3ra-961/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: E. Palanciuc dosarul nr. 3ra-961/15 instanţa de apel: N. Cernat, A. pahopol, L. Bulgac ÎNCHEIERE 08 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru, Judecătorii Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Negura Viorel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Negura Viorel împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţie, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 martie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 21 noiembrie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 20 august 2014 Negura Viorel a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcţie, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la data de 18 iulie 2014, i-a fost adus la cunoştinţă ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 125 ef din data de 10 iulie 2014, prin care a fost sancţionat disciplinar prin concedierea din organele afacerilor interne, pentru încălcarea prevederilor art.24 al.(l) şi art.(4) al.(l), art.26 al.(l) lit.a), lit.b) şi lit.c), art.28 al.( 1) lit.g) din Legea nr.320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutului poliţistului, art. 15 lit.h) din Legea nr.90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, pct.36 al.(4),(7),(9) din Statutul disciplinar al poliţistului, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr.502 din 09.07.2013, pct.4 şi 5 lit.a) şi lit.b), pct.6 lit.a), lit.b), lit.j) şi lit.l), pct. 13 din Codul de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr.481 din 10.05.2006, manifestate prin neexecutarea atribuţiilor funcţionale prevăzute de fişa postului, precum şi încălcarea competenţei teritoriale, necomunicarea despre încălcarea stabilită celei mai apropiate subdiviziuni de poliţie şi neîndreptarea măsurilor posibile pentru prevenirea şi curmarea contravenţiei, reţinerea şi identificarea făptuitorului, fapt ce a denigrat grav imaginea poliţiei în societate, în conformitate cu art.47 al.(l) lit.k) din Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului,

pentru prevenirea unei încălcări grave. La baza emiterii ordinului de concediere au fost puse rezultatele anchetei de serviciu, conform căreia în privinţa lui a fost pornit dosar penal în temeiul art.324 al.(2) lit.b) şi lit.c) Cod Penal. Reclamantul nu este de acord cu ordinul contestat, considerîndu-1 ilegal, deoarece nu a comis infracţiunea imputată în cadrul anchetei de serviciu, iar MAI a ignorat cu desăvârşire principiul prezumţiei nevinovăţiei la emiterea ordinului dat, nefiind confirmate prin careva probe cele constatate. Trimiterile precum că, în privinţa sa a fost pornită o cauză penală nu poate fi reţinut, deoarece prin ordonanţa din 18 iulie 2014, emisă de către procurorul în Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupţie, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, din lipsa în acţiunile sale a elementelor infracţiunii, cu clasarea cauzei penale.

Iar explicaţiile date în cadrul anchetei de serviciu de către Sinescu Elena nu pot fi reţinute ca temei pentru concedierea sa, deoarece probe în susţinerea explicaţiilor respective nu au fost prezentate. La fel, nu s-a confirmat învinuirea, precum că a încălcat competenţa teritorială, deoarece reieşind din atribuţiile fişei de post, una din atribuţiile de serviciu este verificarea legalităţii plasării în cîmpul muncii a străinilor şi apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova şi luarea de măsuri în vederea depistării străinilor care încalcă regimul de şedere în Republica Moldova. Referitor la faptul neîntocmirii unui proces-verbal în privinţa lui Sinescu Petrică în baza art.333,334 Codul Contravenţional, menţionează că, la acel moment lipseau careva probe precise şi convingătoare în probarea învinuirii, iar întocmirea unui proces-verbal era prematur în lipsa unor elemente de fapt ce pol fi admise ca probe în cadrul unui proces contravenţional.

Dreptul de a întocmi procesul-verbal cu privire la contravenţie în asemenea cazuri îl are doar Şeful Secţiei „Nord" a Direcţiei combaterea şederii ilegale a străinilor. Solicită anularea ordinului nr. 125 ef, din 10 iulie 2014, privind sancţionarea disciplinară prin concedierea din organele afacerilor interne, restabilirea în funcţie şi încasarea salariului pentru lipsă forţată de la serviciu în mărim de 23 268, 75 lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei cu încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 21 noiembrie 2014 acţiunea a fost admisă în parte. S-a anulat pct.2 din ordinul MAI nr. 125ef din 2 10.07.2014 „Cu privire la sancţionarea disciplinară cu concediere din poliţie a angajatului Biroului migraţie şi azil al MAI locotenent-major de poliţie Negură Viorel”.

S-a restabilit Negura Viorel în funcţia de inspector superior al Secţiei „Nord” a Direcţiei combaterea şederii ilegale a străinilor a Biroului migraţie şi azil MAI. S-a încasat de la MAI în beneficiul lui Negura Viorel salariul mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 23 268, 75 lei, suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat de la MAI în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 200 lei. Instanţa de fond a admis acţiunea, dispunînd anularea ordinului contestat şi încasînd prejudicial material şi moral, reţinînd în concluzie că prin ordonanţa Procurorului în Serviciul „Nord” al Procuraturii Anticorupţie - Marcel Dumbrăvan, din 18 iulie 2014, Negură Viorel a fost scos de sub urmărire penală, nefiind stabilite circumstanţele ce au servit temei de intentare a dosarului penal.

Totodată, abaterile disciplinare ce au stat la baza emiterii ordinului contestat nu şi-au găsit confirmare, în cuprinsul ordinului fiind reflectate circumstanţe contradictorii, nefiind stabilită vina reclamantului în comiterea acestora. La 25.11.2014, hotărîrea Judecătoriei Centru din 21 noiembrie 2014 a fost contestată cu apel de către MAI. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 martie 2015 a fost admis apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 21 noiembrie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Instanţa de apel a considerat concluziile primei instanţe greşite, rezultate din aprecierea eronată a circumstanţelor de fapt stabilite în raport cu prevederile legale ce reglementează activitatea unui poliţist.

Instanţa de apel a reţinut că Viorel Negura a fost eliberat din funcţia deţinută pentru extorcarea de bani de la Sinescu Elena, în schimbul neîntocmirii procesului- verbal contravenţional în privinţa soţului acesteia, neexeeutarea atribuţiilor funcţionale prevăzute de fişa postului, precum şi încălcarea competenţei teritoriale, necomunicarea despre încălcarea stabilită celei mai apropiate subdiviziuni de poliţie şi neîntreprinderea măsurilor posibile pentru prevenirea şi curmarea contravenţiei, reţinerea şi identificarea făptuitorului, fapt ce a denigrat grav imaginea Poliţiei în societate.

În fapt, recurentului-reclamant i s-a imputat că acesta, deţinînd funcţia de locotenent-major de poliţie a fost pus sub învinuire de către Serviciul „Nord” al Procuraturii Anticorupţie pe cauza penală nr. 2014970241 în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit.b), c) Cod Penal (corupere pasivă) pe faptul pretinderii, acceptării şi primirii bunurilor sub formă de valori valutare ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a nu îndeplini acţiuni în executarea funcţiilor sale. 3 Instanţa de apel a stabilit că la 12.06.2014 în timpul serviciului, încâlcînd competenţa teritorială, fără informarea şefilor nemijlociţi, s-a deplasat în s. Bisericani, r-nul Glodeni pentru i-a acorda ajutor colegului său, Romaniuc Roman, la documentarea unui caz de muncă ilegală prestată de către un cetăţean al Romaniei.

La faţa locului Negură Viorel i-a comunicat cet. Sinescu Elena, soţia cetăţeanului străin, ca la 13.06.2014 urma să prezinte la sediul Secţiei „Nord” a BMA şi sa deţină asupra sa trei mii lei moldoveneşti, mijloace băneşti destinate pentru achitarea unei amenzi ca urmare a săvîrşirii contravenţiei prevăzută de art.334 alin.(2) Cod contravenţional pentru prestarea muncii ilegale de către soţul acesteia şi angajatorul, cetăţeanul Cazacu Ion, care i-a angajat la muncă casnică, fapt care contravine Codului contravenţional.

În acest context, angajaţii BMA Negură Viorel şi Romanciuc Ruslan, stabilind fapte de încălcare de către cetăţeanul străin Sinescu Petrică a regulilor de şedere în Republica Moldova şi a regulilor de plasare în cîmpul muncii, nu l-au condus pe acesta la sediul BMA, nu au înregistrat cazul, nu au raportat conducerii despre fapta constatată şi nu au întocmit în temeiul ari.443 Cod contravenţional procesul verbal cu privire la contravenţie, conform art. art. 333, 334 Cod contravenţional, cu toate că anterior în luna februarie 2014 cetăţeanul României - Sinescu Petrică a fost documentat deja pentru şedere ilegală, prin ce au încălcat prevederile cap.IV ale recomandărilor metodologice în domeniul combaterii şederii ilegale a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova, la stabilirea faptelor de încălcare de către străini şi apatrizi a regulilor de şedere în RM, aprobat prin ordinul MAI nr.90 din 06.04.2011.

Astfel, Negură Viorel, cunoscînd faptul că anterior în privinţa cet.Sinescu Petrică a fost întocmii un proces-verbal cu privire la contravenţia prevăzută de art.333 Cod contravenţional, nu a acordat persoanei fizice informaţia permisă prin actele normative, acţiuni specificate în art.31-32 din Legea nr. 200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova. Instanţa de apel menţionează că de fapt, recurentul- reclamant nu neagă cele reflectate de către angajator în ordinul de eliberare din funcţie, cu excepţia faptului că a comis acţiuni de extorcare a banilor, explicînd că nu a întocmit procesul-verbal contravenţional pe motiv că nu era în competenţa lui s-o facă. Nu a putut explica de ce nu a prezentat actele şefului secţiei pentru a întreprinde măsurile necesare.

În acest context, instanţa de apel a reţinut că chiar şi în situaţia în care prin ordonanţa Procurorului în Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupţie Marcel Dumbrăvan, din 18 iulie 2014, Negură Viorel a fost scos de sub urmărire penală, nefiind stabilite circumstanţele ce au servit temei de intentare a dosarului penal, în acţiunile recurentului-reclamant se conţin abateri disciplinare ce în esenţa sa denigrează activitatea unui poliţist, acţiuni ilegale ce nu au putut fi explicate de reclamant. 4 Or, conform art. 24 alin. (1,4) din Lege cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, în îndeplinirea activităţilor specifice, poliţistul are competenţă teritorială corespunzătoare unităţii de poliţie din care face parte.

(4) Fiecare poliţist, pe tot teritoriul ţării, indiferent de funcţia pe care o deţine, de locul în care se află în timpul sau în afara orelor de program, în cazul în care sesizează existenţa unor circumstanţe sau fapte care periclitează ordinea de drept, viaţa sau sănătatea persoanelor ori alte valori sociale, este obligat să comunice despre aceasta celei mai apropiate subdiviziuni de poliţie şi să întreprindă măsurile posibile pentru prevenirea şi curmarea infracţiunii sau contravenţiei, acordarea primului ajutor persoanelor aflate în pericol, reţinerea şi identificarea făptuitorilor, depistarea martorilor oculari şi pentru paza locului în care s-a produs evenimentul. Potrivit art. 25 din Lege, poliţistul îşi exercită atribuţiile, dispune de drepturile şi îndeplineşte obligaţiile, care îi revin potrivit legii, în limitele competenţei şi conform funcţiei deţinute.

Potrivit art. 26 din Lege, poliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi al instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, fiind obligat: a) să respecte cu stricteţe drepturile, libertăţile omului şi demnitatea umană, să aibă comportament demn şi respectuos pentru persoane, o atitudine fermă faţă de cei care încalcă legile; b) să se conducă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, de legislaţie, asigurînd îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa Poliţiei; c) să execute la timp şi întocmai atribuţiile conform funcţiei deţinute; Totodată, conform art. 28 lit.g) din Lege poliţistului îi este interzis să abuzeze de calitatea oficială şi să compromită, prin activitatea sa privată ori publică, prestigiul funcţiei sau al autorităţii din care face parte; Prin prisma celor constatate, instanţa de apel a considerat legal pct.2 al ordinului nr. 125ef din 10.07.2014 emis de Ministerul Afacerilor Interne „Cu privire la sancţionarea disciplinară cu concediere din poliţie a angajatului Biroului migraţie şi azil al MAI locotenent-major de poliţie Negură Viorel”, concluzionînd de a admite cererea de apel declarată de MAI, a casa hotărîrea Judecătoriei Centru din 21 noiembrie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca lipsite de temei.

La data de 20 mai 2015 Negura Viorel a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea lui, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. 5 Completul denotă că Curtea de Apel a expediat în adresa recurentului copia deciziei integrale, însă la materialel pricinii nu se regăseşte dovada recepţionării acesteia, din care considerente recursul declarat la data de 20 mai 2015 de către Negura Viorel se consideră a fi depus în termen. În motivarea recursului recurentul a invocat interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material, precum şi faptul că concluziile instanţei de apel expuse în decizie vin în contradicţie cu circumstanţele pricinii.

Susţine recurentul că în decizia instanţei de apel s-a reţinut că a fost eliberat din funcţie pentru „extorcare de bani”, însă careva probe ce ar confirma comiterea acestei fapte nu există, iar instanţa de apel a ignorat principiul prezumţiei nevinovăţiei şi ordonanţa de încetare a urmăririi penale din 18 iulie 2014. În opinia recurentului, prin aplicarea eronată a legii, instanţa de apel greşit a concluzionat că la 12.06.2014 în timpului serviciului a încălcat competenţa teritorială tară informarea şefilor nemijlociţi. Astfel, art. 24 a Legii nr.320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, în îndeplinirea activităţilor specifice, poliţistul are competenţă teritorială corespunzătoare unităţii de poliţie din care face parte.

Prin urmare, competenţa Secţiei „Nord” a Direcţiei combaterea şederii ilegale a străinilor este pe tot nordul Republicii, inclusiv şi pe teritoriul r-lui Glodeni. De asemenea, reieşind din atribuţiile prevăzute în fişa de post, una din atribuţiile de serviciu este verificarea legalităţii plasării în câmpul muncii a străinilor şi apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova şi luarea de măsuri în vederea depistării străinilor care au încălcat regimul de şedere în Republica Moldova, deci nu a fost o încălcare a competenţei teritoriale.

Invocă recurentul că este eronată şi concluzia pusă la baza deciziei instanţei de apel, precum că nu au fost informaţi şefii şi nu a înregistrat cazul, deoarece la recomandarea sa, inspectorul Secţiei „Nord” a Direcţiei combaterea şederii ilegale a străinilor, în persoana locotenentului de poliţie Romaniuc Rusian, la 13.06.2014 a înregistrai materialul în cancelaria Biroului Migraţie şi Azil sub nr. 447. Menţionează că conform deciziei instanţei de apel din 17.03.2015, dînsul s-a deplasat în s. Bisericani, r-nul Glodeni pentru a-i acorda ajutor colegului Romaniuc Roman , însă în acest sat nu a fost niciodată, iar coleg de serviciu care să activeze în acel moment în cadrul Secţiei „Nord” a Direcţiei combaterea şederii ilegale a străinilor, pe nume Romaniuc Roman, nu a avut.

Astfel, instanţa de apel, casând hotărârea Judecătoriei Centru din 21.11.2014 şi pronunţând o nouă hotărâre, prin care s-a respins acţiunea, s-a bazat în mare parte pe circumstanţe care nu au legătură cu cauza, încălcând dreptul la un proces echitabil garantat de art.6 § 1 din Convenţia Europeană a Dreptului Omului. Mai menţionează recurentul că instanţa de apel a aplicat eronat legea, şi prin referirea la faptul că nu a întocmit în temeiul art. 443 Cod contravenţional procesul- 6 verbal cu privire la contravenţie, conform art. art. 333, 334 Cod contravenţional.

Susţine că dreptul de întocmire a procesului-verbal cu privire la contravenţie în cazul dat îl avea doar Şeful Secţiei „Nord” a Direcţiei combaterea şederii ilegale a străinilor prin prisma prevederilor art. 400 alin. (2) Cod contravenţional, unde este prevăzut că „sunt în drept să examineze cauze contravenţionale şi să aplice sancţiuni în limitele competenţei şefii de direcţii şi adjuncţii lor,..” Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Negura Viorel nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului 7 invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Negura Viorel ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Negura Viorel se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Iurie Bejenaru 8