2ra-1538/15 — Declararea nulității testamentului

Dosarul nr. 2ra-1538/14 Prima instanţă: Judecătoria Botanica mun. Chişinău (jud. N. Șova) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc) DECIZIE 15 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecătorii: Tatiana Vieru Galina Statulat Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Vlas Angela împotriva deciziei din 12 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Foca Budaian împotriva Angelei Vlas privind declararea nulității testamentului olograf, c o n s t a t ă : La data de 20 decembrie 2010, Foca Budaian s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva Angelei Vlas privind declararea nulității testamentului olograf.

În motivarea acțiunii s-a indicat că reclamantul, în calitate de moștenitor legal, a depus declarație de acceptare a succesiunii, dosarul succesoral nr. 347551/33-a.2010, prin care a acceptat moștenirea patrimoniului succesoral rămas după decesul mamei Budaian (Epuraş) Maria, constituit inclusiv din apartamentul nr. 23 situat în mun. Chişinău, str. Hristo-Botev 13/1. Susține că la data de 16 august 2010 de către notarul public Dragomir Angela i-а fost eliberat certificatul de moștenitor al averii succesorale a Mariei Budaian (Epuraş), decedată la 17 februarie 2010. Menționează că în cadrul procedurii succesorale, deschis după decesul Mariei Budaian, a acceptat și averea succesorală a Evgheniei Vlas (Epuraş), dar nu şi-a legalizat drepturile sale succesorale, deoarece s-a stabilit că a fost depusă o cerere de acceptare a succesiunii de către un alt moștenitor - Vlas Angela în baza testamentului olograf, întocmit de către Vlas Evghenia.

Consideră că testamentul olograf din 04 decembrie 2009 întocmit de către Vlas Evghenia, prin care ultima a testat apartamentul nr. 23 situat în mun. Chişinău, str. Hristo-Botev 13/1 este nul, deoarece nu este scris în întregime personal, datat şi semnat de către testatorul Vlas Evghenia. Afirmă că după decesul Evgheniei Vlas (Epuraş) atît pîrîta Vlas Angela, cît şi mama acesteia Ana Vlas de nenumărate ori s-au adresat către Budaian (Epuraş) Maria, cu propunerea de a le vinde apartamentul din litigiu după ce va finaliza procedura de acceptare a succesiunii. Însă, după decesul Mariei Budaian (Epuraş) la data de 04 iunie 2010 pîrîta a prezentat notarului testamentul olograf din 04 decembrie 2009, care pretinde a fi semnat de către Vlas Evghenia.

Solicită reclamantul declararea nulității testamentului olograf din 04 decembrie 2009. Prin hotărîrea din 09 iulie 2013 a judecătoriei Botanica mun. Chişinău s-a admis acţiunea lui Foca Budaian și s-a declarat nul testamentul olograf întocmit la 04 decembrie 2009 din numele lui Vlas Evghenia, prin care a testat Angelei Vlas apartamentul nr. 23, situat în mun. Chişinău, str. Hristo-Botev 13/1. Prin decizia din 12 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Vlas Angela și s-a menținut hotărîrea primei instanțe. La data de 04 mai 2015 Vlas Angela a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor instanțelor judecătorești cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată şi ilegală, deoarece la pronunțarea acesteia instanța ierarhic inferioară a aplicat eronat legea materială ce guvernează raportul juridic litigios, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate în apel. Susține recurenta că în cadrul examinării pricinii în ordine de apel a fost efectuată expertiza în comisie de către experții Cazacu Emilia, Postoroncă Veronica și Cheșcu Igor, fiind întocmit Raportul de expertiză judiciară nr. 1956-864 din 21.11.2014.

În concluzie experţii judiciari Emilia Cazacu şi Veronica Postoroncă au invocat că textul manuscris ce constituie conținutul testamentului care începe cu cuvintele „Testament, eu Vlas Evghenia lasă moștenilor” şi se termină cu cuvintele „...Testament scris de mine personal la 04.12.2009” din Testamentul olograf din numele Vlas Evghenia, prin care testează întreaga sa avere lui Vlas Angela, din 04 decembrie 2009, nu ar fi fost executat de însăşi Vlas Evghenia. La fel, semnătura din numele lui Vlas Evghenia, plasată sub textul propriu zis al Testamentului olograf din numele lui Vlas Evghenia, nu ar fi fost executată de însăşi Vlas Evghenia. Însă, conform concluziei expertului judiciar Igor Cheşcu atât textul manuscris ce constituie conținutul testamentului olograf, cât şi semnătura sunt executate de însăși testatorul Vlas Evghenia.

În circumstanțele descrise, instanța de apel nu a constatat veridicitatea concluziilor menționate în raportul de expertiză menționat supra, dar a considerat că prima instanță corect a declarat nul testamentul olograf din 04 decembrie 2009 din numele lui Vlas Evghenia. Astfel, consideră recurenta că acțiunea înaintată de către intimat este lipsită de suport legal, deoarece testamentul din 04 decembrie 2009 a fost întocmit cu respectarea condițiilor de valabilitate a actelor juridice, a condițiilor de formă generală comună tuturor testamentelor, fapt confirmat prin concluziile expuse de către Igor Cheşcu. Precizează recurenta că instanța de apel, judecînd pricina dată nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate de Angela Vlas în cererea de apel, constatînd doar simpla respingere a acestor argumente.

Or, în sensul art.6 CEDO, instanțele de judecată trebuie să indice, cu suficientă claritate, motivele pe care se întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării. Sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, 2 a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, iar hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Astfel, relevă recurenta că partea în proces are dreptul la un proces echitabil care incorporează dreptul de a prezenta argumente şi obiecții ce se referă la cauza ce urmează a fi judecată, iar instanța are obligația asigurării procedurii contradictorii în care pledoariile părților sunt ascultate egal şi acestea sunt plasate în atenția instanței judiciare într-un mod echitabil, fiind luate în calcul la motivare hotărârii.

Declară recurenta că decizia instanței de apel este afectată și de erori judiciare, pe motiv că actul normativ aplicabil litigiului dat nu şi-a găsit confirmare în cadrul deciziei, fiind aplicate eronat normele juridice față de litigiul dat, încălcînd astfel dreptul la un proces echitabil, la o instanță imparțială și la o hotărâre motivată, justă şi echitabilă. Relatează recurenta că instanța de apel nu s-a expus nici asupra solicitării privind audierea martorilor în vederea confirmării împrejurărilor întocmirii și transmiterii testamentului olograf din 04.12.2009 de către testatorul Vlas Evghenia pe numele succesorului Angela Vlas.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supremă de Justiție conchide că decizia instanței de apel este ilegală, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 130 alin. (1), (4) şi (5) CPC, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinței unor probe faţă de altele.

Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare şi comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității. Reieşind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunţată şi din specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reţine că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor pricinii, referindu-se în mod selectiv la unele erori comise de prima instanţă, fără a examina legalitatea şi temeinicia hotărârii supusă apelului în raport cu regulile şi legislația ce guvernează litigiul în cauză.

În situația dată, rezultînd din specificul acțiunii, instanța de recurs consideră că la judecarea cauzei era necesară verificarea legalității hotărârii primei instanțe, cât şi obiectului litigiului în baza argumentelor invocate de apelant, după cum impun dispozițiile art. 373 alin. (5) CPC, pe când contrar normelor de drept procedural, instanța de apel judecând apelul nu s-a pronunțat şi nu a combătut toate argumentele 3 invocate în cererile de apel.

Astfel, instanța de recurs menționează că la materialele dosarului se conține raportul de expertiză grafoscopică nr. 1017 din 14 mai 2012 și respectiv, raportul de expertiză nr. 1956-864 din 21.11.2014, prin care s-a invocat că textul manuscris ce conține conținutul testamentului olograf din 04.12.2009 din numele lui Vlas Evghenia, prin care testează întreaga sa avere lui Vlas Angela, ce începe cu cuvintele ”testament, eu Vlas Evghenia lasă moștenilor…” și se finisează cu cuvintele ”….testament scris de mine personal”, nu a fost executat de însăși Vlas Evghenia, dar de o altă persoană. La fel, s-a ajuns la concluzia că și semnătura din numele lui Vlas Evghenia, plasată în partea dreaptă a filei sub textul propriu-zis al testamentului olograf din 04.12.2009 din numele lui Vlas Evghenia, prin care testează întreaga sa avere lui Vlas Angela, nu a fost executată de însăși Vlas Evghenia, dar de o altă persoană.

Însă, conform concluziilor expertului Cheșcu Igor, textul manuscris ce conține conținutul testamentului din numele lui Vlas Evghenia, care începe cu cuvintele ”testament, eu Vlas Evghenia…” și se finisează cu cuvintele ”…scris de mine personal /Vlas/ 4.12.2009” din 04.12.2009, a fost executat de însăși Vlas Evghenia. La fel și semnătura din numele lui Vlas Evghenia, plasată sub textul propriu-zis al testamentului olograf din 04.12.2009 din numele lui Vlas Evghenia, prin care testează întreaga sa avere lui Vlas Angela, a fost executată de însăși Vlas Evghenia. Astfel, instanța de recurs constată că instanța de apel la emiterea deciziei în speță a luat în considerație doar concluziile din rapoartele de expertiză enumerate supra, prin care s-a concluzionat despre faptul că testamentul nu a fost scris și semnat de Vlas Evghenia, fără să le coroboreze cu alte probe existente la materialele dosarului.

Mai mult decît atît, instanța de apel nu și-a argumentat supremația concluziilor date față de cealaltă concluzie existentă la dosar, expusă de expertul Cheșcu I. Totodată, instanța de recurs conchide că recurenta Vlas Angela a invocat în cererea de recurs că prin cererea din 12 februarie 2015, în scopul confirmării veridicității concluziilor formulate de expertul I. Cheșcu a solicitat instanței de apel audierea martorilor Corchina Nina, Loba Elena, Loba Constantin, care pot confirma împrejurările întocmirii și transmiterii testamentului olograf din 04.12.2009 de către testatorul Vlas Evghenia pe numele succesorului Angela Vlas. Instanța de apel, însă, a ignorat cerința recurentei privînd-o astfel de posibilitate de a-și demonstra temeinicia poziției sale.

Acest fapt indică la examinarea unilaterală a pricinii, ce constituie o încălcare a dreptului lui Vlas Angela de a se bucura de drepturile sale procedurale în condițiile normelor în vigoare, precum şi a principiul egalității armelor în proces. Prin urmare, reieșind din specificul acțiunii în cauză, instanța de recurs consideră că în scopul soluționării juste şi complete a pricinii în cauză, respectiv şi stabilirii celor invocate de părţi, instanța de apel, urmează să stabilească circumstanțele în care a fost întocmit testamentul inclusiv prin audierea martorilor, fără a acorda prioritate unor probe nesupuse verificării și contrapuse cu circumstanțele cauzei. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să respecte dispozițiile art. 130, alin. (2) CPC, care prevede că instanța poate considera suficiente pentru proces circumstanțele determinate în baza explicațiilor uneia dintre părţi dacă cealaltă deţine proba solicitată de instanţă, dar nu o prezintă.

Instanța trebuie să-și motiveze soluția privind acordarea priorității unor probe în raport cu altele. 4 În această ordine de idei este cert că omiterea aspectelor menționate de către instanța de recurs, direct indică la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia şi corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale, aplicabile speței date. În speţă, prezintă relevanță şi faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea corec tă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul acestui, presupune prin sine lămurirea completă şi pe bază de dovezi certe a situaţiei de fapt şi de drept, care este diferită de la caz la caz.

Iar în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-şi motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii şi să nu se mulțumească de a proba pur şi simplu concluziile uneia dintre părţi. Din considerentele menționate şi având în vedere faptul că s-a constatat încălcări la examinarea cererii de apel, omisiuni care nu pot fi corectate de către instanța de recurs la examinarea prezentului recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Vlas Angela împotriva deciziei din 12 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea pricinii spre rejudecare.

La rejudecarea pricinii, instanţa urmează să ţină cont de cele menţionate supra şi reexaminând pricina, să emită o decizie legală şi întemeiată, respectând dreptul garantat al părţilor la un proces echitabil. În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit. c), 445, alin.(3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de Vlas Angela. Se casează decizia din 12 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Foca Budaian împotriva Angelei Vlas privind declararea nulității testamentului olograf cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecătorii: Tatiana Vieru Galina Stratulat Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 5