3ra-760/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: A. Cucerescu dosarul nr. 3ra-760/15 instanţa de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 24 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Întreprinzătorul Individual „Maria Dobrojean”, Consiliul Municipal Bălţi şi Societatea cu Răspundere Limitată „Eurocons - Prim” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului Municipal Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 19 februarie 2015 prin care a fost admis apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat, casată integral hotărârea Judecătoriei Bălţi din 11 noiembrie 2014, cu emiterea unei noi hotărâri prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălţi a Cancelariei de Stat, intervenienţi accesorii Sivun I., SA „Montajautomatica”, SRL „Eurocons - Prim”, Savciuc S., Guţul M., Duşcinschi D., SRL „Signum Bălţi”, SRL „Gonvord – Auto”, ÎI „Măria Dobrojean”, Gureeva T., Moraru G., SRL „Real Prim”, ÎI „Vera Zubenco”, ÎI „V.B.

Colesnic” cu privire la anularea parţială a actului administrativ, constată: La 17 aprilie 2013, Oficiului Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Municipal Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a invocat că în baza art. 64 din Legea privind administraţia publică locală, OT Bălţi al Cancelariei de Stat a efectuat controlul obligatoriu de legalitate a deciziei nr. 16/41 din 24 decembrie 2012 cu privire la perfectarea relaţiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de arendă a terenurilor şi modificarea contractelor de arendă a terenurilor şi modificarea deciziei Consiliului mun. Bălti nr. 10/57 din 27 septembrie 2012, în urma căruia s-a depistat că aceasta este parţial ilegală.

Susţine că la 13 februarie 2013, prin notificările nr. 1304/OT -156, a solicitat 1 Consiliului municipal Bălţi abrogarea unor puncte din anexele nr. 30 şi 31. 1 Prin decizia nr. 2/39 din 28 martie 2013 cu privire la examinarea notificărilor Oficiului Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat nr. 1304/OT -156 din 1 13 februarie 2013, a respins-o, ca fiind nefondată. Menţionează că prin decizia din 28 martie 2013, Consiliul municipal Bălţi a decis perfectarea relaţiilor funciare cu persoane fizice şi juridice prin încheierea contractelor de arendă pe 21 sectoare de teren, din care 1 aparţine cu drept de proprietate Republicii Moldova, 16 sectoare nu au numere cadastrale, precum şi modificarea suprafeţei şi/sau, configuraţiei şi/sau, locului amplasării şi/sau, modului folosinţe a 8 sectoare de teren (anexa nr. 31) din care 2 (pct. 3 şi 6) aparţin cu drept de proprietate Republicii Moldova, 4 sectoare nu au nr. cadastrale.

Consideră că aprobarea acestor puncte de către Consiliul municipal este ilegală, deoarece autoritatea deliberativă, prin faptul de perfectare a relaţiilor funciare, practic a dispus darea în arendă şi modificarea unor condiţii a contractelor de arendă a 23 sectoare de teren, care la momentul aprobării deciziei nu puteau fi administrate deoarece pe 20 sectoare de teren (punctele 2 - 16 şi 20 din anexa nr. 30 şi pct. 2, 4, 7 şi 8 din anexa nr. 31) dreptul de proprietate a unităţii administrat teritoriale Bălţi nu este înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Bălţi, în corespundere cu prevederile alin. (1) art. 290 Cod civil, conform căruia dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile, grevările acestor drepturi, apariţia, modificarea şi încetarea lor sunt supuse înregistrării de stat şi alin. (2) art. 321 Cod civil care stipulează că dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobil se dobândește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege.

Menţionează că acelaşi fapt este prevăzut şi de alin. (1) art. 6 Codul funciar care stipulează că terenurile, indiferent de destinaţie şi tipul de proprietate, precum şi drepturile asupra lor, sunt supuse înregistrării de stat în regii bunurilor imobile al oficiului cadastral teritorial în modul stabilit de Legea cadastrului bunurilor imobile. La fel, remarcă că 3 sectoare de teren (punctele 1 din anexa nr. 30 şi punctele 3 şi din anexa nr. 31), conform datelor din Registrul bunurilor imobile aparţin de drept Republicii Moldove, reieşind din acest fapt nu pot fi administrate de consiliul local.

Susţine că prin faptul aprobării acestor puncte consiliul a încălcat prevederile alin. (2) lit. b) art. 14 din Legea privind administraţia put locală, conform căruia acesta administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale satului (comunei), oraşului (municipiului), precum şi alin. (2) art. 74, conform căruia patrimoniul unităţilor administrativ - teritoriale de nivelurile întâi şi al doilea delimitează şi se separă clar de patrimoniul statului potrivit legii sa modul stabilit de lege. Invocă prevederile art. 316 alin. (1) şi (2), care stipulează că proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă. Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire.

Exproprierea se efectuează în condiţiile legii. Susţine că exercitarea de către consiliul local al dreptului său de a administra bunurile respective întră în contradicţie cu prevederile art. 315 din Codul Civil, 2 conform căruia proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului, deoarece acesta nu este proprietar al sectoarelor respective. Face referire reclamantul şi la prevederile art. 74 alin. (1) din Legea privind administraţia publică locală, care stipulează că constituie patrimoniu al unităţilor administrativ - teritoriale bunurile mobile şi imobile proprietate a satului (comunei), oraşului (municipiului), raionului şi unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, precum şi drepturile şi obligaţiile lor cu caracter patrimonial.

Astfel, dacă bunurile mobile şi imobile nu sunt proprietate a municipiului, acestea nu constituie patrimoniu al UAT şi, respectiv, nu pot fi administrate, de către consiliul local. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 68, alin. (2), art. 69 din Legea privind administraţia publică locală, art. 5, 16, 19 din Legea contenciosului administrativ, art. 166-167, 175, 177, 277-278 din CPC. Solicită admiterea acţiunii, modificarea contractelor de arendă a terenurilor şi modificarea deciziei Consiliului mun.

Bălţi nr. 10/57 din 27 septembrie 2012, anularea punctelor de la nr. 1 până la nr. 16 (inclusiv), nr. 20 din anexa nr. 30 şi punctelor de la nr. 2 până la nr. 4 (inclusiv), de la nr. 6 până la nr. 8 (inclusiv) din anexa nr. 31 la decizia nr. 16/41 din 24 decembrie 2012 cu privire la perfectarea relaţiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de arendă a terenurilor şi modificarea contractelor de arendă a terenurilor şi modificarea deciziei Consiliului mun. Bălţi nr. 10/57 din 27 septembrie 2012, ca fiind ilegale. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 11 septembrie 2013 a fost respinsă acţiunea, ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 martie 2014 a fost admis apelul declarat de OT Bălţi a Cancelariei de Stat, casată hotărârea primei instanţe, cu restituirea cauzei spre rejudecare primei instanţe, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 11 noiembrie 2014 a fost respinsă acţiunea, ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 februarie 2015 a fost admis apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălţi a Cancelariei de Stat, casată integral hotărârea primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălţi a Cancelariei de Stat, intervenienţi accesorii Sivun I., SA „Montajautomatica”, SRL „Eurocons - Prim”, Savciuc S., Guţul M., Duşcinschi D., SRL „Signum Bălţi”, SRL „Gonvord – Auto”, ÎI „Măria Dobrojean”, Gureeva T., Moraru G., SRL „Real Prim”, ÎI „Vera Zubenco”, ÎI „V.B.

Colesnic” cu privire la anularea parţială a actului administrativ, anulate punctele de la nr. 1-16, 20 din anexa nr. 30 şi punctele de la nr. 2-4, 6 - 8 din anexa nr. 31 la decizia Consiliului municipal Bălţi nr. 16/41 din 24 decembrie 2012 cu privire la perfectarea relaţiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de arendă a terenurilor şi modificarea contractelor de arendă a terenurilor şi modificarea deciziei Consiliului mun. Bălţi nr. 10/57 din 27 septembrie 2012. La 31 martie 2015, ÎI „Maria Dobrojean” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată.

3 Consideră că prima instanţă în mod legal a considerat că pârâtul a fost în drept să dispună darea în arendă a terenurilor şi în cazul în care bunurile nu erau înregistrate la OCT, în special în situaţia în care contractele de arendă erau înregistrate la OCT. Afirmă că în susţinerea acestei soluţii prima instanţă a invocat art. 1 alin. (6) al Legii cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ – teritoriale, care prevede că se declară proprietate publică a unităţilor administrativ - teritoriale toate bunurile mobile şi imobile, aflate pe teritoriul lor până la intrarea în vigoare a Legii privind organizarea administrativ - teritorială a Republicii Moldova, cu excepţia bunurilor ce se aflau în proprietatea statului şi în proprietate privată.

Aceste bunuri pot fi transmise unităţilor administrativ - teritoriale în proprietate publică în condiţiile prezentei legi.

Menţionează că conform art. 3 lit. c) a Legii menţionate, obiecte ale dreptului de proprietate publică a unităţilor administrativ - teritoriale sunt bunurile autorităţilor publice locale şi ale administraţiilor unităţilor administrativ - teritoriale, terenurile destinate satisfacerii necesităţilor unităţilor administrativ - teritoriale, mijloacele bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale (incluzând mijloacele şi fondurile speciale), valorile mobiliare, fondul locativ (cu excepţia celui particular, cooperatist, al asociaţiilor obşteşti şi al căminelor), obiectele din infrastructura tehnică şi alte obiecte care se află pe teritoriul respectiv, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie, bunurile necesare pentru dezvoltarea economică şi socială a unităţii administrativ-teritoriale şi pentru realizarea de către autorităţile administraţiei publice locale a sarcinilor ce le revin în conformitate cu legislaţia privind administraţia publică locală.

Remarcă că potrivit art. l alin. (l) al Legii privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor de proprietate publică sunt terenurile cu drept de proprietate al statului sau al unităţilor administrativ - teritoriale, dreptul de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra cărora ţine de competenţa Guvernului sau a autorităţilor administraţiei publice locale. Conform art. 42 Cod funciar, terenurile din intravilan se află în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale, iar din municipii - în proprietate municipală. Invocă că potrivit art. 1 alin. (2), (3), (4), (5) al Legii cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale se constituie din patrimoniul ce aparţine unităţilor administrativ-teritoriale respective: satului, comunei, oraşului, municipiului, raionului, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.

Patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale este format din bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat. Bunurile domeniului public constituie totalitatea bunurilor mobile şi imobile, destinate satisfacerii intereselor generale ale colectivităţii din unitatea administrativ-teritorială. Bunurile domeniului privat constituie totalitatea bunurilor mobile şi imobile, aflate în patrimoniul public al unităţii administrativ-teritoriale, care au o destinaţie strict determinată, alta decât satisfacerea unui interes general.

Conform art. l alin. (2) lit. a), b) a Legii privind terenurilor proprietate publică şi delimitarea lor, proprietatea publică asupra terenurilor poate fi de interes 4 naţional, regim de drept în care proprietatea aparţine statului (proprietate publică a statului), de interes local, regim de drept în care proprietatea aparţine satului (comunei), oraşului (municipiului), raionului, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (proprietate publică a unităţilor administrative - teritoriale). Relatează că în baza deciziei nr. 16/41 din 24 decembrie 2012 a fost prelungit contractul de arendă a terenului din str. Ştefan cel Mare, 29 mun. Bălţi încheiat între Primăria mun.

Bălţi şi ÎI „Măria Dobrojean” cu nr.1311 din 27 decembrie 2001. Acest contract a fost înregistrat la OCT Bălţi la 27 februarie 2002. Consideră că acest teren a fost înregistrat după administraţia publică locală Bălti la 27 februarie 2002. La 22 aprilie 2015, Consiliul Municipal Bălţi a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu emiterea unei noi decizii prin care toate cerinţele OT Bălţi al Cancelariei de Stat vor fi respinse. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Consideră că Consiliul, prin emiterea deciziilor nr. 10/57 din 27 septembrie 2012 şi nr. 16/41 din 24 decembrie 2012, nu a încălcat legislaţia în vigoare.

Susţine că art. 42 al Codului funciar prevede că terenurile din intravilan se află în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale, iar din municipii - în proprietate municipală. Menţionează că art. 5 al Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice prevede că autorităţi ale administraţiei publice locale au atribuţii în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice în privinţa proprietăţii unităţilor administrativ - teritoriale. Invocă art. 1 alin. 6 al Legii cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, care stabileşte că toate bunurile mobile sau imobile, aflate pe teritoriul lor se declară proprietate publică unităţilor administrativ-teritoriale.

Remarcă că intimatul face trimitere la legi generale, însă există şi legi speciale care urmează a fi aplicate în primul rând şi anume Codul funciar, Legea privind administrarea şi deetatizare a proprietăţii publice, Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrative - teritoriale, adică legi care permit gestionarea bunurilor administraţiei publice locale. La 05 iunie 2015, Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a depus referinţă la cererea de recurs declarat de ÎI „Măria Dobrojean” solicitând respingerea recursului ca fiind insadmisibil. La 14 mai 2015, SRL „Eurocons - Prim” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu menţinerea hotărârii primei instanţe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că prin decizia nr. 16/41 din 24.12.2012, Consiliul municipal Bălţi a decis perfectarea relaţiilor funciare cu persoane fizice şi juridice prin încheierea contractelor de arendă (conform punctelor 1-16 inclusiv, nr. 20 din anexa nr. 30) şi 5 modificarea contractelor de arendă (conform punctelor de la nr. 2 până la nr. 4 inclusiv, de la nr. 6 până la nr. 8 inclusiv din anexa nr. 31). Menţionează că în conformitate cu art. 1 alin. (l) din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor, proprietate publică sunt terenurile cu drept de proprietate a statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, dreptul de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra cărora ţine de competenţa Guvernului sau a autorităţilor administraţiei publice locale.

Conform art. 42 Codul funciar, terenurile din intravilan se află în administraţia autorităţilor administraţiei publice locale, iar din municipii - în proprietate municipală. Astfel, administrarea proprietăţii publice este activitatea ce ţine de exercitarea şi modificarea dreptului de proprietate al unităţilor administrativ – teritoriale. Invocă prevederile art. 74 alin. (l), (3) şi (4) din Legea privind administraţia publică locală, care statuează că constituie patrimoniu al unităţilor administrative - teritoriale bunurile mobile şi imobile proprietate a satului (comunei), oraşului (municipiului), raionului şi unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, precum şi drepturile şi obligaţiile lor cu caracter patrimonial.

Bunurile proprietate a unităţilor administrative - teritoriale de nivelurile întâi şi al doilea se împart în bunuri ale domeniului public şi ale celui privat. Autorităţile publice locale executive asigură, în condiţiile legii, delimitarea şi evidenţa separată a bunurilor din domeniul public şi cel privat. Menţionează prevederile art. 75 alin. (l) şi 76 alin. (l) din Legea nominalizată, care stipulează că din domeniul public al unităţii administrativ teritoriale fac parte bunurile determinate de lege, precum şi bunurile care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public local. Interesul public implică afectarea bunului la un serviciu public sau la orice activitate care satisface necesităţile colectivităţii, fără a presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea bunului conform destinaţiei.

Conform art. 290 alin. (l) Cod civil, dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile, grevările acestor drepturi, apariţia, modificarea şi încetarea lor sunt supuse înregistrării de stat. Articolul 321 alin.(2) Cod civil prevede că, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înscrierii în Registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege. Susţine că art. 371 alin. (l) al Legii nr. 1543 din 25 februarie 1998 a cadastrului bunurilor imobile precizează că dreptul de proprietate este valabil fără înregistrarea în registrul bunurilor imobile dacă provine din succesiune, accesiune sau vânzare/transmitere silită ori este dobândit prin efectul unui act normativ, prin expropriere sau în temeiul hotărârii judecătoreşti ori actului executorului judecătoresc.

Excepţia dată se aplică şi dreptului de proprietate confirmat de titlul de autentificare a dreptului de teren eliberat la atribuirea gratuită a terenurilor. Afirmă că terenurile în litigiu, făcând parte din intravilan, prin lege se află în proprietatea autorităţilor publice locale, iar neînregistrarea acestora la Oficiul cadastral teritorial Bălţi, face excepţie potrivit art. 371 alin.(l) al Legii nr. 1543 din 25.02.1998, de la principiul valabilităţii drepturilor drepturilor reale din momentul înregistrării. 6 Relatează şi faptul că Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat face trimitere la legi generale, însă legile speciale urmează a fi aplicate primordial: Codul funciar, Legea privind administrare şi deetatizare a proprietăţii publice, Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, adică Legi care permit gestionarea bunurilor administraţiei publice locale, precum şi normele speciale prevăzute în Legea Cadastrului.

La 22 mai 2015, Oficiul Teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat a depus referinţă la cererea de recurs declarant de SRL „Eurocons - Prim”, solicitând respingerea recursului ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor, inclusiv a recurenţilor, la 16 martie 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire anexată (f. d. 33), fiind recepţionată de ÎI „Maria Dobrojean” la 23 martie 2015, fapt confirmat prin avizul de recepţie (f. d. 43), de SRL „Eurocons - Prim” la 17 martie 2015, fapt confirmat prin avizul de recepţie (f. d. 39), careva date respre recepţionarea acesteia de către Consiliul Municipal Bălţi, la materialele dosarului, lipsesc.

Astfel, se constată că recurenţii ÎI „Maria Dobrojean”, SRL „Eurocons - Prim” şi Consiliul Municipal Bălţi s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursurile în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Întreprinzătorul Individual „Maria Dobrojean”, Consiliul Municipal Bălţi şi Societatea cu Răspundere Limitată „Eurocons - Prim” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

7 Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de Întreprinzătorul Individual „Maria Dobrojean”, Consiliul Municipal Bălţi şi Societatea cu Răspundere Limitată „Eurocons - Prim”, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarat de Întreprinzătorul Individual „Maria Dobrojean”, Consiliul Municipal Bălţi şi Societatea cu Răspundere Limitată „Eurocons - Prim” ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursurile declarate de Întreprinzătorul Individual „Maria Dobrojean”, Consiliul Municipal Bălţi şi Societatea cu Răspundere Limitată „Eurocons - Prim” se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 8