2ra-1474/15 — Rezoluţiunea contractului, încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral.

Dosarul nr. 2ra-1474/15 Prima instanţă: S. Lazari Instanţa de apel: I. Cimpoi, A. Doga şi N. Craiu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 24 iunie 2015 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Tatiana Vieru Judecătorii: Oleg Sternioală şi Petru Moraru examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Veronica Beşleaga, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Veronica Beşleagă împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „CROTRANSSERVICE” cu privire la rezoluţiunea contractului, încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Veronica Beşleaga şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 23 aprilie 2014. ACONSTATAT: La 29 august 2013, Beşleaga Veronica a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „CROTRANSSERVICE” cu privire la rezoluţiunea contractului, încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii a indicat că la 21 mai 2013, a încheiat cu Societatea cu Răspundere Limitată „CROTRANSSERVICE” un contract de antrepriză nr. 6, în conformitate cu care aceasta urma să confecţioneze ferestre PVC. Susţine reclamanta că la semnarea contractului a achitat 1200 Euro cu titlu de avans, pentru care nu a primit bon de casă. După expirarea termenului stabilit prin contract, în repetate rânduri s-a adresat reclamantului cu solicitări ca aceasta sa-şi onoreze obligaţiunile contractuale, însă aceste solicitări nu s-au soldat cu succes.

1 Prin urmare, avînd în vedere faptul că Societatea cu Răspundere Limitată „CROTRANSSERVICE” a ignorat solicitările adresate, reclamanta a fost impusă de situaţie să înainteze acţiune în instanţa de judecată privind revendicarea drepturilor încălcate. Solicită Veronica Beşleaga rezoluţiunea contractului nr. 6 din 21 mai 2013, încasarea din contul Societăţii cu Răspundere Limitată „CROTRANSSERVICE” în beneficiul său a sumei de 1200 Euro achitate cu titlu de avans, a sumei de 8800 Euro – cu titlu de penalitate şi a sumei de 15 000 lei – cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 23 aprilie 2014, acţiunea înaintată de Veronica Beşleaga a fost admisă parţial.

S-a rezolvit contractul de antrepriză nr. 6 din 21 mai 2013 încheiat între Beşleaga Veronica şi Societatea cu Răspundere Limitată „CROTRANSSERVICE”. În rest, acţiunea a fost respinsă. Prin deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2015, a fost respins apelul declarat de Veronica Beşleaga şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 23 aprilie 2014. La 12 martie 2015 Veronica Beşleaga, a contestat cu recurs decizia instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri părin care acţiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului a indicat că atît decizia instanţei de apel, cît şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale parţial, deoarece, instanţele de judecată nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material.

Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 CPC, care statuează expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 04 februarie 2015 (f.d. 76), însă la dosar nu sunt administrate probe care ar certifica data recepţionării de către recurent a copiei deciziei motivate, recursul fiind declarat la 30 aprilie 2015. Prin urmare, instanţa de recurs consideră că recursul este declarat în termen. La 18 mai 2015 în adresa intimatei Societatea cu Răspundere Limitată „CROTRANSSERVICE” a fost expediată copia recursului, însă pînă la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curţii Supreme de Justiţie nu a parvenit referinţa.

În conformitate cu prevederile art. 439, alin. alin. (2) şi (3) CPC după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul 2 neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursurilor, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Veronica Beşleaga, este inadmisibil.

În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat, nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 CPC şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag.l al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de 3 drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Veronica Beşleaga, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de Veronica Beşleaga, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Petru Moraru 4