2ra-1388/15 — Repararea prejudiciului

prima instanţă – I. Ţurcan dosarul nr.2ra-1388/15 instanţa de apel – N. Budăi, A. Minciuna, I. Muruianu ÎNCHEIERE 01 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tanasevici Roman, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Garştea Andrei împotriva lui Tanasevici Roman cu privire la repararea prejudiciuluimaterial şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2015, prin care a fost respins recursul declarat de Tanasevici Roman împotriva încheierii Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 16 octombrie 2014, s-au admis apelurile declarate de către Garştea Andrei şi Tanasevici Roman, casată hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 21 octombrie 2014 şi emisă o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii, c o n s t a t ă La 28 august 2014 Garştea Andrei a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tanasevici Roman cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin vătămarea sănătăţii în sumă de 50648 lei şi repararea prejudiciului moral în mărime de 100000 lei. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la data de 13 noiembrie 2010, în urma accidentului de circulaţie produs de către Tanasevici Roman, i-au fost cauzate vătămări corporale grave sub formă de TCC deschis grav, contuzie cerebrală gravă, fractura bazei craniului, hematom intracerebral, facturi deschise bilaterale de mandibulă, fracturi deschise ale ambelor oase ale gambei stîngi.

Menţionează că, la data de 24 februarie 2011 Tanasevici Roman a fost recunoscut vinovat de săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art.264 alin.(3), lit. a) Cod penal, iar prin sentinţa Judecătoriei Orhei a fost recunoscut vinovat Tanasevici Roman de săvîrşirea infracţiunii sus menţionate cu aplicarea art. 80 CP, a fost numită pedeapsa de trei ani închisoare cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de un an. A fost suspendată condiţionat, în baza art.90 alin. (l) Cod penal executarea pedepsei aplicate pe termen de probă de un an. Afirmă că, în cadrul procesului penal instanţa asupra laturii civile nu s-a pronunţat, deoarece părţile vătămate nu au înaintat acţiune civilă.

Indică reclamantul că la 13 noiembrie 2010 a fost internat de urgenţă în Spitalul Raional Orhei, secţia Terapie Intensivă. La 15 noiembrie 2010 a fost transferat la Centrul Naţional Ştiinţifico - Practic de Medicină Urgentă, secţia Reanimare, iar la 13 decembrie 2010 a fost transferat în secţia Neurochirurgie II. Invocă că, în perioada 19 aprilie 2011-13 mai 2014 s-a adresat pentru asitenţă medicală la serviciul de ambulator al Direcţiei Medicale SIS, iar în mod individual către medicul oftalmolog -2 vizite, către medicul neurolog-6 vizite.

Precizează reclamantul că din data de 14 mai 2013 se află la evidenţă medicală în Centrul Medicilor de Familie a Direcţiei Medicale SIS - cu diagnosticul Consecinţele traumatismului cranio-cerebal grav-2010, cu insuficienţă piramidală pe dreapta, dereglări cognitive uşor exprimate, sindrom asteno-neurotic pronunţat, treucom cornean OS, angiopatie retiniană, dislipidemie, fractură vicios consolidate a gambei stîngi, tibia valga postraumatică, osteoartroză post-traumatică a gleznei stîngi. Fractură consolidate a coastelor III-IV pe dreapta şi IV-X pe stînga. Cefalee posttraumatică cronică, sindrom postcomoţional. Idenaţie parţial maxială şi madibulară posttraumatică. Guşa difuză toxică şi tireotoxicoză.

Mai indică reclamantul că, la data de 16 iunie 2014 prin raportul nr.83 efectuat de către Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de muncă, Garştea Andrei a fost încadrat în gradul de incapacitatea de muncă-mediu cu păstrarea capacităţii de muncă 50%, avînd ca cauză a dizabilităţii- afecţiune generală. Precizează că, în urma monitorizării de către medicul oftalmolog şi neurolog în cadrul Centrului medicilor de familie a Direcţiei Medicale SIS şi în urma investigaţiilor petrecute în cadrul Centrului oftalmologic Microchirurgia ochiului din data de 30 iulie 2014, a fost stabilită pacientului Garştea Andrei necesitatea intervenţiei chirurgicale - transplant de cornee.

Conform răspunsului Clinicii Microchirurgia ochiului „S.N.Fedorova,, de pe lîngă Ministerul Sănătăţii a Federaţiei Ruse, costul intervenţiei chirurgicale menţionate constituie 132000 ruble ruseşti, ceea ce conform cursului Oficial al BNM la momentul înaintării acţiunii este echivalentul a 50648 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 21 octombrie 2014, acţiunea a fost admisă parţial, fiind respinsă ca neîntemeiată pretenţia lui Garştea Andrei privind încasarea prejudiciului cauzat prin vătămarea sănătăţii şi admisă parţial pretenţia în partea încasării echivalentului bănesc al prejudiciului moral cu încasarea de la Tanasevici Roman a sumei de 50000 (cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul lui Garştea Andrei.

În rest cerinţele lui Garştea Andrei au fost respinse. S-a încasat din contul lui Tanasevici Roman în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 (una sută) lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2015, a fost respins recursul declarat de Tanasevici Roman împotriva încheierii Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 16 octombrie 2014, au fost admise apelurile declarate de către Garştea Andrei şi Tanasevici Roman, casată hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 21 octombrie 2014 şi emisă o nouă hotărîre prin care s-a admis cererea de chemare în judecată a lui Garştea Andrei în partea încasării prejudiciului material cauzat prin vătămarea sănătăţii, s-a încasat de la Tanasevici Roman în beneficiul lui Garştea Andrei suma de 50648 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin vătămarea sănătăţii şi a fost respinsă ca tardivă cererea de chemare în judecată în partea încasării prejudiciului moral cauzat prin infracţiune.

La 30 martie 2015 Tanasevici Roman a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parţială a deciziei instanţei de apel în partea încasării de la Tanasevici Roman în beneficiul lui Garştea Andrei suma de 50648 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin vătămarea sănătăţii, cu modificarea în partea dată a hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept şi a apreciat arbitrar probele. Astfel invocă ilegalitatea deciziei instanţei de apel, precizînd că aceasta a fost emisă în contradicţie cu art. 239 CPC care expres prevede că instanţa îşi întemeiază decizia numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţa de judecată.

Indică recurentul că instanţa ierarhic inferioară nu a dat apreciere probelor prezentate şi anume înscrisului numit interpelare din 16 mai 2015, precum şi scrisoarea Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 01-1/295, prin care s-a constatat cu certitudine că actualmente în Republica Moldova se realizează transplant de cornee. Indică recurentul că, în conformitate art. 117, 118, 121, şi 122 CPC, probele sunt elemente de fapt, care servesc la constatarea circumstanţelor ce justifică obiecţiile recurentului, precum şi altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a pricinii civile în cauză. Or, argumentul lui Garştea Andrei precum că în Republica Moldova nu se efectuează intervenţii chirurgicale privind transplantul de cornee nu corespunde realităţii.

Prin răspunsul Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova nr. 01-1/295 din 19 februarie 2015s-a comunicat că în Republica Moldova se realizează transplant de cornee, iar instituţiile medicale autorizate pentru efectuarea acestor intervenţii sunt Spitalul Clinic Republican, Spitalul Clinic Municipal “Sfînta Treime”, Institutul de Medicină Urgentă şi Centrul Medical “OVISUS”. Susţine recurentul că diagnosticul leucom cornean OS pentru prima dată a fost stabilit la data 14 mai 2014, peste aproximativ 3 ani şi 6 luni de la momentul producerii accidentului din 13 noiembrie 2010. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Tanasevici Roman, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Tanasevici Roman asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Tanasevici Roman ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Tanasevici Roman se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat