile, care aparțin cu drept de proprietate lui

Mihail Madan, obligând-o pe Mariana Acar să demoleze și să reinstaleze gardul din

calea de acces spre str. xxxx, cît și gardul dintre terenurile ce le aparțin, conform

planurilor cadastrale actuale și să nu creeze impedimente la efectuarea lucrărilor de

demolare a peretelui de la veranda dintre lit. „a” și A „3” din casa de locuit din

str.xxxx, conform raportului de expertiză nr. 425 din 14 martie 2013.

Prin decizia din 02 iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Mariana Acar și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 02 septembrie 2014 Mariana Acar a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia și casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe

La 18 septembrie 2014 Mariana Acar a mai declarat un recurs împotriva

deciziei instanței de apel, prin care tot a solicitat admiterea recursului și casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 17 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Mariana Acar, a fost casată decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe în partea în care s-a dispus să nu creeze impedimente la

efectuarea lucrărilor de demolare a peretelui de la veranda dintre lit. a și A3 și a fost

emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă pretenția cu privire

la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor imobile și, anume, în partea

efectuării lucrărilor de demolare a peretelui de la veranda dintre lit. „a” și A3 din

casa de locuit din str. xxxx ca fiind neîntemeiată. În rest decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe au fost menținute.

2

La 16 decembrie 2021 Mihail Madan, reprezentat de către avocatul Vladislav

Roșca, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând

admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și dispunerea rejudecării

recursului.

În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei al declarării revizuirii

prevederile art. 449 lit. g) Codul de procedură civilă.

A menționat că, Curtea Supremă de Justiție nu a informat revizuentul despre

recursul declarat și nu i-a oferit posibilitatea să prezinte referința pe cauza respectivă

în ordinea art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Astfel, recursul a fost

examinat fără informarea revizuentului și a fost emisă decizia din 17 decembrie 2014

a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admis recursul declarat de către Mariana

Acar și au fost casate parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

A susținut că, drept urmare a încălcărilor admise de către Curtea Supremă de

Justiție, revizuentul s-a adresat cu o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, invocând încălcarea dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil

prevăzut de art. 6 §1 din CEDO, precum și a dreptului de proprietate garantat de

art.1 din Primul Protocol adițional la Convenție.

A afirmat că, la 28 septembrie 2021 Curtea Europeană a Drepturilor Omului

a comunicat cererea și părțile, Mihail Madan și Guvernul RM au fost invitate să

soluționeze amiabil plângerea până la 22 decembrie 2021.

A notat că, la 20 octombrie 2021 a avut loc o întrunire între Agentul

guvernamental al RM și reprezentantul revizuentului, în cadrul căreia a fost discutată

posibilitatea încheierii unui acord de soluționare amiabilă și în rezultat, Guvernul

RM a decis inițierea procedurii de soluționare amiabilă a cauzei. S-a convenit că,

este necesară redeschiderea procedurilor naționale, prin solicitarea revizuirii de către

reclamant a deciziei, care a stat la baza pretinselor încălcări. Confirmare a celor

convenite de către părți servește scrisoarea Agentului guvernamental al RM, Oleg

Rotari nr. 06/9303 din 19 noiembrie 2021, expediată atât reprezentantului

revizuentului, cît și Curții Europene a Drepturilor Omului.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

întemeiată și care urmează a fi admisă, cu casarea deciziei instanței de recurs și

reținerea cauzei în instanța de recurs pentru rejudecarea recursului din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheierea de admitere a cererii de revizuire și de casare a hotărârilor sau

deciziei supuse revizuirii.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

3

Revizuirea este o cale de atac extraordinară pusă de lege la dispoziția

persoanelor interesate. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci

doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor

în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic.

Totodată, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare, prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și

reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității

raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie

rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri

strict determinate.

În conformitate cu art. 447 lit. c) din Codul de procedură civilă, sunt în drept

să depună cerere de revizuire: Agentul guvernamental, precum și subiecții

menționați la lit.a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și

h).

Articolul 449 lit. g) din Codul de procedură civilă prevede că, revizuirea se

declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul

Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o

cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

În speță, Mihail Madan, reprezentat de către avocatul Vladislav Roșca, a

menționat despre faptul că, la 28 septembrie 2021 Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea Madan versus

Republica Moldova nr. 29195/15, prin care a solicitat prezentarea observațiilor cu

privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în

circumstanțele de fapt, rezumate de către Grefa Curții Europene.

De asemenea, Curtea a propus Guvernului RM să ajungă la un acord de

reglementare amiabilă a prezentei cauze.

În acest fel, la 20 octombrie 2021 a avut loc o întrunire între Agentul

guvernamental al RM și reprezentantul reclamantului, în cadrul căreia a fost

discutată posibilitatea și condițiile încheierii unui acord de soluționare amiabilă. În

rezultat, Guvernul RM a decis inițierea procedurii de soluționare amiabilă a cauzei

în vederea remedierii pretinselor încălcări ale Convenției la nivel național. Ambele

părți au convenit că, este necesară redeschiderea procedurilor naționale, prin

solicitarea revizuirii de către reclamant a deciziei, care a stat la baza pretinselor

încălcări.

Cu referire la circumstanțele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că, la 16 februarie 2011

Madan Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva Marianei Acar cu

privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor imobile.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prin hotărârea din 24 decembrie 2013,

Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău a admis acțiunea depusă de către Mihail Madan

și a dispus înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor imobile, care aparțin cu

drept de proprietate lui Mihail Madan, obligând-o pe Mariana Acar să demoleze și

să reinstaleze gardul din calea de acces spre xxxx, cît și gardul dintre terenurile ce

le aparțin, conform planurilor cadastrale actuale și să nu creeze impedimente la

4

efectuarea lucrărilor de demolare a peretelui de la veranda dintre lit. „a” și A „3” din

casa de locuit din str. xxxx, conform raportului de expertiză nr. 425 din 14 martie

2013.

Prin decizia din 02 iulie 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Mariana Acar și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Ulterior, prin decizia din 17 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, a

fost admis recursul declarat de către Mariana Acar, a fost casată decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe în partea în care s-a dispus să nu creeze impedimente

la efectuarea lucrărilor de demolare a peretelui de la veranda dintre lit. a și A3 și a

fost emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă pretenția cu

privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor imobile și, anume, în partea

efectuării lucrărilor de demolare a peretelui de la veranda dintre lit. „a” și A3 din

casa de locuit din str. xxxx ca fiind neîntemeiată. În rest decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe au fost menținute.

Față de aceste împrejurări, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, pe rolul Curții Europene

a fost înregistrată cererea Madan versus Republica Moldova (nr. 29195/15), în care

reclamantul a pretins la încălcarea art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului și a art. 1 din Primul

Protocol adițional la Convenție.

Mihail Madan s-a plâns în fața Curții Europene a Drepturilor Omului de eșecul

Curții Supreme de Justiție de a-l informa despre depunerea unui recurs, i-a încălcat

dreptul de acces la justiție, plasându-l într-o poziție net-dezavantajoasă în raport cu

oponenta sa, precum și de faptul că, prin emiterea deciziei din 17 decembrie 2014 a

Curții Supreme de Justiție în defavoarea sa, i-a fost încălcat dreptul la respectarea

proprietății sale.

La caz, verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate de către Mihail

Madan, reprezentat de către avocatul Vladislav Roșca, în raport cu materialele

cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, în speță este justificată reexaminarea cauzei, or, în

viziunea Colegiului se constată că, inițierea procedurii de reglementare pe cale

amiabilă constituie temei de revizuire.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, conform cărora

orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public

și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de

lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter

civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva

sa.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa a notat că,

principiul conform căruia Convenția urmărește protejarea unor drepturi care nu sunt

teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective, că respectarea dreptului la un proces

echitabil și a principiului securității raporturilor juridice, cere ca nicio parte să nu

aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorie,

doar cu scopul de a obține o reexaminare a cauzei și o nouă hotărâre judecătorească.

5

Analizând circumstanțele prezentei cauze și raționamentele expuse în cererea

de revizuire, urmează de enunțat faptul că, instanța de recurs a expediat greșit

revizuentului copia de pe recursul declarat de către Mariana Acar. Or, din materialele

dosarului rezultă că, Mihail Madan locuiește pe xxxx, însă recursul a fost expediat

pe adresa - yyyy (f. d. 213, vol. I).

Circumstanțele descrise, precum și faptul inițierii unei proceduri de

reglementare pe cale amiabilă a cauzei impune admiterea cererii de revizuire, cu

reținerea cauzei în procedura Curții Supreme de Justiție pentru rejudecarea

recursului declarat de către Mariana Acar împotriva deciziei din 02 iulie 2014 a

Curții de Apel Chișinău.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite cererea de revizuire, de a casa decizia instanței de recurs și de a reține cauza

în instanța de recurs pentru rejudecarea recursului.

În conformitate cu art. 270 și 453 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Se admite cererea de revizuire depusă de către Mihail Madan, reprezentat de

către avocatul Vladislav Roșca.

Se casează decizia din 17 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Madan

împotriva Marianei Acar cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor

imobile și se reține cauza în procedura Curții Supreme de Justiție pentru rejudecarea

recursului.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

6