3ra-806/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: S.Papuha dosarul nr. 3ra-806/15 instanţa de apel: V.Pruteanu, A.Gavriliţa, L.Popova DECIZIE 24 iunie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală Petru Moraru, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gîlca Svetlana împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 27 mai 2014 de admitere în parte a acţiunii, c o n s t a t ă La 23 decembrie 2011, Gîlca Svetlana s-a adresat cu cerere de chemare în judecata împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind anularea actului administrativ. În motivarea acţiunii s-a indicat că, a procurat în luna decembrie 2009 din Republica Italiană automobilul de model „Mitsubishi Spacestar” cu nr. caroseriei XMCLNDG1 A2F01 1875. Susţine că, automobilul de model „Mitsubishi Spacestar” a fost scos de la evidenţă din Republica Italiană şi a fost introdus pe teritoriul Republicii Moldova sub regimul de import definitiv, prezentînd toate actele necesare în acest sens. Ca urmare, automobilul de model „Mitsubishi Spacestar” a fost supus controlului vamal, după care de către Serviciul Vamal a fost emisă chitanţa seria AB nr. 656734 de percepere a obligaţiilor vamale de la persoane fizice în sumă totală de 10 974.93 lei.

Indică că, după efectuarea achitărilor plăţilor vamale a fost întocmit şi înmînat de către Biroul Vamal Leuşeni pentru mijlocul de transport importat, certificatul vamal TV-25 nr. 0189281 din 28 decembrie 2009, iar după verificarea automobilului i-a fost eliberat paşaportul tehnic, cu indicarea anului de fabricație – 2002. La 27 septembrie 2011 a recepţionat copia ordinului nr. 27-0 din 27 ianuarie 2011, prin care a fost anulat certificatul vamal TV-25 nr. 0189281 din 28 decembrie 2009, eliberat pe numele său. 1 Menţionează că, s-a adresat cu cerere prealabilă către Serviciul Vamal, solicitând anularea ordinului nr. 27-0 din 27 ianuarie 2011, în partea anulării certificatului vamal TV-25 nr. 0189281 din 28 decembrie 2009 şi înregistrării mijlocului de transport, precum şi scoaterea automobilului după hotarele Republicii Moldova.

La 21 noiembrie 2011 a primit de la Serviciul Vamal răspunsul nr. 28/11-12775, prin care s-a confirmat că acţiunile organului vamal sunt legale, iar motive pentru satisfacerea cerinţelor invocate în cererea prealabilă, nu există. Consideră reclamanta că, la introducerea automobilului de model „Mitsubishi Spacestar” cu nr. caroseriei XMCLNDG1 A2F01 1875 pe teritoriul Republicii Moldova au fost respectate condiţiile Legii nr. 1569 din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, iar potrivit VIN codului, automobilul importat este produs în anul 2002 şi nu în anul 2001, precum susţine autoritatea vamală.

Cere, reclamanta, anularea ordinului nr. 27-0 din 27 ianuarie 2011, în partea anulării certificatului vamal TV-25 nr. 0189281 din 28 decembrie 2009 şi înregistrării mijlocului de transport, precum şi scoaterea automobilului după hotarele Republicii Moldova. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2012 cererea de chemare în judecată a Svetlanei Gîlca a fost scoasă de pe rol, în conformitate cu art. 267 lit. g) CPC. Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 13 februarie 2013 a dispus anularea încheierii din 22 martie 2012. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2013 s-a dispus transmiterea pricinii după competența teritorială și jurisdicțională în Judecătoria Centru mun.

Chişinău, pentru judecare în fond. Judecătoria Centru mun. Chişinău prin încheierea din 15 mai 2013 a dispus strămutarea pricinii spre judecare în fond, după competenţă la Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 mai 2014 acțiunea a fost admisă parțial. S-a anulat ordinul Serviciului Vamal nr.27-0 din 27 ianuarie 2011 în partea anulării adeverinței vamale TV-25 nr. 0189281 din 28 decembrie 2009 privind anularea înregistrării mijlocului de transport și scoaterea automobilului de model ,,Mitsubishi Specestar” cu nr. caroseriei XMCLNDG1 A2F01 1875 peste hotarele Republicii Moldova. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Serviciul Vamal a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2015 a fost respins apelul declarat de către Serviciul Vamal şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 mai 2014. La 09 aprilie 2015, Serviciul Vamal a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătorești şi emiterea unei noi decizii de respingere a acţiunii. În motivarea recursului s-a indicat că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile acesteia 2 fiind în contradicţie cu circumstanţele cauzei, astfel fiind interpretate eronat normele de drept material. A mai indicat că, atît instanţa de fond, cît şi instanţa de apel nu au luat în considerare dovezile şi probele prezentate de către autoritatea vamală, fapt care a determinat examinarea superficială a materialelor din dosar, fiind emisă în acest sens o hotărîre unilaterală şi neîtemeiată.

Susține că, legiuitorul în dispozițiile pct. 11 al art. 10 al Legii nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, în corelație cu prevederile pct. 13 din hotărîrea Guvernului despre aprobarea Regulamentului nr. 1185 din 30 septembrie 2003 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, exhaustiv a prevăzut că, drept bază la calcularea termenului de exploatare a mijlocului de transport auto, motorului şi caroseriei se ia în calcul anul de producție, care se stabilește în baza datelor ce se conţin în certificatul de înmatriculare (pașaportul tehnic) şi în codul VIN, indicat în numărul de identificare al vehiculului de modelul respectiv, iar instanţele de judecată eronat au concluzionat că, pentru determinarea anului fabricaţiei pentru unitatea de transport vizată în pricină, sunt necesare doar datele conţinute în pașaportul tehnic.

Astfel, în cazul necorespunderii datelor ce se conţin în documentele de înmatriculare cu datele ce se conţin în codul VIN, drept bază se i-au datele uzinei producătoare a vehiculului, respectiv potrivit certificatului de înmatriculare italian (paşaport tehnic), este indicată data de 08 noiembrie 2002, care reprezintă data primei înregistrări ulterior vînzării-cumpărării vehiculului dat şi nicidecum data producerii automobilului de modelul „Mitsubishi Spacestar” cu nr. caroseriei XMCLNDG1 A2F01 1875. Menționează că, potrivit datelor din Standardul Internaţional ISO 3779 Vehicule Rutiere - Număr de identificare a vehiculelor (VIN) - conţinut şi structură, ediţia a IV din 15 octombrie 2009, al 10-lea simbol din codul VIN al mijlocului de transport indică anul modelului.

Prin urmare, mijlocul de transport de model „Mitsubishi Spacestar” cu nr. caroseriei XMCLNDG1A 2 FO1 1875, are anul modelului 2002, fiind anul determinat de către producător, iar anul producerii - 2001. Prin urmare, ţinînd cont de faptul că, datele privind anul fabricării unităţii de transport din paşaportul tehnic nu coincid cu datele din codul VIN, anul producerii mijlocului de transport poate fi determinat doar în baza informaţiei de la dealer-ul oficial, astfel autoritatea vamală a sesizat dealer-ul oficial al „Mitsubishi Motors” care este SRL ,,Elitautodiamant” şi prin scrisoarea nr. 319 din 14 decembrie 2010 a precizat că, anul fabricaţiei pentru mijlocul de transport nominalizat este 2001, iar anul modelului este 2002. Suplimentar a indicat că, instanţele de judecată incorect au conchis că, de către autoritatea vamală nu au fost prezentate probe pertinente şi concludente întru confirmarea faptului că, anul de producere a mijlocului de transport indicat este 2001 şi nu 2002, deoarece nu au dat o apreciere justă scrisorii nr. 319 din 14 decembrie 2010, eliberată de distribuitorul 3 oficial al „Mitsubishi Motor” în Republica Moldova – SRL „Elitautodiamant”, potrivit căreia se confirmă că anul fabricaţiei pentru mijlocul de transport nominalizat este 2001. Afirmă că, în baza pct. 13 din Regulile de înmatriculare a mijloacelor de transport,

aprobate prin hotărîrea Guvernului cu privire la reorganizare a Sistemului informaţional automatizat de căutare ”Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor şi introducerea testării a autovehiculelor şi remorcilor acestora nr. 1047 din 08 noiembrie 1999, pînă la începerea operaţiunilor de înmatriculare a mijlocului de transport de către ÎS CRIS „Registru”, pentru vehiculele importate, documentele de înmatriculare şi titlurile de proprietate ale acestora urmează a fi supuse, în mod obligatoriu, examinării de către un expert autorizat în activitatea respectivă, care determină autenticitatea documentului, eventualele modificări ale textului iniţial sau numerelor agregatelor mijloacelor de transport, iar odată ce nu au fost depistate careva modificări ale textului iniţial sau a numerelor agregatelor mijlocului de transport de model „Mitsubishi Spacestar”, acesta a fost înmatriculat în Registrul de Stat.

În acest sens menționează că, expertul din cadrul ÎS CRIS „Registru” verifică doar autenticitatea actelor prezentate controlului, fără a verifica anul fabricației mijlocului de transport.

Consideră că, ordinul nr. 27-0 din 27 ianuarie 2011, prin care s-a dispus anularea adeverințelor vamale referitoare la mijloacele de transport a căror termen de exploatare din momentul vămuirii, depăşeşte termenul limită stabilit de legislaţia vamală în vigoare, a fost emis întru asigurarea respectării legislaţiei vamale în vigoare şi anume art. 20 alin. (4) Cod vamal, în corelație cu prevederile art. 10 alin. (2) al Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice nr. 1569 din 20 decembrie 2002, deoarece mijlocul de transport de model „Mitsubishi Spacestar” cu nr. caroseriei XMCLNDG1 A2F01 1875, avînd codul tarifar 8703, este prohibit de a fi introdus pe teritoriul Republicii Moldova, termenul de exploatare al acestuia depăşind 7 ani la momentul vămuirii, iar potrivit art.20 alin. (2) Cod vamal, acesta trebuie să fie scos imediat din Republica Moldova.

În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 30 ianuarie 2015 (f.d. 101), iar la materialele cauzei nu sunt probe privind recepționarea de către recurent a deciziei, recursul se consideră declarat în termen. Verificînd în limitele invocate în recurs legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina 4 pentru rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din materialele pricinii rezultă că, înaintând acţiunea în judecată împotriva Serviciului Vamal, Gîlca Svetlana a solicitat anularea ordinului nr. 27-0 din 27 ianuarie 2011, în partea anulării certificatului vamal TV-25 nr. 0189281 din 28 decembrie 2009 şi înregistrării mijlocului de transport, precum şi scoaterea automobilului după hotarele Republicii Moldova.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiuni şi admiterii acesteia în parte, cu anularea ordinului nr. 27-0 din 27 ianuarie 2011, în partea anulării certificatului vamal TV-25 nr. 0189281 din 28 decembrie 2009 şi înregistrării mijlocului de transport, precum şi scoaterea automobilului după hotarele Republicii Moldova.

În susţinerea soluţiei date prima instanţă, făcând referire la prevederile Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, a reţinut că, automobilul de model „Mitsubishi Spacestar” cu nr. caroseriei XMCLNDG1 A2F01 1875, procurat de Gîlca Svetlana, a trecut peste frontiera de stat a Republicii Moldova şi de către colaboratorii Serviciului Vamal a fost verificat setul de documente prezentat de Gîlca Svetlana, în privinţa căruia nu au fost formulate careva obiecţii, iar ulterior, automobilul a fost supus controlului vamal, după efectuarea căruia a fost scrisă chitanţa cu seria AB nr. 656734, fiind achitată taxa de stat şi plăţile vamale în sumă de 10 974.93 lei.

Totodată a fost precizat faptul că, dacă automobilul importat de către Gîlca Svetlana nu ar fi corespuns cerinţelor art. 10 alin. (10) al Legii sus-citate, în ceea ce ţine de termenul de exploatare, organul vamal nu ar fi efectuat perfectarea actelor vamale şi nu i-ar fi eliberat certificatul vamal. Astfel, prima instanţă a menţionat că dat fiind faptul că, nu au fost prezentate probe pertinente şi concludente în susţinerea legalităţii actului contestat şi argumentelor care au stat la baza emiterii actului, acesta urmează a fi declarat nul.

Judecând apelul declarat de către Serviciul Vamal, instanţa de apel a ajuns la concluzia respingerii acestuia ca neîntemeiat şi menţinerii hotărârii primei instanţe, considerând că prima instanţă a dat o apreciere justă situaţiilor de fapt şi de drept ale cauzei, făcând de asemenea referire la prevederile Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, precum şi la Regulile de înmatriculare a mijloacelor de transport, aprobate prin hotărîre de Guvern nr. 1047 din 08 noiembrie 1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informaţional automatizat de căutare ,,Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor şi introducerea testării a autovehiculeleor şi remorcilor acestora.

De asemenea, instanţa de apel a menţionat că, Gîlca Svetlana a întrunit condiţiile legale pentru a introduce pe teritoriul Republicii Moldova automobilul de model „Mitsubishi Spacestar” cu nr. caroseriei XMCLNDG1 A2F01 1875, anul fabricaţiei 2002. 5 Instanța de recurs constată însă că, interpretarea dată de instanţa de apel este una greşită. În conformitate cu art. 130 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege şi nici un fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Conform art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii, trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere. Art. 240 alin. (1) CPC prevede că, la deliberarea hotărîrii, instanţa judecătorească apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie apreciază concluziile instanței de apel ca fiind rezultate din neexaminarea multiaspectuală a cauzei, şi în consecinţă, aplicarea eronată a legii. Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) şi (4) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă; instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.

Instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărîrii primei instanţe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărîrii în întregul ei. Reieșind din limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată, instanţa de recurs reţine că, contrar acestor prevederi, instanţa de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanţelor cauzei, precum şi materialului anexat la dosar, fără a examina sub toate aspectele legalitatea şi temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile şi legislaţia în vigoare. Or, în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei cerinţelor solicitate în acţiunea de bază, era indispensabil, alături de cele constatate, de a supune controlului legalitatea hotărîrii atacate cu apel în baza argumentelor aduse în cererea de apel, cu expunerea poziţiei instanţei pe fiecare din argumentele invocate.

Reţine Colegiul că, instanţele de judecată ierarhic inferioare la examinarea cauzei nu au ţinut cont de prevederile art. 118 alin. (3) CPC, care indică expres că, circumstanţele care au importanţă pentru soluționarea justă a pricinii sînt determinate definitiv de instanţa 6 judecătorească pornind de la pretențiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate.

În acest context, relevă Colegiul că, contrar normei sus-citate, instanţa de apel, judecînd apelul, nu a dat apreciere argumentelor din cererea de apel a recurentului Serviciul Vamal, la care face trimitere şi anume scrisorii nr. 319 din 14 decembrie 2010 eliberată de dealer-ul oficial ,,Mitsubishi Motors” - SRL ,,Elitautodiamant”, prin care s-a precizat că, anul fabricaţiei pentru mijlocul de transport „Mitsubishi Spacestar” cu nr. caroseriei XMCLNDG1 A2F01 1875 este 2001, iar anul modelului este 2002 şi prevederilor Standardului Internaţional ISO 3779 ediţia a IV-a din 15 octombrie 2009 ,,Vehicule-Rutiere-Numărul de identificare a vehiculelor (VIN) – conţinut şi structură”, care indică noţiunea de anul modelului, precum şi la Standarul ISO 3779 – Structura codului VIN, care indică că, în industria producătorilor de autoturisme anul modelului nu coincide cu anul calendaristic de producere, or, instanţa de apel urma să verifice probele din dosar şi cele invocate de participanţii la proces, motiv din care instanţa de recurs este în imposibilitate de a verifica legalitatea deciziei supuse recursului, inclusiv şi a actului administrativ contestat la caz.

La fel, Colegiul consideră că, nu s-a demonstrat în prezenta speţă că, nu au fost depistate careva modificări ale textului inițial sau a numerelor agregatelor mijlocului de transport, or, simpla declarație a intimatului că, expertul de la ÎS CRIS ,,Registru”, efectuînd controlul documentelor de înmatriculare şi titlurilor de proprietate, ar putea fi suficientă pentru a considera că, nu s-au constatat încălcări ale Regulilor de înmatriculare a mijloacelor de transport, sau instanţa de apel urma să concretizeze din ce cauză a fost emis ordinul nr. 27-0 din 27 ianuarie 2011, în partea anulării certificatului vamal TV-25 nr. 0189281 din 28 decembrie 2009 şi înregistrării mijlocului de transport, precum şi scoaterea automobilului după hotarele Republicii Moldova şi care circumstanţe şi/sau documente suplimentare au stat la baza emiterii acestuia.

Mai mult, deşi în referinţa Serviciului Vamal din 15 martie 2012 s-a indicat că, se anexează copia scrisorii nr. 319 din 14 decembrie 2010 eliberată de dealer-ul oficial SRL ,,Elitautodiamant” pe o filă, Standardul Internaţional ISO 3779 ediţia a IV-a din 15 octombrie 2009 ,,Vehicule-Rutiere-Numărul de identificare a vehiculelor (VIN) – conţinut şi structură” pe 4 file şi Standarul ISO 3779 – Structura codului VIN pe 3 file, ultimele lipsesc la materialele cauzei şi nici din procesul- verbal al şedinţei de judecată în prima instanţă şi nici din cel al instanţei de apel nu rezultă că, acestea au fost examinate. În această ordine de idei este cert că omiterea aspectelor menţionate de către instanţa de apel, indică direct la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia şi corectitudinea soluţiei date de prima instanţă prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.

La caz, prezintă relevanţă şi faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieşind din specificul acestuia, presupune prin sine lămurirea completă şi pe bază de dovezi certe a situaţiei de fapt şi de drept, care, este diferită de la caz la caz. 7 În atare situaţie, având ca bază dispoziția art. 118 alin. (5) CPC, care acordă instanţei judecătoreşti (judecătorului) dreptul de a propune părţilor şi altor participanţi la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce constituie obiectul probaţiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor, instanţa, întru stabilirea unor fapte, urma să propună părţilor prezentarea înscrisurilor necesare în original sau în copii autentificate în modul stabilit.

Distinct de cele relatate, la caz, se constată încălcarea de instanţa de apel şi a dispoziţiilor conţinute în art. 373 alin. (5) CPC, or, judecând apelul, instanţa de apel nu sa pronunţat şi nu a combătut nici într-un mod argumentele invocate în cererea de apel depusă de Serviciul Vamal, inclusiv celor aduse în dezacordul cu hotărârea primei instanţe, iar conţinutul deciziei nu este altceva decât reflectarea întocmai a concluziilor primei instanţe, fapt ce în plus indică la examinarea superficială a apelului. La rejudecarea pricinii instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi, rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural și deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel, în alt complet de judecători. În conformitate cu art. art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gîlca Svetlana împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind anularea actului administrativ, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Petru Moraru Valentina Clevadî 8