2ri-159/15 — Validarea popririi şi încasarea datoriei

prima instanţă: E. Clim dosarul nr. 2ri-159/15 DECIZIE 08 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Dumitru Mardari Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de către administratorul procesului de insolvabilitate a Societății cu Răspundere Limitată „Geomod-Grup”, ÎI „Voloh Oxana”, în pricina civilă privind derularea procesului de insolvabilitate a Societății cu Răspundere Limitată „Geomod-Grup”, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2015, prin care a fost respinsă cererea administratorului insolvabilității Societății cu Răspundere Limitată „Geomod-Grup” în proces de insolvabilitate privind validarea popririi față de terțul poprit Societatea pe Acțiuni „MGM” și încasarea datoriei și desființată poprirea înființată față de terțul poprit Societatea pe Acțiuni „MGM” de către administratorului insolvabilității Societății cu Răspundere Limitată „Geomod-Grup” în proces de insolvabilitate, c o n s t a t ă : Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2013 a fost intentată procedura de insolvabilitate faţă de SRL „Geomod-Grup” fiind desemnat în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate ÎI „Voloh Oxana”, reprezentată de Oxana Voloh.

La data de 30 aprilie 2014, administratorul insolvabilității SRL „Geomod- Grup”, ÎI „Voloh Oxana” s-a adresat cu o cerere în instanța de insolvabilitate cu privire la validarea popririi cu încasarea în masa debitoare din contul SA „MGM” a sumei de 2707 201,00 lei. În motivarea cererii a invocat că în urma restabilirii evidenţei contabile a SRL „Geomod-Grup” în proces de insolvabilitate, s-a constatat că în baza facturilor fiscale nr. FU0411603din 30 iunie 2011, FU0411609 din 28 iulie 2011 și nr. FU0411614 din 17 august 2011, SRL „Geomod-Grup” SRL a livrat către SA „MGM” SA mărfuri în sumă totală de 2 707 201,00 lei, în baza facturilor fiscale nr. FU0411603 din 30 iunie 2011, FU0411609 din 28 iulie 2011, nr. FU0411614 din 17 august 2011. Însă, SA „MGM” nu a efectuat plata pentru livrările efectuate astfel, acumulînd o datorie față de SRL „Geomod-Grup” în sumă de 2 907 201 lei.

Susține că în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, a expediat în adresa SA „MGM” mai multe notificări, prin care a solicitat rambursarea datoriei, însă debitorul nu a întreprins nici o acţiune în vederea stingerii datoriei. Mai mult decît atît, la data de 18 martie 2014 a expediat în adresa SA „MGM” o somaţie, prin care i-a adus la cunoștință despre înfiinţarea popririi, solicitîndu-i achitarea datoriei în termen de 5 zile din momentul primirii somației, însă prin răspunsul la somație SA „MGM” a invocat că conform actului de verificare reciprocă, semnat între părți la data de 31 decembrie 2012, datoria față de SRL „Geomod-Grup” la data de 21 decembrie 2012 constituie suma de 1 768 287 lei.

Totodată, la scrisoare SA „MGM” a anexat şi actul de verificare semnat între părţi la data de 20 martie 2014 prin care SA „MGM” închide datoria faţă de „Geomod Grup” prin operaţiunea de mînă nr. 0000000058 din 18 ianuarie 2013, și contractul de cesiune din 18 ianuarie 2013 încheiat dintre SA „MGM”, SRL „Geomod-Grup” şi SRL „Construct-VBC”. În cadrul dezbaterilor judiciare administratorul insolvabilității SRL „Geomod- Grup” , ÎI „Voloh Oxana” a depus o cerere de micșorare a pretențiilor la cererea de validare a popririi, prin care din motivele invocate în cererea inițială a solicitat validarea popririi pe suma datoriei în mărime de 2 707 201 lei și încasarea de la terțul poprit SA „MGM” a datoriei de 2 709 201 lei.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2015, a fost respinsă cererea administratorului insolvabilității SRL „Geomod-Grup” cu privire la validarea popririi față de terțul poprit SA „MGM” și încasarea datoriei, fiind desființată poprirea înființată față de terțul poprit SA „MGM” de către administratorului insolvabilității a Societății cu Răspundere Limitată „Geomod-Grup”. La 23 martie 2015, administratorul insolvabilităţii SRL „Geomod-Grup”, ÎI „Voloh Oxana”, a depus cerere de recurs nemotivată împotriva hotărîrii instanței de insolvabilitate, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii contestate cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de validare a popririi să fie admisă, iar poprirea înființată față de terțul poprit SA MGM în sumă de 2 707 201 lei să fie validată.

La data de 24 aprilie 2015, administratorul insolvabilităţii SRL „Geomod- Grup”, ÎI „Voloh Oxana” a depus recurs motivat împotriva hotărîrii instanței de insolvabilitate. În motivarea recursului a invocat că la pronunțarea hotărîrii, instanța de insolvabilitate, prin invocarea lipsei probelor ce confirmă existența datoriilor în mărime de 2 707 201 lei a încălcat esențial normele de drept procedural, iar referindu- se la existența unui contract de cesiune din 18 ianuarie 2013 în baza căruia SA „MGM” ar fi stins o datorie în mărime de 1 768 287 lei față de SRL „Geomod-Grup” a încălcat normele de drept material.

Susține că cererea de validare a popririi este întemeiată pe facturile fiscale, existenţa cărora este confirmată de către Inspectoratul Fiscal de Stat DAF Botanica prin răspunsul din 22 mai 2013, ceea ce constituie o probă legală, pertinentă şi admisibilă în sensul prevederilor art. 121-122 Cod de procedură civilă şi care confirmă livrările efectuate de SRL „Geomod-Grup” către SA „MGM” în valoare de 2 907 201,00 lei. Or, însăși faptul că în actul de verificare din 31 decembrie 2012 prezentat de către terţul poprit sunt reflectate facturile fiscale nominalizate decade confirmarea existenţei acestora în temeiul art. 123 Cod de procedură civilă. Afirmă că, la moment este imposibilă prezentarea în original a facturilor fiscale din motivul neprezentării documentelor de evidenţă contabilă de către reprezentanţii debitorului, circumstanţe reflectate pe tot parcursul procesului de insolvabilitate prin rapoartele şi actele de constatare semnate de participanţii procesului.

Însă consideră că prezentarea livrărilor din Baza de date a Inspectoratului Fiscal de Stat este suficientă pentru probarea efectuării livrărilor, mai ales că acestea sunt confirmate şi prin actele prezentate de către terţul poprit. Totodată, afirmă că deși, cererea de validare a popririi a fost calificat ca neprobată, în partea motivată a hotărîrii, instanța de insolvabilitate face referire la existenţa unei datorii în mărime de 1 768 287,00 lei a SA „MGM” faţă de SRL „Geomod-Grup” la situația din 31 decembrie 2012, recunoscută de către SA „MGM”, însă care în baza contractului de cesiune din 18 ianuarie 2013 încheiat între SRL „Geomod Grup” ca creditor, SA „MGM” ca debitor, şi SRL „Construct VBC” ca nou creditor al SA „MGM” a fost stinsă, fapt care în opinia instanței se confirmă prin Actul de verificare din 20 martie 2013, care ar reflecta stingerea datoriei.

Consideră că concluziile instanţei în acest sens sunt neîntemeiatem deoarece Actul de verificare din 31 decembrie 2012 şi Contractul de cesiune din 18 ianuarie 2013 au fost întocmite şi semnate în perioada administrării provizorii a SRL „Geomod Grup” fără acordul expres şi prealabil al administratorului provizoriu respectiv, cu încălcarea dispoziţiilor încheierii Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2012 a prevederilor art. 35 alin. (2) a Legii insolvabilităţii nr. 632 din 14 noiembrie 2001 precum şi a prevederilor art. 220, 232 Cod civil, care are drept efect nulitatea absolută a acestor acte juridice și care urma a fi invocată din oficiu de instanţa de insolvabilitate care a aplicat interdicţiile respective şi care supraveghează procesul de insolvabilitate.

La fel, menționează că în Actului de verificare din 14 martie 2013 întocmit între SRL „Geomod Grup” şi SRL „Constrct VBC” anexat la cererea de validare a SRL „Construct VBC” nu este reflectat în contractul de cesiune din 18 ianuarie 2013, ceea ce denotă caracterul fictiv al acestui contract care are drept scop ascunderea creanţei SA „MGM” faţă de SRL „Geomod Grup”, fapt ce de asemenea constituie temei de nulitate a acestuia în baza art. 221 alin. (1) Cod civil.

Mai mult decît atît, Actele de verificare precum şi pe Contractul de cesiune din 18 ianuarie 2013, nu sunt autorizate de administratorul provizoriu și nu sunt semnate nici de directorul SRL „Geomod Grup” necătînd la faptul că în dreptul semnăturii stă tipărit numele acesteia, iar actul de verificare din 20 martie 2013 a fost semnat după intentarea procesului de insolvabilitate de către persoane terţe fără acordul administratorului procesului de insolvabilitate şi cu încălcarea art. 74-75 a Legii insolvabilităţii. Prin urmare, afirmă că existenţa creanţei SRL „Geomod Grup” faţă de SA „MGM” în mărime de 1 768 287,00 lei la data de 31 decembrie 2012 este recunoscută de terţul poprit, iar nulitatea absolută a Contractului de cesiune din 18 ianuarie 2013 o face valabilă pînă în ziua de astăzi şi respectiv, aceasta urmează a fi în mod incontestabil încasată prin validarea popririi înaintate.

În conformitate cu art. 429 alin. (1) Codul de procedură civilă, pot fi atacate cu recurs deciziile pronunţate de curţile de apel în calitatea lor de instanţe de apel, cît şi hotărîrile pronunţate de curţile de apel în procedura de insolvabilitate. Conform art. 8 alin. (1) Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Drept urmare instanţa de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 23 martie 2015 împotriva hotărârii instanţei de insolvabilitate din 20 martie 2015, în termen.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. După cum denotă actele cauzei, prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2013, a fost intentată procedura de insolvabilitate față de SRL „Geomod- Grup”, fiind desemnat în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate ÎI „Voloh Oxana”. La data de 30 aprilie 2014, administratorul insolvabilității SRL „Geomod-Grup” - ÎI „Voloh Oxaca”, a înaintat instanţei o cerere cu privire la validarea popririi în sumă de 2 907 201 lei, iar în urma concretizării cerințelor a solicitat încasarea de la terțul poprit SA „MGM” în contul SRL „Geomod-Grup” a sumei de 2 707 201 lei (f.d.

1, 18 verso). Drept temei de înfiinţare a popririi în privinţa SA „MGM” a invocat facturile fiscale nr. FU0411603 din 30 iunie 2011, FU0411609 din 28 iulie 2011 și nr. FU0411614 din 17 august 2011, conform cărora SRL „Geomod-Grup” SRL a livrat către SA „MGM” SA mărfuri în sumă totală de 2 707 201,00 lei. De altfel, se constată că administratorul insolvabilității SRL „Geomod-Grup” - ÎI „Voloh Oxana” la data de 18 martie 2014 a expediat în adresa SA „MGM” o somaţie, prin care i-a adus la cunoștință despre înfiinţarea popririi, solicitîndu-i achitarea datoriei în termen de 5 zile din momentul primirii somației, însă prin răspunsul la somație SA „MGM” a invocat că conform actului de verificare reciprocă, semnat între părți la data de 31 decembrie 2012, datoria față de SRL „Geomod-Grup” la data de 21 decembrie 2012 constituie suma de 1 768 287 lei.

Totodată, la scrisoare SA „MGM” a anexat şi actul de verificare semnat între părţi la data de 20 martie 2014 prin care SA „MGM” închide datoria faţă de „Geomod Grup” prin operaţiunea de mînă nr. 0000000058 din 18 ianuarie 2013, și contractul de cesiune din 18 ianuarie 2013 încheiat dintre SA „MGM”, SRL „Geomod-Grup” şi SRL „Construct-VBC”. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, Curtea de Apel Chişinău, stabilind cadrul legal aplicabil în speţă, justificat a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii cu privire la validarea popririi, desfiinţând poprirea instituită în privinţa SA „MGM”. În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine prevederile art. 2 al Legii insolvabilităţii, potrivit căruia poprirea, constituie procedura prin care administratorul insolvabilităţii/lichidatorul urmăreşte bunurile sau sumele datorate debitorului de către o a treia persoană.

Totodată, se va reţine că conform dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilităţii, procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi cu cele ale prezentei legi. Potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (1) şi (11) al Legii insolvabilităţii, sunt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă naţională şi în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale care sunt datorate debitorului ori sunt deţinute în numele său de un terţ sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele lui şi creanţa cu termen ori sub condiţie.

În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei. Dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanţa de insolvabilitate va adopta o hotărâre de validare a popririi, prin care va încasa de la terţul poprit suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va decide desfiinţarea popririi. Poprirea înfiinţată asupra unei creanţe cu termen sau sub condiţie poate fi validată, dar hotărârea nu poate fi executată decât după ajungerea creanţei la termen sau la data îndeplinirii condiţiei, după caz. Dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenţă, cât şi pentru cele care vor fi scadente, în ultimul caz validarea producându-şi efectele numai la data când sumele devin scadente.

Din conţinutul normei enunţate este de înţeles că sunt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele băneşti care sunt datorate debitorului în temeiul unor raporturi juridice existente. Totodată, Legea insolvabilităţii obligă debitorul, care înaintează cerere de validare a popririi, de a face dovada existenţei creanţei pe care o are împotriva terţului poprit. Raportând prevederile legale sus citate la circumstanţele pricinii, instanţa de recurs reţine că prima instanţă corect a stabilit că administratorul insolvabilităţii nu a prezentat probe sau înscrisuri pertinente ce ar reflecta existenţa datoriei SA „MGM” faţă de SRL „Geomod-Grup”.

Or, în susţinerea cererii de validare a popririi, administratorul insolvabilităţii SRL „Geomod Grup”, a anexat doar extrasul din programul computerizat ce reprezintă actul de verificare a decontărilor reciproce cu SA „MGM” pentru perioada 01 septembrie 2010-21 mai 2013, care relevă suma soldului de 2886 919,89 lei, actul fiind semnat exclusiv de Voloh Oxana, respectiv, nu poate fi calificat drept probă pertinentă în sensul textului legal citat.

În acelaşi timp, rulajul prezentat expune o altă sumă decît cea pretinsă de către administratorul insolvabilităţii SRL „Geomod Grup” şi în aşa mod nu poate servi temei suficient pentru a constata existenţa datoriei asupra căreia se solicită validarea popririi în speţa respectivă Mai mult decît atît acte de verificare în original, facturi sau careva alte înscrisuri care să demonstreze specificul relaţiilor contractuale între părţi şi să confirme existenţa certă a unor restanţe financiare, nu au fost anexate la materialele cauzei, în consecinţă, probe în acest sens nu au fost prezentate nici instanţei de recurs. Or, în conformitate cu art. 122 alin. (1) CPC, circumstanţele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probaţiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

În circumstanţele enunţate şi în contextul normelor de drept citate supra, instanța de recurs consideră drept corectă concluzia instanţei de insolvabilitate cu referire la faptul că extrasul din programul computerizat ce reprezintă actul de verificare a decontărilor nu poate fi acceptat ca mijloc de probaţiune admisibil şi pertinent întru susţinerea cererii de validare a popririi, iar ca urmare, în lipsa documentelor justificative în acest sens, nu este posibilă constatarea existenţei datoriei SA „MGM” faţă de SRL „Geonod Grup” în proces de insolvabilitate.

Aici, se va mai remarca că, probe în susţinerea poziţiei sale au fost prezentate de către administratorul insolvabilităţii SRL „Geonod Grup”, Voloh Oxana, în copie xerox autentificată de ultima, fără a fi comunicat locul de păstrare al originalului și imposibilitatea prezentării acestuia contrar art. 138 alin. (4) CPC, care stipulează expres că înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu-se locul de aflare a originalului. Cu toate că, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunţate, debitorul înaintând cerere de validare a popririi, este obligat să facă dovadă existenței creanței pe care o are față de terțul poprit, pe cînd, la caz, înscrisurile anexate la materialele dosarului sunt insuficiente pentru a demonstra cu certitudine existența datoriei terțului poprit față de debitor, iar aceste probe trebuie administrate în concordanță cu principiul care instituie sarcina probei pe seama reclamantului.

În asemenea circumstanțe, nu poate fi reţinut argumentul recurentului cu privire la ilegalitatea hotărîrii contestate, deoarece este invocat pur declarativ doar pentru a justifica într-un oarecare mod înaintarea prezentului recurs. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță deoarece nu denotă interpretarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural de către instanța de insolvabilitate, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate și urmează a fi respinse.

În susţinerea concluziei care a format convingerea de a respinge cerere privind validarea popririi se va reţine şi contractul de cesiune a creanţei din 18 ianuarie 2013, anexat la materialele cauzei, din care rezultă că creanţa SRL „Geomod Grup” faţă de SA „MGM” în sumă de 1 768 287 lei a fost cedată societăţii SRL „Construct-VBC”, or contractul susmenţionat este valabil pînă în prezent şi nu există nici o hotărîre judecătorească care să declare nulitatea acestuia. Probe, în conformitate cu prevederile art. 118 CPC, care ar demonstra contrariul, instanţei de judecată nu au fost prezentate. Dimpotrivă, este constat că contractul de cesiune menţionat deja a fost executat între SA „MGM” şi SRL „Construct-VBC”, astfel încît, după cum corect a remarcat şi instanţa de insolvabilitate, la etapa actuală efectele juridice ale acestuia au fost consumate şi nici una din părţi ai raportului juridic nu a înregistrat careva creanţe faţă de cealaltă.

Sub acest aspect, se constată a fi întemeiată concluzia instanţei de insolvabilitate cu privire la respingerea fiind neîntemeiată a cererii administratorului insolvabilităţii SRL „Geomod Grup” Voloh Oxana, privind validarea popririi şi încasarea datoriei de la SA „MGM” deoarece prezentele cerințe sunt înaintate fără a fi susținute prin vreo probă admisibilă și pertinentă, contrar exigențelor legale pe acest teren.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că hotărârea recurată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către administratorul insolvabilităţii SRL „Geomod Grup”, Voloh Oxana, și a menține hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2015. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul declarat de către administratorul procesului de insolvabilitate a Societății cu Răspundere Limitată „Geomod-Grup” în proces de insolvabilitate, Întreprinderea Individuală „Voloh Oxana”.

Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2015, în pricina civilă privind derularea procesului de insolvabilitate a Societății cu Răspundere Limitată „Geomod-Grup”, prin care a fost respinsă cererea administratorului insolvabilității Societății cu Răspundere Limitată „Geomod-Grup” în proces de insolvabilitate privind validarea popririi față de terțul poprit Societatea pe Acțiuni „MGM” și încasarea datoriei și desființată poprirea înființată față de terțul poprit Societatea pe Acțiuni „MGM” de către administratorului insolvabilității Societății cu Răspundere Limitată „Geomod-Grup” în proces de insolvabilitate . Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Dumitru Mardari Tamara Chișca-Doneva