2ri-155/14 — Intentarea procesului de insolvabilitate

Prima instanţă: N.Cernat dosarul nr. 2ri-155/2014 DECIZIE 15 octombie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Druță Vladimir Timofti, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Pisov Evghenii, prin intermediul reprezentantului Vladimirov Natalia, în cadrul dosarului de insolvabilitate a societăţii cu răspundere limitată „Orhmodes”, împotriva hotărîrii Curții de Apel Chişinău din 04 iulie 2014 prin care a fost admisă parţial cererea privind atragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere a debitorului „Orhmodes” societate cu răspundere limitată, c o n s t a t ă La 17 august 2012, creditorul Inspectoratul Fiscal Orhei s-a adresat în instanţa de insolvabilitate cu cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa debitorului SRL „Orhmodes”.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 28 august 2012, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de creditorul Inspectoratul Fiscal Orhei cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Orhmodes”, fiind aplicate măsuri de asigurare faţă de debitorul SRL „Orhmodes” în perioada de până la intentarea procesului de insolvabilitate, în scopul prevenirii modificării stării bunurilor, iar în calitate de administrator provizoriu fiind numită ÎI ,, Mazur Anna”. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2012, a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Orhmodes”, fiind numită în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate ÎI „Mazur Anna”.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 septembrie 2013 s-a dispus confirmarea procesului-verbal nr.1 al adunării creditorilor SRL „Orhmodes” cu drept de vot din 30 august 2013, fiind intentat procesul de insolvabilitate faţă de debitorul SRL „Orhmodes” și inițiată procedura falimentului şi procedura de dizolvare a debitorului, iar în calitate de lichidator a fost numită ÎI ”Mazur Anna”.

1 În perioada derulării procesului, prin cererea din 28 noiembrie 2013, lichidatorul SRL “Orhmodes” în proces de faliment - ÎI,, Mazur Anna” a înaintat cerere privind atragerea la răspundere subsidiară a fondatorilor și administratorului debitorului în temeiul art. 248 al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 14 iunie 2012, prezentînd în acest sens hotărîrea adunării creditorilor SRL “Orhmodes din 19 noiembrie 2013. Totodată, a solicitat aplicarea faţă de fostul administrator Pisov Evghenii interdicția de a părăsi teritoriul Republicii Moldova şi aplicarea sechestrului asupra bunurilor mobile, imobile şi mijloacelor băneşti care le aparține administratorului Pisov Evghenii şi fondatorilor Franke Tatiana şi ÎI “Mila Pisova” a debitorului SRL „Orhmodes” în proces de faliment.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 a fost admis în parte demersul lichidatorului SRL „Orhmodes” în proces de faliment - ÎI ,, Mazur Anna” şi a fost aplicat sechestru pe bunurile mobile şi imobile, mijloacele băneşti ale debitorilor Pisov Evghenii, Franke Tatiana şi ÎI “Mila Pisova” aflate pe teritoriul Republicii Moldova în limita sumei înaintate spre încasare în mărime de 5 446 395.88 lei. Nefiind de acord cu încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013, Pisov Evghenii a contestat-o cu recurs.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 29 ianuarie 2014 a fost respins recursul declarat de Pisov Evghenii şi menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013. Prin cererea din 28 noiembrie 2013 şi cererile suplimentare privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului SRL „Orhmodes”, în proces de faliment - lichidatorul ÎI ,,Mazur Anna” a invocat că pînă în prezent în baza tabelului defenitiv consolidat al creanţelor, au fost înaintate şi validate creanţele în mărime de 5 446 395.88 lei.

În motivarea cererilor a indicat că potrivit informaţiei parvenite de la organele competente şi anexate la materialele dosarului, debitorul nu dispune de bunuri imobile, mijloace de transport şi maşini agricole, şi nu este fondator sau asociat al altei persoane juridice, iar în rezultatul petrecerii inventarierii nu s-au găsit bunuri, astfel, constatîndu-se lipsa masei debitoare a debitorului SRL,,Orhmodes” în proces de faliment. Susţine că prin hotărîrea adunării creditorilor din 19 noiembrie 2013, lichidatorul insolvabilităţii a fost obligată să depună prezenta cerere de atragere la răspundere subsidiară a membrilor de conducere a debitorului şi anume: administratorul - Pisov Evghenii; fondatorii - Franke Tatiana şi ÎI„Mila Pisova”, c/f 1002606001455, în mărimea creanţelor validate cu aplicarea măsurilor de asigurare.

Indică că procesul de insolvabilitate a SRL „Orhmodes” a fost intentat la cererea 2 Inspectoratului Fiscal Orhei şi nu la cererea debitorului, iar răspunderea subsidiară prin prisma prevederilor art. 248 alin (1), lit. h) al Legii insolvabilității survine membrilor organelor de conducere al debitorului. Potrivit informaţiei parvenite de la Direcţia generală pentru statistică, s-a indicat că SRL ,,Orhmodes” nu a prezentat nici un raport financiar pe întreaga activitate, fapt ce demonstrează că debitorul nu a desfăşurat activitate legală, nu a ţinut evidenţa contabilă şi nu a prezintat dările de seamă, rapoarte organelor de resort.

Menţionează că încheierea privind admiterea spre examinare a cererii introductive a fost adusă la cunoştinţa membrilor organelor de conducere a debitorului SRL ,,Orhmondes”, însă aceştia nu au întreprins nici o măsură în vederea executării măsurilor de asigurare, și anume, nu a transmis actele cu privire la activitatea şi la patrimonial societății, documentele activităţii economice şi de evidenţă contabilă, invocînd că acestea au fost transmise Inspectoratului Fiscal Orhei conform actului de carență nr. 1 din 07 aprilie 2011, ceea ce nu corespunde realității. Mai mult, fostul administrator al debitorului SRL ,,Orhmondes” - Pisov Evghenii, pe tot parcursul examinării cererii de atragere la răspundere subsidiară a negat faptul că debitorul ar avea două ştampile, fapt ce contravine adeverințelor prezentate de către ultimul, deoarece s-a stabilit că Pisov Evghenii mai păstrează încă o ştampilă a debitorului pe care nu a transmis-o lichidatorului insolvabilității.

Mai susţine că în urma analizei activității debitorului de pînă la intentarea procedurii insolvabilității, membrii organelor de conducere, au folosit bunurile întrprinderii în interes personal, motiv pentru care s-au aflat în imposibilitate de a achita datoriile faţă de creditori, iar evidenţa contabilă a fost ținută necorespunzător, diminuînd în aşa fel masa debitoare a SRL „Orhmodes”. În acest sens, menţionează că de către SRL ,,Orhmodes” au fost achitate pentru SRL „Kloscom”, administrator al cărei este la fel Pisov Evghenii, suma de 4 450 lei pentru servicii de telefonie mobilă, iar la 11 decembrie 2008, debitorul SRL „Orhmodes” a achitat suma de 5 300 lei pentru automobilul de model ,,Renaul Megane” şi în aceiaşi zi debitorul SRL „Orhmodes” a efectuat un transfer în mărime de 11 010 lei pentru automobilul de model ,,Ford Mondeo”.

Totodată, la momentul petrecerii inventarierii debitorul SRL „Orhmodes” nu deținea nici un mijloc de transport, înregistrat cu drept de proprietate, fapt ce nu a fost negat de către administratorul Pisov Evghenii, iar transferurile respective au fost efectuate în lipsa contractelor de procurare a mijloacelor de transport, iar careva contracte de colaborare dintre debitor şi întreprinderea în interesul căreia s-au efectuat transferurile nu există. Astfel, din rulajul bancar al SRL „Kloscom” se constată că automobilul de model „Renaul Megane” a fost procurat de către SRL „Kloscom”, fapt ce denotă că 3 administratorul Pisov Evghenii folosea mijloacele băneşti ale debitorului în interes personal, ultimul efectuînd transferuri ilegale în mărime de 20 760 lei şi în lipsa unor documente justificative, în interesul altei societăți al cărei administrator dînsul este.

Suplimentar, potrivit actului cu referire la contul 521 din contabilitatea SRL „Orhmodes”, s-a constatat că în anul 2010 unul din fondatorii SRL „Orhmodes” - ÎI „Mila Pisova”, era debitor a SRL „Orhmodes” cu o creanţă în mărime de 239 775.15 lei, iar în acelaşi an SRL „Orhmodes” i-a achitat ÎI „Mila Pisova”, suma de 270 558.09 lei, cu un avans în mărime de 30 782.94 lei.

Mai menţionează că SRL „Orhmodes” în procedura falimentului, a transferat pentru servicii de transport către ÎI „Mila Pisova”, care este şi fondatorul întreprinderii, suma de 25 500 lei după cum urmează: 8000 lei la 25 septembrie 2005; 5 500 lei la 11 decembrie 2008 şi 12 000 lei la 23 noiembrie 2008, care de facto ÎI „Mila Pisova” nu le-a executat, avînd în vedere faptul că nu deţine licenţă pentru a desfășura astfel de gen de activitate, iar circumstanțele expuse confirmă că debitorul, prin intermediul membrilor organelor de conducere, folosea mijloacele băneşti ale întreprinderii în interes propriu. Mai indică că Pisov Evghenii a recunoscut faptul că SRL „Orhmodes” nu activează din anul 2009, fapt confirmat şi prin rulajul bancar prezentat de către BC „Eximbank Gruppo Veneto Banka” SA, conform căruia la 30 decembrie 2009 au fost eliberate în numerar 20 000 lei, fără indicarea persoanei care a ridicat suma respectivă şi în baza cărui act.

La fel, la aceeaşi dată SRL ,,Orhmodes” a transferat suma de 56 200 lei în baza unei facturi fără număr către SRL „Picompa”, care este administrată de către Pisov Evghenii. Consideră lichidatorul insolvabilităţii că acțiunile membrilor organelor de conducere a SRL „Orhmodes” în procedura falimentului – Pisov Evghenii, Franke Tatiana şi ÎI ,,Mila Pisova” care sunt fondatorii şi conducătorii întreprinderii sunt culpabili de folosirea ilegală a mijloacelor bănești a întreprinderii pe care o gestionau. Solicită lichidatorul insolvabilității atragerea la răspundere subsidiară a lui Pisov Evghenii, Franke Tatiana şi ÎI ,,Mila Pisov” ca membri a organelor de conducere a SRL „Orhmodes” în procedura falimentului, cu încasarea din contul acestora în mod solidar a sumei creanţelor validate în mărime de 5 446 395.88 lei.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2014, cererea lichidatorului ÎI „Mazur Ana” privind atragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere a debitorului SRL „Orhmodes” a fost admisă parţial. S-a încasat în mod solidar din contul lui Pisov Evghenii, Franke Tatiana şi ÎI ,,Mila Pisova” în contul debitorului SRL „Orhmodes” în procedura falimentului prejudiciul cauzat societăţii în mărime de 122 460 lei şi taxa de stat în folosul statului în mărime de 3 674 lei. 4 La 04 septembrie 2014, Pisov Evghenii, prin intermediul reprezentantului Vladimirov Natalia a declarat recurs nemotivat împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2014, solicitînd casarea acesteia şi respingerea cererii de atragere la răspundere subsidiară.

În susținerea recursului Pisov Evghenii, prin intermediul reprezentantului Vladimirov Natalia a invocat că instanța de insolvabilitate nu a constat şi elucidat pe deplin circumstanțele pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural, iar concluziile instanţei expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanțele pricinii. În acest sens a menționat că potrivit informaţiei parvenite de la organele competente şi anexate la materialele pricinii, SRL „Orhmodes” nu dispune de bunuri imobile, mijloace de transport şi nu este asociat sau fondator al unei alte persoane juridice şi nu dispune de mijloace mobiliare, iar în rezultatul inventariei nu au fost depistate bunuri şi astfel s-a constatat lipsa masei debitoare.

Susţine că lichidatorul insolvabilităţii, incorect a tratat prevederile legale, şi fară temei legal a înaintat cerinţa privind tragere la răspunderea subsidiară a fondatorilor societății. Or, în conformitate cu prevederile art. 145 CC, membrii societăţii cu răspundere limitată nu poartă răspundere pentru obligaţiile acesteia. Ei suportă riscul pierderilor, ce rezultă din activitatea societăţii, în limitele participaţiunii lor la capitalul social. Conform art. 2 al Legii privind societăţile cu răspundere limitată, societatea cu răspundere limitată (denumită în cele ce urmează societate) este societatea comercială cu personalitate juridică al cărei capital social este divizat în părţi sociale conform actului de constituire şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societătii, iar în cazul respectiv, fondatorii societăţii cu răspundere limitată nu pot fi traşi la răspundere subsidiară pentru neexecutarea obligaţiilor ce revin societăţii.

Menţionează că la caz, nu sînt aplicabile nici prevederile art. 138, alin. (5) şi art. 248 alin. (1) şi alin. (4) ale Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, deoarece odată ce prin actul de predare-primire din 22 noiembrie 2013 Pisov Evghenii a predat ştampila şi alte acte originale lichidatorului şi în lipsa specificării temeiurile tragerii la răspundere subsidiară, şi fară a indica încălcările comise de fondatori şi administrator, nu este posibil de identificat temeiul tragerii la răspunderea subsidiară şi de atras persoanele la răspundere subsidiară.

Suplimentar indică în cererea de recurs motivată din 09 septembrie 2014 că a comunicat instanţei de insolvabilitate despre faptul că s-a aflat în imposibilitatea de a transmite documentele contabile şi actele întreprinderii, deoarece aceasta au fost predate Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei, fapt care rezultă din actul de control fiscal nr. 5-653193 din 24 noiembrie 2011. Invocă că de fapt, la momentul apariției incapacității de plată a SRL ,,Orhmodes”, a fost în vigoare Legea insolvabilităţii nr. 632, care conform art. 26 alin. (1) indică 5 expres că debitorul este obligat să depună cerere introductivă dacă există unul din temeiurile prevăzute la art. 22, iar conform art. 22 alin. (2) temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate este incapacitatea de plată a debitorului.

Astfel, argumentul invocat de lichidatorul insolvabilităţii este unul nefondat, deoarece pe parcursul anilor 2005-2009, potrivit rulajului contului a SRL „Orhmodes” rezultă că întreprinderea a avut o activitate economică regulată şi reală, lunar erau achitate toate plăţile necesare, dobînzile şi restanţele pe creditele primite, astfel, nu exista situaţia de incapacitate de plată. Afirmă că lichidatorul insolvabilităţii nu a prezentat instanţei de insolvabilitate probe veridice care ar demonstra faptul folosirii mijloacelor băneşti în scopuri personale de către administrator şi fondatori, mai mult nu sunt probe pertinente care ar confirma că din anul 2011 şi pînă în prezent administratorul a folosit a doua ştampilă a întreprinderii, cu toate că ştampila nu a fost preluată de la precedenţii conducători.

La fel, indică că potrivit actelor de control, întocmite de Inspectoratul Fiscal de Stat, SRL „Orhmodes”, ÎI „Mila Pisova”, SRL „Molcom”, „SRL Kloscom” se evidenţiază faptul, că întreprinderile supuse controlului nu au comis careva încălcări a legislaţiei în vigoare în tranzacţiile şi achitările reciproce, ca urmare, decade şi argumentul lichidatorului precum că administratorul şi fondatorul în anul 2010 au creat condiţii ca debitorul SRL „Orhmodes” să fie în incapacitate de plată.

Mai susţine că se confirmă prin rulajul contului că SRL „Kloscom” a efectuat plăţile către SRL „Orhmodes” cu destinaţia plăţii - întoarcerea datoriei în suma totală de 514 720 lei în perioada anului 2008. Consideră că lichidatorul insolvabilității nu a prezetat nici o confirmare sau probă în susţinerea poziţiei referitor la încasarea în mod solidar a sumei de 5 446 396.88 lei în valoarea totală a creanţelor validate şi nici nu a prezentat instanţei de insolvabilitate calculul respectivei sume şi temeiurile încasării sumei în mod solidar. Prin prisma art. 8 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărârile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării.

Avînd în vedere că copia hotărîrii recurate a fost expediată în adresa părţilor la 14 august 2014 (f.d. 274), recursul se consideră declarat în termen. Judecînd recursul declarat de către Pisov Evghenii, prin intermediul reprezentantului Vladimirov Natalia împotriva hotărîrii date de instanța de insolvabilitate, în limitele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine hotărîrea Curții de Apel Chişină din 04 iulie 2014 din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, 6 este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

În conformitate cu art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilităţii se judecă în instanţă conform normelor generale din acest cod, cu excepţiile şi completările stabilite în legislaţia insolvabilităţii.

Instanţa de recurs remarcă că instanţa de insolvabilitate corect a constatat că prezenta speţă este guvernată şi urmează a fi examinată atît prin prisma prevederilor Legii insolvabilităţii nr. 632 din 14 noiembrie 2001 (care a fost în vigoare pînă în anul 2013), cît şi Legea insolvabilităţii nr. 149 din 14 iunie 2012 (în vigoare din 14 martie 2013), deoarece incapacitatea de plată a debitorului a apărut în anul 2009 cînd acţiona Legea insolvabilităţii din 14 noiembrie 2001, iar hotărîrea adunării creditorilor privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a fost adoptată la 19 noiembrie 2013, cînd acţiona Legea insolvabilităţii din 14 iunie 2012. Potrivit art. 1 alin. (4) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, în vigoare din 14 martie 2013, procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi cu cele ale prezentei legi.

Conform art. 26 alin. (1), (3) şi (4) al Legii insolvabilităţii nr. 632 din 14 noiembrie 2001, debitorul este obligat să depună cerere introductivă dacă există unul din temeiurile prevăzute la art.22. Debitorul este obligat să depună cererea imediat, dar nu mai tîrziu decît la expirarea unei luni din data survenirii temeiurilor indicate la alin.(2) al prezentului articol şi la art.22 alin.(2). Dacă debitorul nu depune cererea în cazul şi în termenul prevăzut de prezentul articol, persoana care, conform legislaţiei în vigoare, are dreptul de a reprezenta debitorul, asociaţii cu responsabilitate nelimitată şi lichidatorii debitorului răspund subsidiar în faţa creditorilor pentru obligaţiile apărute după expirarea termenului prevăzut la alin.(3). Aceste persoane pot fi trase la răspundere penală în conformitate cu legea.

Art. 22 alin. (1), (2), (3) al Legii insolvabilităţii nr. 632 din 14 noiembrie 2001, prevede că, intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existenţa unui temei de intentare. Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate este incapacitatea de plată a debitorului. Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este supraîndatorarea debitorului, în cazul în care debitorul reclamat este o persoană juridică responsabilă de creanţele creditorilor în limita patrimoniului ei. Potrivit art. 10 alin. (1) şi (2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 14 iunie 2012, intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existenţa unui temei. Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului.

În temeiul art. 14 alin. (1), (3), (4) al Legii insolvabilității, debitorul este obligat să depună cerere introductivă dacă există unul din temeiurile prevăzute la art.10. 7 Debitorul este obligat să depună cerere introductivă imediat, dar nu mai tîrziu de expirarea a 30 de zile calendaristice din data survenirii temeiurilor indicate în prezentul articol la alin.(2) şi la art.10 alin.(2). Dacă debitorul nu depune cerere introductivă în cazurile şi în termenul prevăzut în prezentul articol, persoana care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, are dreptul de a reprezenta debitorul, asociaţii cu răspundere nelimitată şi lichidatorii debitorului răspund subsidiar în faţa creditorilor pentru obligaţiile apărute după expirarea termenului prevăzut la alin.(3). Aceste persoane sînt trase la răspundere penală în conformitate cu legea.

Potrivit art. 248 alin. (1) lit. a) şi h), alin. (4) şi (6) al Legii insolvabilității, dacă în cadrul procesului sînt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului instanţa de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin una din următoarele acţiuni: a) folosirea bunurilor sau creditelor debitorului în interes personal; h) nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevedrilor art. 14 al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 14 iunie 2012. În caz de pluralitate, răspunderea persoanelor prevăzute la alin.(1) este solidară, cu condiţia ca apariţia stării de insolvabilitate să fie actuală sau anterioară perioadei în care şi-au exercitat mandatul ori au deţinut poziţia ce ar fi putut cauza insolvabilitatea debitorului.

Persoanele în cauză se pot apăra de solidaritate dacă, în organele colegiale de conducere ale debitorului, s-au opus actelor sau faptelor care au cauzat insolvabilitatea sau dacă au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolvabilitatea şi au făcut să se consemneze, ulterior luării deciziei, opoziţia lor la aceste decizii. În toate cazurile, asupra acţiunii prevăzute la alin. (1), instanţa de insolvabilitate se pronunţă prin hotărîre, care poate fi contestată cu recurs de persoanele vizate în ea. Din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine că la 17 august 2012, creditorul Inspectoratul Fiscal de Stat Orhei a depus cerere introductivă cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate față de SRL ,,Orhmodes”.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2012, a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Orhmodes”, fiind numită în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate ÎI „Mazur Anna”. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 septembrie 2013 s-a dispus confirmarea procesului-verbal nr.1 al adunării creditorilor SRL „Orhmodes” cu drept de vot din 30 august 2013, fiind intentat procesul de insolvabilitate faţă de debitorul SRL „Orhmodes” și inițiată procedura falimentului şi procedura de dizolvare a debitorului, iar în calitate de lichidator a fost numită ÎI ”Mazur Anna”.

În perioada derulării procesului, prin cererea din 28 noiembrie 2013 şi cererile 8 suplimentare, lichidatorul insolvabilității ÎI ,,Mazur Anna” a solicitat atragerea la răspundere subsidiară a lui Pisov Evghenii, Franke Tatiana şi ÎI ,,Mila Pisov” ca membri a organelor de conducere a SRL „Orhmodes” în procedura falimentului, cu încasarea din contul acestora în mod solidar a sumei creanţelor validate în mărime de 5 446 395.88 lei, motivînd că fostul administrator și fondatorii întreprinderii sunt culpabili de folosirea ilegală a mijloacelor bănești a întreprinderii pe care o gestionau. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2014, cererea lichidatorului ÎI „Mazur Ana” privind atragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere a debitorului SRL „Orhmodes” a fost admisă parţial.

S-a încasat în mod solidar din contul lui Pisov Evghenii, Franke Tatiana şi ÎI ,,Mila Pisova” în contul debitorului SRL „Orhmodes” în procedura falimentului a prejudiciului cauzat societăţii în mărime de 122 460 lei şi taxa de stat în folosul statului în mărime de 3 674 lei. În acest context, instanța de insolvabilitate cu certitudine a constatat că, cererea lichidatorului ÎI ,,Mazur Anna”, conţine argumente bazate pe înscrisuri şi alte probe privind existenţa temeiului de atragere la răspundere subsidiară a lui Pisov Evghenii, Franke Tatiana şi ÎI ,,Mila Pisova” ca membrii organelor de conducere a SRL „Orhmodes” în procedura falimentului.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, prima instanţă corect a ajuns la concluzia de admitere în parte a cererii lichidatorului ÎI ,,Mazur Anna” privind atragerea la răspundere subsidiară a lui Pisov Evghenii, Franke Tatiana şi ÎI ,,Mila Pisova” ca membrii organelor de conducere a SRL „Orhmodes” în procedura falimentului. Potrivit art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. În conformitate cu art. 68 alin. (2) CC, fondatorul (membrul) persoanei juridice nu răspunde pentru obligaţiile persoanei juridice, iar persoana juridică nu răspunde pentru obligaţiile fondatorului (membrului), cu excepţiile stabilite de lege sau de actul de constituire.

Potrivit art. 45 alin. (2) al Legii privind societăţile cu răspundere limitată nr.135 din 14 iunie 2007, în afară de obligaţiile enumerate în alin. (1) al acestui articol, asociatul are şi alte obligaţii stabilite de lege şi de actul de constituire. În acest sens, se va reţine că normele enunţate supra impun drept condiţii de răspundere a asociatului (fondatorului) în cazurile stabilite de lege sau de actul de constituire, iar la intentarea procesului de insolvabilitate legea care stabileşte obligaţiile asociatului (fondatorului) este Legea insolvabilităţii nr. 149, care potrivit art. 1 alin. (2), este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, inclusiv, societăților cu răspundere limitată, înregistrate 9 în Republica Moldova în modul stabilit.

Astfel, conform art. 15 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, în cazul insolvabilităţii debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicaţii obligatorii pentru debitor ori care pot influenţa în alt mod acţiunile debitorului (insolvabilitate intenţionată), aceştia poartă răspundere subsidiară solidară faţă de creditori în măsura în care bunurile debitorului sînt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor. Argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs, fiind apreciate în coroborare cu probele administrate, nu pot servi temei pentru admiterea recursului în sensul declarat.

În circumstanţele stabilite şi în raport cu prevederile legale menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră corectă soluţia primei instanţe privind atragerea la răspundere subsidiară a lui Pisov Evghenii, Franke Tatiana şi ÎI ,,Mila Pisova” ca membri ai organelor de conducere a SRL „Orhmodes” în procedura falimentului, în valoarea sumei de 122 460 lei. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2014 este legală şi întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărîrea contestată.

În conformitate cu art. 445 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Pisov Evghenii, prin intermediul reprezentantului Vladimirov Natalia. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2014, în cadrul dosarului de insolvabilitate a societăţii cu răspundere limitată „Orhmodes”. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă Vladimir Timofti Valentina Clevadî 10