3ra-955/15 — Contestarea actelor administrative

prima instanță: A. Vrînceanu, dosarul nr. 3ra-955/15 instanța de apel: T. Duca, I. Talpă, Gh. Liulca ÎNCHEIERE 04 noiembrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Valentina Clevadî Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Eurocons-Prim”, reprezentată de avocatul Angela Gherasim, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiul Teritorial Bălți a Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenienți accesorii, Societatea cu Răspundere Limitată „Eurocons-Prim”, Societatea cu Răspundere Limitată „Argintaur”, Societatea cu Răspundere Limitată „Imobile Tehnologii”, Societatea cu Răspundere Limitată „Mobile Tehnologii”, Societatea cu Răspundere Limitată „Excelent”, Societatea cu Răspundere Limitată „Glie”, Societatea pe Acțiuni „Basarabia Nord”, Întreprinderea Individuală „N.E.

Volc”, Întreprinderea Individuală „Natalia Cervac”, Întreprinderea Individuală „Boz M.G”, Banari Evghenii ș.a.

cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Bălţi din 07 aprilie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Oficiul Teritorial Bălți a Cancelariei de Stat, casată parţial hotărârea Judecătoriei Bălți din 23 decembrie 2014 și emisă o nouă hotărâre în partea casată prin care acțiunea a fost admisă integral, c o n s t a t ă: La 27 martie 2013, Oficiul Teritorial Bălți a Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți intervenienți accesorii, Societatea cu Răspundere Limitată „Eurocons-Prim”, Societatea cu Răspundere Limitată „Argintaur”, Societatea cu Răspundere Limitată „Imobile Tehnologii”, Societatea cu Răspundere Limitată „Mobile Tehnologii”, Societatea cu Răspundere Limitată „Excelent”, Societatea cu Răspundere Limitată „Glie”, Societatea pe Acțiuni „Basarabia Nord”, Întreprinderea Individuală „N.E.

Volc”, Întreprinderea Individuală „Natalia Cervac”, Întreprinderea Individuală „Boz M.G”, Banari Evghenii ș.a cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că în temeiul prevederilor art. 64 a Legii privind administrația publică locală, a efectuat controlul obligatoriu de legalitate a deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 13/29 din 29 noiembrie 2012 „Cu privire la perfectarea relațiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de arendă a terenurilor și modificarea contractelor de arendă a terenurilor”, în urma căruia s-a depistat că decizia respectivă este parțial ilegală. Susține că prin notificarea nr. 1304/OT R-020 din 11 ianuarie 2013, a solicitat 1 Consiliului municipal Bălți abrogarea unor puncte din anexele nr. 61 și 62, însă, prin decizia nr. 1/53 din 28 februarie 2013 notificarea a fost respinsă.

Menționează că prin decizia nr. 13/29 din 29 noiembrie 2012, Consiliul municipal Bălți a decis perfectarea relațiilor funciare cu persoanele fizice și juridice prin încheierea contractelor de arendă în privința a 46 loturi de teren, din care 3 aparțin cu drept de proprietate statului, 7 sectoare nu au numere cadastrale, iar 2 sectoare nu sunt formate în calitate de bun imobil. La fel s-a decis modificarea suprafeței şi/sau configurației şi/sau, locului amplasării şi/sau modului de folosințe şi/sau termenelor de arendă ale 14 sectoare de teren din care 3 aparțin cu drept de proprietate statului, iar 4 loturi nu au numere cadastrale.

Astfel, consideră că aprobarea punctelor 1, 9, 10, 16, 18, 22, 23, 39, 43, 44, 45 și 46 din anexa 61 și punctele 2, 4, 6, 7, 10, 11 și 14 din anexa 62 la decizia nr. 1/53 din 28 februarie 2013, a fost efectuată de către Consiliul municipal Bălți ilegal, deoarece autoritatea deliberativă, prin perfectare relaţiilor funciare practic, a dispus darea în arendă a 19 sectoare de teren, care la momentul aprobării deciziei nu puteau fi administrate.

Aceasta deoarece, pe 11 sectoare de teren (punctele 9, 10, 16, 43, 44, 45, 46 din anexa nr. 61 şi punctele 6, 10, 11, 14 din anexa nr. 62) dreptul de proprietate a unităţii administrativ - teritoriale Bălţi nu este înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Bălţi în corespundere cu prevederile alin. (1) art. 290 Cod civil, şi alin. (2) art. 321 Cod civil, 2 loturi de teren (punctele 22, 23 din anexa 61) nu sunt formate în calitate de bun imobil, iar 6 loturi de teren (punctele 1, 18, 39 din anexa nr. 61 şi punctele 2, 4, 7 din anexa nr. 62), conform datelor din Registrul bunurilor imobile aparţin cu drept de proprietate statului și nu pot fi administrate de Consiliul local. Iar, prin aprobarea punctelor respective Consiliul local a încălcat prevederile art. 14 alin. (2) lit. b), art. 74 alin. (2) al Legii privind administraţia publică locală și art. 314 al.

(1) Cod civil. Solicită anularea punctelor 1, 9, 10, 16, 18, 22, 23, 39, 43, 44, 45, 46 din anexa 61, și a punctelor 2, 4, 6, 7, 10, 11, 14 din anexa 62 a deciziei Consiliul municipal Bălți nr. 13/29 din 29 noiembrie 2012 „Cu privire la perfectarea relațiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de arendă a terenurilor și modificarea contractelor de arendă a terenurilor”. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 20 mai 2013, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 24 octombrie 2014, a fost respins apelul declarat de către Oficiul Teritorial Bălți a Cancelariei de Stat și menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 februarie 2014, a fost admis apelul declarat de către Oficiul Teritorial Bălți a Cancelariei de Stat, casată decizia instanței de apel şi restituită pricina civilă spre rejudecare în instanța de apel.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 martie 2014, a fost admis apelul declarat de către Oficiul Teritorial Bălți a Cancelariei de Stat, casată hotărârea primei instanțe și restituită pricina spre rejudecare în prima instanță. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 23 decembrie 2014, acțiunea a fost admisă parțial, fiind anulate punctele 18, 39 din anexa nr. 61 şi punctele 2, 4, 7 din anexa nr. 62 la decizia nr. 13/29 din 29 noiembrie 2012 „Cu privire la perfectarea relațiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de a arendă a terenurilor”, în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 07 aprilie 2015, a fost admis apelul declarat de către Oficiul Teritorial Bălți a Cancelariei de Stat, casată parțial hotărârea primei instanțe în partea ce ține de admiterea acțiunii parțial și respingerea pretenției cu privire la anularea punctelor nr. 1, 9, 10, 16, 22, 23, 43, 44, 45, 46 din anexa nr. 61 și punctele nr. 6, 10, 11, 14 din anexa nr. 62 al deciziei nr. 13/29 din 29 noiembrie 2012 ”Cu privire la perfectarea relațiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de arendă” și emisă o nouă hotărîre, prin care acțiunea a fost admisă integral, fiind anulate punctele nr. 1, 9, 10, 16, 22, 23, 43, 44, 45, 46 din anexa nr. 61 și punctele nr. 6, 10, 11, 14 din anexa nr. 62 al deciziei nr. 13/29 din 29 noiembrie 2012 „Cu privire la perfectarea relațiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de arendă”.

În motivarea deciziei instanța de apel, cu referire la prevederile art.321 alin.(2) din Cod civil, care indică că în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înscrierii în Registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege, și a concluzionat că la momentul emiterii deciziei 13/29 din 29 noiembrie 2012 „Cu privire la perfectarea relațiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de arendă” autoritatea publică locală nu deținea dreptul de proprietate asupra terenurilor din punctele nr. 1, 9, 10, 16, 22, 23, 43, 44, 45, 46 din anexa nr. 61 și punctele nr. 6, 10, 11, 14 din anexa nr. 62, în privința cărora a permis perfectarea relațiilor funciare.

În acest sens instanţa de apel a mai remarcat că potrivit înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate asupra sectoarelor de teren litigioase a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile după autoritatea locală, persoane fizice şi juridice, deja după adoptarea deciziei contestate. În concluzie, instanţa de apel a conchis că autoritatea deliberativă a permis perfectarea relaţiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de arendă a terenurilor şi modificarea contractelor de arendă, asupra cărora, la momentul emiterii deciziei, nu dobîndi-se, în condiţiile prevederilor art. 321 Cod civil, dreptul de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunurilor respective.

La 15 aprilie 2015, SRL „Eurocons-Prim”, reprezentată de avocatul Angela Gherasim a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Susține că prin decizia nr. 13/29 din 29 noiembrie 2012, Consiliul municipal Bălți a decis perfectarea relațiilor funciare cu persoane fizice și juridice prin încheierea, contractelor de arendă în privința a 46 sectoare de teren (anexa nr. 61), din care: 3 terenuri aparțin cu drept de proprietate statului, 7 sectoare nu au numere cadastrale, 2 sectoare nu sunt formate în calitate de bun imobil, şi modificarea suprafeței şi/sau, configurației şi/sau, locului amplasării şi/sau, modului de folosințe şi/sau termenilor de arendă ale 14 sectoare de teren (anexa nr. 62) din care 3 terenuri aparțin cu drept de proprietate statului iar 4 sectoare nu au numere cadastrale.

Astfel, invocînd prevederile art. 1 alin. (1) din Legea privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, nr. 91 din 05 aprilie 2007 și art. 42 din Codul funciar, afirmă că, proprietate publică sunt terenurile cu drept de proprietate a statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, dreptul de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra cărora ţine de competenţa Guvernului sau a autorităţilor administraţiei publice locale. Terenurile din intravilan se află în administrația autorităților administrației publice locale, iar terenurile din municipii în proprietate municipală, prin urmare, administrarea proprietății publice este activitatea ce ține de exercitarea și modificarea dreptului de proprietate al unităților administrativ-teritoriale.

Iar, cu referire la prevederile art. 74 alin. (1), 75 alin. (1) și art. 76 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 art. 290 al. (1) și art. 321 alin. (2) din Codul civil, susține că terenurile în litigiu fac parte din intravilan și conform prevederilor legale se află în proprietatea autorităților publice locale, iar prin prisma art. 371 alin. (1) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, neînregistrarea acestora la OCT Bălți este o excepție de la principiul valabilității drepturilor reale din momentul înregistrării. Consideră că instanța de apel la emiterea deciziei a dat o apreciere eronată, raporturilor şi probelor anexate la materialele cauzei, or, decizia nr. 13/29 din 29 noiembrie 2012 a fost adoptată în limitele competenței şi cu respectarea procedurii stabilite, astfel, Consiliul municipal Bălţi fiind în drept să dispună darea în arendă a bunurilor proprietate publică şi privată.

Totodată, remarcă că Oficiul Teritorial Bălţi al cancelariei de Stat face trimitere la Legi generale, însă .Legile speciale urmează a fi aplicate primordial, şi anume: Codul funciar, Legea privind administrare şi deetatizare a proprietăţii publice, Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, adică Legi care permit gestionarea bunurilor administraţiei publice locale, precum şi normele speciale prevăzute de Legea Cadastrului. La 11 iunie 2015, Oficiul Teritorial Bălți a depus referință asupra recursului declarat, invocînd că instanța de apel a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt ale cauzei în raport cu normele de drept aplicate, iar argumentele invocate în cererea de recurs sunt declarative.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 iulie 2015, pricina civilă a fost ridicată de la examinare și remisă în instanța de apel - Curtea de Apel Bălți pentru emiterea unei decizii suplimentare. Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Bălți din 08 septembrie 2015, a fost menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 23 decembrie 2014, în partea ce ține de anularea punctelor 18, 39 din anexa nr. 61 și punctele 2, 4, 7, din anexa nr. 62 la decizia nr. 13/29 din 29 noiembrie 2012 „Cu privire la perfectarea relațiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de arendă a terenurilor”. Prin încheierea din 08 septembrie 2015, a fost corectată greșeala din decizia Curții de Apel Bălți din 07 aprilie 2015, prin înlocuirea din partea motivată a deciziei a sintagmei greșite „Smericinschi Elena urmează a fi respins, iar apelul înaintat de ÎCS „Constr-Prim Locuinţa” SRL întemeiat și care” cu sintagma corectă „Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat”.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL „Eurocons-Prim”, reprezentată de avocatul Angela Gherasim este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL „Eurocons-Prim”, reprezentată de avocatul Angela Gherasim nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către SRL „Eurocons-Prim”, reprezentată de avocatul Angela Gherasim asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Eurocons-Prim”, reprezentată de avocatul Angela Gherasim ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Eurocons-Prim”, reprezentată de avocatul Angela Gherasim se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Valentina Clevadî Ion Druţă