2ra-1583/15 — Înlăturarea obstacolelor

prima instanţă – C. Viorica. dosarul nr. 2ra-1583/15 instanţa de apel – I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 01 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Şevciuc Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Stan Maria împotriva lui Şevciuc Vladimir cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietăţii, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 19 februarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Şevciuc Vladimir şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Briceni din 05 noiembrie 2014, de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La 03 februarie 2009, Stan Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Şevciuc Vladimir cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietăţii.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, îi aparţine cu drept de proprietate lotul de teren situat în or. Briceni, str. Fierarilor, pe care este amplasată ghereta sa comercială. Tot pe acest teren pîrîtul Şevciuc Vladimir a amplasat abuziv ghereta sa comercială. La cerinţele reclamantei de a scoate ghereta, pîrîtul Şevciuc Vladimir refuză, prin ce îi crează obstacole în folosirea bunului său. Cere reclamanta Stan Maria înlăturarea obstacolelor de folosire a proprietăţii prin obligarea pîrîtului Şevciuc Vladimir de a nu-i pune piedici în folosirea terenului ce-i aparţine cu drept de proprietate, şi să elibereze lotul de teren, schimbînd locul amplasării gheretei în afara hotarelor terenului său.

Prin hotărîrea judecătoriei Briceni din 20 martie 2009 acţiunea a fost admisă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 noiembrie 2009 a fost admis apelul declarat de Şevciuc Vladimir, casată hotărîrea judecătoriei Briceni din 20 martie 2009 cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanţă în alt complet de judecată. Prin încheierea judecătoriei Briceni din 19 februarie 2010, procesul în cauza civilă Stan Maria împotriva lui Şevciuc Vladimir cu privire la înlăturarea obstacolelor de folosire a proprietăţii a fost suspendat pînă la data rămînerii irevocabile a hotărîrii în pricina civilă la cererea lui Şevciuc Vladimir împotriva OCT Briceni cu privire la anularea planului cadastral şi geometric.

Procesul a fost reluat prin încheierea judecătoriei Briceni din 16 noiembrie 2011. Prin încheierea judecătoriei Briceni din 26 decembrie 2011 procesul în cauza civilă Stan Maria către Şevciuc Vladimir privind înlăturarea obstacolelor de folosire a proprietăţii a fost suspendat pînă la data rămînerii irevocabile a hotărîrii în pricina civilă la cererea lui Şevciuc Vladimir împotriva Consiliului orăşenesc Briceni cu privire la contestarea actului administrativ, fiind reluat prin încheierea din 15 mai 2014. Prin hotărîrea judecătoriei Briceni din 05 noiembrie 2014 acţiunea a fost admisă, obligîndu-1 pe Şevciuc Vladimir de a nu crea obstacole Mariei Stan în folosirea terenului cu suprafaţa de 0.0068 ha.

nr. cadastral 1401106.389, situat în or. Briceni. str. Fierarilor (piaţa centrală), ce-i aparţine cu drept de proprietate. S-a obligat Şevciuc Vladimir de a elibera lotul de teren cu suprafaţa de 0.0068 ha. nr. cadastral 1401106.389, situat în or. Briceni. str. Fierarilor (piaţa centrală), ce aparţine lui Stan Maria, schimbînd locul amplasării gheretei sale în afara hotarelor terenului dat. S-a încasat de la Şevciuc Vladimir în folosul lui Stan Maria taxa de stat achitată la depunerea cererii în sumă de 100 (una sută) lei şi cheltuieli pentru asistenţa juridică acordată de avocat în sumă de 1500 (una mie cinci sute) lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 februarie 2015, a fost respins apelul declarat de către Şevciuc Vladimir fiind menţinută hotărârea Judecătoriei Briceni din 05 noiembrie 2014. La 07 mai 2015 Şevciuc Vladimir a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală, neîntemeiată şi emisă cu încălcarea normelor de drept material şi procedural. Astfel, indică că instanţa recunoscînd dreptul de proprietate al Mariei Stan asupra terenului de pămînt pe care este amplasată ghereta, nu a ţinut cont că aceasta a fost amplasată de comun acord încă în anii 1991-1999, cu mult timp înainte de momentul cînd Stan Maria a devenit proprietară a terenului de pămînt.

Susţine recurentul că la materialele cauzei nu se regăsesc careva dovezi care ar confirma faptul că ghereta a fost amplasată nelegitim pe terenul ce-i aparţine Mariei Stan. Mai mult ca atît, indică recurentul că instanţele nu au ţinut cont de faptul că prin Autorizaţia de construcţie nr. 043 din 30 octombrie 2006 şi Certificatul de urbanism nr. 205 din 25 octombrie 2006, eliberate în baza dispoziţiei Primarului or. Briceni nr. 991 din 10 octombrie 2006, Mariei Stan i s-a permis construirea magazinului alimentar de tip construcţie uşoară lambriu Săndvici pe un teren cu dimensiunile 5,00 x8,00 (S= 40 m.p.), însă aceasta a ignorat aceste permisiuni, depăşind limitele prescrise în loc de 40 m.p.

a extins construcţia pe 48 m.p. Astfel, mai indică recurentul că nu este de acord cu concluzia instanţei de apel precum că, nu a prezentat probe că ghereta este amplasată pe terenul, pentru care se achită plata de arendă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Şevciuc Vladimir nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Şevciuc Vladimir asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarate de Şevciuc Vladimir ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Şevciuc Vladimir se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat