2rhc-87/15 — Încasarea sumei

Dosarul nr.2rhc-87/15 Instanţa de fond: Judecătoria Economică de Circumscripție – A. Colenco Instanţa de apel: CA Economică - B. Bîrca, A. Nogai, T. Pelin Instanţa de recurs: CSJ – I. Șumcov, V. Barba, I. Vîlcov ÎNCHEIERE 01 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele colegiului, judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd cererea de revizuire înaintată de către Societatea cu Răspundere Limitată ”Alcos-Grup” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Societatea cu Răspundere Limitată ”Cimișlia Gaz” împotriva Societății cu Răspundere Limitată ”Alcos-Grup” privind încasarea sumei, împotriva deciziei Colegiului economic al Curții de Apel Economice din 07 decembrie 2010, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”Alcos-Grup” și meținută fără modificări hotărîrea judecătoriei Economice de Circumscripție din 04 noiembrie 2008, CONSTATĂ: La 03 iunie 2008 SRL ”Cimișlia Gaz” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL ”Alcos-Grup” privind încasarea datoriei în sumă de 921 037,11 lei pentru furnizarea gazelor naturale.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 26 decembrie 2005 între SRL ”Cimișlia Gaz” și SRL ”Alcos-Grup” a fost încheiat contractul nr. 16 de furnizare a gazelor naturale pentru anul 2006, prin care furnizorul s-a obligat să furnizeze consumatorului gaze naturale în volumul stipulat de părți în contract, iar consumatorul s-a obligat să achite volumul de gaze conform tarifelor. Fiindcă pîrîtul nu și-a executat conștiincios obligația de plată pentru gazele naturale livrate, acumulînd o datorie în mărime de 921 037,11 lei, SRL ”Cimișlia Gaz” s-a adresat în instanța de judecată pentru a fi încasată în mod forțat. Prin hotărîrea judecătoriei Economice de Circumscripție din 04 noiembrie 2008, menținută prin decizia Curții de Apel Economice din 07 decembrie 2010, acțiunea SRL ”Cimișlia Gaz” a fost admisă integral.

S-a încasat de la SRL ”Alcos-Grup” în beneficiul 1 SRL ”Cimișlia Gaz” datoria în sumă de 921 037,11 lei și cheltuielile de judecată privind achitarea taxei de stat în sumă de 27 631,11 lei. SRL ”Alcos-Grup” și asociații acesteia Ludmila Hanganu, reprezentant legal al asociaților minori Anastasia Hanganu și Marc-Antonie Hanganu au depus recurs, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești contestate și restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanță. Prin decizia Colegiului economic al Curții Supreme de Justiție din 11 mai 2011 s-a declarat ca inadmisibilă cererea de recurs înaintată de către SRL ”Alcos-Grup”, asociații SRL ”Alcos-Grup” Ludmila Hanganu, reprezentant legal al asociaților minori - Anastasia Hanganu și Marc-Antonie Hanganu.

La 13 mai 2015 SRL ”Alcos-Grup” la Curtea de Apel Chișinău a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Economice din 07 decembrie 2010 și hotărîrea judecătoriei Economice de Circumscripție din 04 noiembrie 2008, solicitînd casarea acestora cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a cererii depuse de către SRL ”Cimișlia Gaz” ca fiind neîntemeiată și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii de revizuire revizuentul a invocat că de către Procuratura Generală a fost intentată o cauză penală pe semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.352, alin.(3), lit.d) CP.

În cadrul urmăririi penale au fost efectuate două expertize judiciare referitor la veridicitatea actelor, ce demonstrează raporturile juridice dintre SRL ”Cimișlia Gaz” și SRL ”Alcos-Grup”, inclusiv a contractului nr.16 de furnizare a gazelor naturale pentru anul 2006 din 26 decembrie 2005. În baza acestor probe fostul director al SRL ”Cimișlia gaz”, V. Supivnic are calitatea de invinuit, iar SRL ”Cimișlia Gaz” calitatea de parte civilmente responsabilă. Aceste date au devenit cunoscute după adoptarea hotărîrilor judecătorești de încasare a datoriei pentru gazele furnizate de la SRL ”Alcos-Grup” în beneficiul SRL ”Cimișlia Gaz”. Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 11 iunie 2015 a strămutat cauza la Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit art.448 alin.(4) CPC cererea de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție. La caz, se constată că hotărîrea judecătoriei Economice de Circumscripție din 04 noiembrie 2008, prin care s-a încasat datoria la gazele naturale furnizate de la SRL ”Alcos-Grup” în beneficiul SRL ”Cimișlia Gaz” a fost menținută prin decizia Curții de Apel Economice din 07 decembrie 2010 și decizia Colegiului economic al Curții Supreme de Justiție din 11 mai 2011. Prin urmare, competentă să judece cererea de revizuire este Curtea Supremă de Justiție.

Verificînd argumentele revizuentului, examinînd materialele cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă din următoarele considerente. Revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) CPC ”au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate 2 măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii”. Drept fapte esențiale revizuentul a indicat pornirea urmăririi penale împotriva directorului SRL ”Cimișlia-Gaz”.

Colegiul precizează că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării. În opinia instanței de revizuire pornirea urmăririi penale nu constituie fapte esențiale, atît cît nu este o sentință definitivă. Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul judecăţii finalizată cu pronunţarea hotărîrii, a cărei revizuire se solicită.

Pentru admiterea cererii de revizuire pe acest temei este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă. Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărîri irevocabile, fapt care direct contravine atît dispoziţiilor legii naţionale, cît şi celor internaţionale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanţele descrise ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sînt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În susţinerea opiniei enunţate instanța de revizuire invocă şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă 3 determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate, Colegiul consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Reieşind din cele expuse, în baza art. 449, 453 CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Societatea cu Răspundere Limitată ”Alcos-Grup” Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele colegiului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 4