2ra-1459/15 — Încasarea datoriei

prima instanță: S. Papuha dosarul nr. 2ra-1459/15 instanța de apel: I. Cimpoi, N. Craiu, N. Cernat ÎNCHEIERE 08 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de SC „Rostral” SRL şi avocatul Sultan Cristina, în interesele lui Paşcov Valeriu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Paşcov Valeriu împotriva SC „Rostral” SRL cu privire la rezilierea contractelor, încasarea sumei, dobînzii de întîrziere şi a penalităţilor, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de SC „Rostral” SRL şi casată parţial hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 01 august 2014 c o n s t a t ă La 19 noiembrie 2012 Paşcov Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Rostral” SRL cu privire la restituirea sumei cu titlu de îmbogăţire fără just temei. În motivarea acţiunii a indicat că, la 23 martie 2007 între SC „Ghelidor” SRL, în calitate de client, şi SC „Rostral” SRL, în calitate de antreprenor, a fost încheiat contractul de antrepriză nr. 164, potrivit căruia SC „Rostral” SRL la comanda SC „Ghelidor” SRL şi-a asumat angajamentul să elaboreze şi să efectueze lucrări de proiectare a complexului locativ „Sochol”, amplasat pe str. Socoleni mun. Chişinău pentru SC „Demi Alitora” SRL.

La 23 martie 2007 au fost semnate 3 Anexe la contractul de antrepriză nr. 164, unde prin Anexa 1 la acesta a fost stabilit planul calendaristic al lucrărilor, termenii de executare a lucrărilor, Anexa nr. 2 – stabilit volumul şi denumirea exactă a lucrărilor ce urmau a fi efectuate de antreprenor şi Anexa nr. 3 – stabilit devizul de executare a lucrărilor la contractul de bază. La 14 mai 2008 între SC „Ghelidor” SRL şi SC „Rostral” SRL a fost încheiat contractul nr. 237 de supraveghere a lucrărilor de construire a complexului locativ SC „Demi Alitora” SRL, în baza căruia SC „Rostral” SRL şi-a asumat obligaţiunea de supraveghere a lucrărilor la preţul de 40000 lei. 1 La 15 mai 2008 a fost încheiat Acordul adiţional nr. 1 (Anexa nr. 4) la contractul de antrepriză nr. 164, prin care a fost rectificat preţul lucrărilor de proiectare, care în final a constituit 192177 dolari SUA.

Susţine că la momentul semnării Acordului adiţional, clientul a achitat antreprenorului în total suma de 100106 dolari SUA, iar la 20 iunie 2008 pe contul SC „Rostral” SRL a fost transferată suma de 20000 lei pentru contractul de supraveghere nr. 237 din 14 mai 2008, conform ordinului de plată nr. 285 din 20 iunie 2008. Pe contul societăţii pîrîte, în perioada 23 martie 2007-26 mai 2010 în total au fost transferate mijloace băneşti în mărime de 2279811 lei. La 07 aprilie 2009 a fost încheiat Acordul adiţional nr. 2 (Anexa nr. 5) la contractul de antrepriză nr. 164, prin care a fost mărit volumul lucrărilor care urmau a fi efectuate de antreprenor, lucrările suplimentare fiind estimate în sumă de 238000 lei.

În toamna anului 2009 SC „Demi Alitora” SRL a anunţat SC „Rostral” SRL că a întrerupt relaţiile contractuale cu SC „Ghelidor” SRL şi că este dispusă personal să finanţeze executarea lucrărilor de proiectare a complexului locativ din str. Socoleni, pe care urma să le efectueze SC „Rostral” SRL în baza contractului încheiat cu SC „Ghelidor” SRL, fapt confirmat prin scrisoarea nr. 395P din 12 noiembrie 2009 expediată în adresa SC „Ghelidor” SRL de către societatea pîrîtă. Prin aceiaşi scrisoare compania reclamantă a fost anunţată despre rezilierea contractului de antrepriză nr. 164 din 23 martie 2007 şi a contractului nr. 237 de supraveghere a lucrărilor de construire, cu intenţia de a reîncheia aceste contracte nemijlocit cu SC „Demi Alitora” SRL.

La 06 mai 2011 între SC „Ghelidor” SRL şi SC „Rostral” SRL a fost semnat actul de verificări pentru perioada 01 ianuarie 2006 - 06 mai 2011, care confirmă datoria SC „Rostral” SRL faţă de SC „Ghelidor” SRL în mărime de 86000 lei. La 20 martie 2012 Valeriu Paşcov, în calitate de cesionar, a expediat în adresa pîrîtului scrisoare, prin care ultimul a fost somat de a achita datoria restantă, însă prin răspunsul nr. 60P din 21 mai 2012 deşi pîrîtul confirmă faptul achitării de către SC „Ghelidor” SRL a sumei de 81400 lei pentru contractele de antrepriză şi supraveghere, totodată acesta a considerat că a executat lucrările imputate lui, iar actul de verificări nu constituie temei de încasare a datoriilor.

Ca urmare a celor menţionate, cere reclamantul încasarea de la SC „Rostral” SRL a sumei de 86400 lei cu titlu de îmbogăţire fără just temei. La 18 iulie 2013 Valeriu Paşcov a depus cerere suplimentară, în motivarea căreia a indicat că în temeiul contractului nr. 237 din 14 mai 2008, SC „Rostral” SRL şi-a asumat răspundere ca prestator de a executa lucrări privind supravegherea lucrărilor de construcţie la complexul socio-cultural „Sochol” situat pe str. Socoleni mun. Chişinău. Suma totală a contractului respectiv a fost estimat la 40000 lei, dintre care 20000 lei au fost achitate pe contul pîrîtului la 20 iunie 2008 cu titlu de avans. Deci, în total SC „Rostral” SRL şi-a asumat răspundere faţă de beneficiarul SC „Ghelidor” SRL de a executa lucrări în sumă de 2541434 lei.

2 Conform actului decontărilor din 01 septembrie 2009, confirmate şi semnate de SC „Ghelidor” SRL şi SC „Rostral” SRL, la situaţia din 01 ianuarie 2009 soldul de credit constituia suma de 5000 lei, pentru care pîrîtul nu a prestat, nu a executat servicii şi lucrări în folosul reclamantului. În acelaşi act de decontări s-a stabilit expres că SC „Ghelidor” SRL a transferat la 14 aprilie 2009 suma de 71400 lei, iar la 26 iunie 2009 suma de 10000 lei în beneficiul pîrîtului. Cu toate acestea însă, sumele în cauză nu au fost acoperite prin lucrări /servicii executate în folosul SC „Ghelidor” SRL. În circumstanţele date, conform actului decontărilor este evidentă datoria pîrîtului faţă de reclamant în mărime de 86400 lei, or actul fiind semnat de ambele părţi fără careva obiecţii.

Datoria pecuniară de 86400 lei a fost reconfirmată de părţi şi la data de 06 mai 2011, în urma semnării actului de decontări pentru perioada 01 ianuarie 2006 – 06 mai 2011, or odată cu semnarea acestuia, a fost întrerupt cursul prescripţiei extinctive, în situaţia în care debitorul a săvîrşit acţiuni din care rezultă că recunoaşte datoria sa.

Cere în final reclamantul recunoaşterea lui în calitate de cesionar al creanţelor SC „Ghelidor” SRL faţă de datoria debitorului SC „Rostral” SRL în sumă de 86400 lei, în temeiul contractului de cesiune nr. 03GVP/12-11 din 29 decembrie 2011 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 decembrie 2011 cu privire la lichidarea SC „Ghelidor” SRL; rezilierea contractului nr. 164 din 23 martie 2007 încheiat între SC „Ghelidor” SRL şi SC „Rostral” SRL, precum şi a tuturor acordurilor suplimentare anexate la acesta; rezilierea contractului nr. 237 din 14 mai 2008 încheiat între SC „Ghelidor” SRL şi SC „Rostral” SRL; încasarea în beneficiul lui Valeriu Paşcov de la pîrît a sumei datoriei de bază de 86400 lei, avansate de la SC „Ghelidor” SRL pentru executarea lucrărilor contractuale şi reţinută de pîrît ca îmbogăţire fără just temei; încasarea penalităţii de 86400 lei pentru neexecutarea în termen şi necorespunzător a prevederilor pct. 8.1 din contractul nr. 164 din 23 martie 2007 şi pct. 9.1 din contractul nr. 237 din 14 mai 2008; încasarea dobînzii de întîrziere de 49880,07 lei, calculată din suma datoriei de bază pentru perioada 01 septembrie 2009 - 01 iunie 2013; repararea prejudiciului material în sumă de 254143 lei ca rezultat al rezilierii anticipate şi unilaterale a contractelor nr. 164 din 23 martie 2007 şi nr. 237 din 14 mai 2008; încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 01 august 2014, a fost admisă parţial acţiunea, fiind recunoscut Valeriu Paşcov ca cesionar al creanţelor SRL „Ghelidor” a datoriei debitorului SRL „Rostral” în sumă de 86400 lei, în temeiul contractului de cesiune nr. 03GVP/12-11 din 29 decembrie 2011 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 decembrie 2011, dosar nr. 2e-44/2011 cu privire la lichidarea SRL „Ghelidor”; a fost reziliat contractul nr. 164 din 23 martie 2007, precum şi toate acordurile suplimentare anexate la aceasta, încheiat între SRL „Ghelidor” şi SRL „Rostral”; a fost reziliat contractul nr. 237 din 14 mai 2008, încheiat între SRL „Ghelidor” şi SRL „Rostral”; a fost încasat în beneficul lui Valeriu Paşcov de la SRL „Rostral” datoria de bază de 86400 lei, avansate de la SRL „Ghelidor” pentru executarea lucrărilor contractuale şi reţinută de pîrît ca îmbogăţire fară just temei; a fost încasat în beneficiul lui 3 Valeriu Paşcov de la SRL „Rostral” suma dobînzii de întîrziere de 49880,07 lei, calculată pentru perioada 01 septembrie 2009 - 01 iunie 2013 din suma datoriei de 86400 lei; a fost încasat de la SRL „Rostral” prejudiciul material de 254143 lei pentru rezilierea anticipată, unilaterală şi ilegală a contractelor nr. 164 şi nr. 237 încheiate cu SRL „Ghelidor”; a fost încasat în beneficiul lui Valeriu Paşcov de la pîrît suma cheltuielilor de judecată în mărime de 500 lei,

iar în beneficiul statului a fost încasat de la SRL „Rostral” taxa de stat neacoperită integral de Valeriu Paşcov pentru examinarea acţiunii în sumă de 11252,71 lei. În rest, capătul de cerere cu privire la încasarea penalităţii a fost respinsă ca tardivă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015, a fost admis apelul declarat de SC „Rostral” SRL şi casată parţial hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 01 august 2014 în partea admiterii pretenţiilor lui Paşcov Valeriu privind recunoaşterea acestuia ca cesionar al creanţelor companiei SRL „Ghelidor”, a datoriei debitorului SC „Rostral” SRL în sumă de 86400 lei, în temeiul contractului de cesiune nr. 03GVP/12-11 din 29 decembrie 2011 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 decembrie 2011, dosar nr. 2e-44/2011 cu privire la lichidarea SRL „Ghelidor”; rezilierii contractelor încheiate între SRL „Ghelidor” şi SC „Rostral” SRL cu nr. 164 din 23 martie 2007, precum şi toate acordurile suplimentare anexate la acesta, şi cu nr. 237 din 14 mai 2008; privind încasarea prejudiciului material de 254143 lei cu titlu de venit ratat, cu emiterea în partea dată a unei noi hotărîri, prin care pretenţiile în cauză au fost respinse ca neîntemeiate.

A fost micşorată taxa de stat încasată de la SC „Rostral” SRL în beneficiul statului de la 11252,71 lei pînă la 4088,40 lei. A fost încasat de la pîrît în beneficiul reclamantului cheltuielile de judecată în mărime de 5718,22 lei, proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. În rest, hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 01 august 2014 a fost menţinută. La 23 martie 2015 avocatul Sultan Cristina, în interesele lui Paşcov Valeriu, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015, prin care a cerut admiterea recursului, casarea parţială a hotărîrilor judecătoreşti în partea respingerii pretenţiilor reclamantului, cu emiterea unei noi hotărîri în partea dată, de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului a indicat că, consideră întemeiate concluziile primei instanţe în partea admiterii acţiunii reclamantului, or aceasta corect a reţinut că la 23 februarie 2007 a fost încheiat contractul de antrepriză nr. 164, prin care intimatul şi-a asumat răspunderea de a executa anumite lucrări de proiectare, pe care însă nu le-a îndeplinit. În urma constatării corecte a circumstanţelor cauzei, întemeiat instanţa a dispus încasarea datoriei de 86400 lei, or suma dată a fost recunoscută de prestator în urma semnării actului de decontare. Corect a stabilit că SC „Demi Alitora” SRL nu este parte la contractele nr. 164 şi nr. 237 semnate între părţile litigiului, iar cu titlu de consecinţă a constatat ilegalitatea acţiunilor intimatului privind înaintarea somaţiei de reziliere a contractelor.

Ba mai mult, aceste contracte nu prevăd rezilierea anticipată şi unilaterală a lor. Întemeiat a fost dispusă spre încasare şi dobînda de întîrziere în mărimea sumei solicitate şi pentru perioada cerută, precum şi mărimea prejudiciului material de 254143 lei cu titlu de venit ratat. Eronat însă prima instanţă a respins capătul de 4 cerere cu privire la încasarea penalităţii, în cazul în care concomitent a constatat ca fiind prescrisă pretenţia de încasare a datoriei şi a dobînzii de întîrziere. Instanţa de apel, la rîndul său, deşi a apreciat corect circumstanţele cauzei, neîntemeiat a respins acţiunea reclamantului în partea ce ţine de recunoaşterea lui drept cesionar al creanţelor SRL „Ghelidor”, de reziliere a contractelor încheiate şi repararea prejudiciului material.

La fel, instanţa de apel la adoptarea deciziei nu a răspuns la toate motivele şi obiecţiile formulate în cererea de apel. La 09 aprilie 2015 SC „Rostral” SRL a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie respinsă. În motivarea recursului a indicat că, suma de 86400 lei este constituită din: 71400 lei – achitată de intimat pentru documentaţia executată la etapa a II-a conform Acordului adiţional nr. 2 din 07 aprilie 2009 la contractul nr. 164 din 23 martie 2007, care nu a fost legalizată prin factură fiscală. Divizarea pe etape este adusă în sarcina de proiectare aprobată de intimat şi constituie: I etapă – cazangerie, II etapă – modificări de proiect.

Or, conţinutul documentaţiei pentru etapa a II-a nu are nimic comun cu I-a etapă, acestea reprezentînd nişte lucrări aparte finisate, costul cărora este estimat la 71400 lei şi care au fost transmise beneficiarului prin factura de însoţire nr. 32 din 23 iunie 2009 şi semnată pentru primire de către Paşcov Valeriu. În scrisoarea nr. 192 –P din 23 iunie 2009 este indicat că etapa a II-a constituie 30% din costul total al acordului suplimentar nr. 2 în valoare de 238000 lei şi poate fi considerat drept avans în valoarea totală a celor două etape. În realitate acesta reprezintă 100% drept plată în avans pentru lucrările referitoare etapei a II-a.

Intimatul aflîndu-se în situaţie de conflict cu SC „Demi Alitora” SRL, a refuzat să semneze facturile fiscale şi actele de predare-primire a recurentului prin scrisoarea nr. 395-P din 12 noiembrie 2009, deşi în baza p. 8.3 din contractul nr. 3/6D-06/07 din 21 decembrie 2007 SRL „Ghelidor” a redobîndit prin judecată această sumă de la SC „Demi Alitora” SRL (hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 16 septembrie 2011). Suma de 10000 lei, nelegalizată prin factură fiscală, a fost achitată drept avans pentru elaborarea decontării de plan a costului lucrărilor de construcţie SC „Rostral” SRL în comun acord cu SRL „Ghelidor”, însă din cauza că ultimul se afla în conflict cu SC „Demi Alitora” SRL, a refuzat de a semna factura fiscală.

Suma de 10000 lei conform contractului nr. 327 din 14 mai 2008 a fost achitată pentru supravegherea directă a proiectantului SC „Demi Alitora” SRL, pentru care au fost realizate lucrări pînă la etajul 12; din suma de 5000 lei pentru proiectarea mutării reţelei de alimentare cu apă a fost achitat doar 1000 lei. Or, instanţele la adoptarea hotărîrilor nu au apreciat corect suma restantă de 86400 lei. Avînd în vedere că nu există la moment SRL „Ghelidor”, cu titlu de consecinţă rezultă că nu există şi dreptul de transmitere a împuternicirilor pentru primirea datoriei de la recurent în mărimea cerută, care s-a constatat a fi una inexistentă, inclusiv şi dreptul de a pretinde la încasarea dobînzii de întîrziere.

Examinînd temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, 5 completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către SC „Rostral” SRL şi avocatul Sultan Cristina, în interesele lui Paşcov Valeriu, sunt inadmisibile. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către SC „Rostral” SRL şi avocatul Sultan Cristina, în interesele lui Paşcov Valeriu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţa de apel a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele anexate la materialele cauzei, iar argumentele invocate în recursurile declarate de către SC „Rostral” SRL şi avocatul Sultan Cristina, în interesele lui Paşcov Valeriu, în esenţa lor, sunt similare argumentelor invocate în instanţa de apel şi sunt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recursuri nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a 6 considera recursurile declarate de către SC „Rostral” SRL şi avocatul Sultan Cristina, în interesele lui Paşcov Valeriu, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursurile declarate de către SC „Rostral” SRL şi avocatul Sultan Cristina, în interesele lui Paşcov Valeriu, se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Galina Stratulat 7