2ra-1214/15 — Declararea nulitătii contractului de donatie, rezolutiunea contractului de donatie, recunoasterea calitătii de mostenitor legal si constatarea faptului acceptării succesiunii

Prima instanţă,: Șt. Niță dosarul nr. 2ra-1214/15 (Jud. Centru mun. Chișinău) Instanţa de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrca, E. Clim (Curtea de Apel Chişinău) DECIZIE 17 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat, Ion Druţă Maria Ghervas, Dumitru Mardari examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de Ismaghilov Teodora prin intermediul reprezentantului-avocat Zadoinov Roman, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Teodorei Ismaghilov împotriva Ralucăi Cîrciumaru, Ruxandei Capmari și Lungu Marcel cu privire la declararea nulității contractului de donație, rezoluțiunea contractului de donație, recunoașterea calității de moștenitor legal și constatarea faptului acceptării succesiunii; cererea reconvențională a lui Lungu Marcel împotriva Teodorei Ismaghilov, intervenienți accesorii Cîrciumaru Raluca și Capmari Ruxanda, cu privire la recunoașterea dreptului de coproprietar în devălmașie asupra bunului imobil, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2015 prin care a fost respins apelul declarat de către Ismaghilov Teodora și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru din 05 mai 2014, c o n s t a t ă La 10 septembrie 2011 Ismaghilov Teodora a depus cerere de chemare judecată împotriva Ralucăi Cîrciumaru, Ruxandei Capmari şi Lungu Marcel cu privire la declararea nulităţii contractului de donație.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 30 iulie 1999 a încheiat cu fiica sa Lungu Galina contractul de donație nr. 7563 a imobilului amplasat pe adresa mun. Chișinău, str. Rîndunele nr. 2, compus din casa de locuit individuală cu suprafața de 63,3 m.p. și anexele la aceasta – garaj, șură, gard, poartă, și terenul aferent cu suprafața de 0,057 ha. Contractul de donație în cauză a fost autentificat de către notarul Vidrașcu Alexandra și înregistrat la OCT Chișinău la 02 august 1999. Menționează că motivul încheierii contractului a fost faptul că dânsa este o persoană în etate (a.n. 1924) și dorea să cunoască că nu va exista o incertitudine cu privire la viitorul proprietății imobiliare ce-i aparține.

În condițiile în care fiul său Jereghi Valeriu era deseori plecat din țară, revenind ocazional în Republica Moldova, a convenit cu fiica Lungu Galina să încheie un contract de donație, urmând ca ulterior 1 ultima împreună cu fiul să stabilească modul în care vor împărți casa respectivă. Iar cunoscând că raporturile între copiii săi erau foarte bune, reclamanta era sigură că aceștia în calitate de frați se vor înțelege fără careva dificultăți cu privire la partajarea imobilului. Mai indică că a rămas să locuiască în continuare în respectiva casă, familia fiicei mutându-se ulterior aici, ei construind încă o cameră și lărgind spațiul bucătăriei. Enunță reclamanta că a achitat din sursele financiare proprii serviciile comunale pentru partea casei care i-a revenit, deși familia fiicei a promis că o va susține financiar.

La 23 ianuarie 2011 fiica Lungu Galina a decedat prematur din cauza unei maladii incurabile, iar nepoatele dânsei după fiică Cîrciumaru Raluca și Capmari Ruxanda i-au cerut să părăsească locuința, invocând că sunt moștenitoarele mamei și din moment ce ultima a decedat, casa le aparține pe deplin drept. În condițiile în care în urma decesului fiicei s-au stabilit raporturi tensionate cu fetele și soțul ultimei, iar înțelegerea anterioară nu mai era valabilă, și ținând cont de faptul că a avut doi copii – fiica Galina și fiul Valeriu cu drepturi egale asupra imobilului, consideră reclamanta că fiul urmează să dispună de aceleași drepturi asupra casei precum și fiica Galina decedată. Însă în urma consultării cu un avocat și notar, s-a constatat că Jereghi Valeriu nu are nici un drept legal asupra imobilului amplasat pe adresa mun.

Chișinău, str. Rîndunele nr. 2, în urma decesului fiicei acesta revenindu-i soțului defunctei Lungu Marcel și fiicelor Cîrciumaru Raluca și Capmari Ruxanda. Subliniază reclamanta că prin prezenta acțiune urmărește scopul să-și organizeze o bătrânețe liniștită în propria locuință pentru care a muncit toată viața, precum și să facă față unui act de dreptate ca casa ce-i aparține să fie împărțită în mod egal între toate persoanele îndreptățite, respectiv jumătate să-i revină fiului Jereghi Valeriu și cealaltă jumătate – nepoatelor după fiica Lungu Galina. Referitor la ameliorările făcute de familia fiicei la imobilul în cauză, este de acord ca partajarea ei să se decidă în conformitate cu legea și probele pe care le vor prezenta pârâții.

Cere reclamanta Ismaghilov Teodora declararea nulității contractului de donație nr. 7563 a imobilului amplasat pe adresa mun. Chișinău, str. Rîndunele nr. 2, încheiat la 30 iulie 1999 între dânsa în calitate de donator și fiica sa Lungu Galina în calitate de donatar, autentificat de către notarul Vidrașcu Alexandra și înregistrat la OCT Chișinău la 02 august 1999. Pe parcursul examinării cauzei în fața primei instanțe, la 23 decembrie 2011, Lungu Marcel prin intermediul reprezentantului-avocat Tănase Constantin a depus cerere reconvenţională împotriva Teodorei Ismaghilov, intervenienți accesorii Cîrciumaru Raluca și Capmari Ruxanda, cu privire la recunoașterea dreptului de coproprietar în devălmașie asupra bunului imobil.

În motivarea acțiunii reconvenționale, Lungu Marcel a indicat că este soțul defunctei Lungu Galina, fiicei Teodorei Ismaghilov. La 30 iulie 1999 ultima a primit în donație din partea mamei imobilul amplasat pe adresa mun. Chișinău, str. Rîndunele nr. 2. Menționează că ulterior donației, împreună cu soția au înstrăinat apartamentul 2 ce îl dețineau în coproprietate, iar banii obținuți i-au investit în lucrările capitale de reconstrucție a casei primite în donație. Prin urmare, cu suportul dânșilor a avut loc o schimbare esențială a caracteristicilor imobilului respectiv, fapt ce a modificat natura proprietății imobiliare, ea devenind un bun comun în devălmășie a soților. Subliniază Lungu Marcel că intervenienții accesorii Cîrciumaru Raluca și Capmari Ruxanda recunosc calitatea dânsului de coproprietar în devălmășie, ei fiind pe calea să încheie un act juridic prin care să recunoască acest fapt.

Iar soacra Ismaghilov Teodora are viză de reședință în respectivul imobil și calitatea de moștenitor al averii fiicei defuncte și deci dispune de un drept legitim, respectat de familia dânsului, să domicilieze acolo. Solicită reclamantul Lungu Marcel recunoașterea dreptului dânsului de coproprietar în devălmașie asupra bunului imobil amplasat pe adresa mun. Chișinău, Rîndunele nr. 2 și numirea unei expertize specializate tehnice asupra imobilului în cauză pentru a elucida ce ameliorări i-au fost aduse. Totodată, la 15 aprilie 2014 Ismaghilov Teodora prin intermediul reprezentantului-avocat Zadoinov Roman a înaintat cerere privind mărirea acțiunii și concretizarea cerințelor la cererea de chemare în judecată inițială.

În motivarea cererii respective s-a indicat că luând în considerație faptul că situația Teodorei Ismaghilov s-a schimbat simțitor, ea ne mai fiind în stare să-și asigure o întreținere corespunzătoare și să îndeplinească obligațiile de întreținere față de terți, având 90 de ani, precum și ținând cont de faptul că nepoatele după fiica decedată o alungă din casa donată către mama lor, neexistând alt loc de trai disponibil, pentru reclamantă a survenit o situație de nevoie ce justifică rezoluțiunea contractului de donație. Or, prin prisma art. 836 Cod civil, contractul de donație poate fi rezolvit dacă donatorul, după executarea donaţiei, nu mai este în stare să-şi asigure o întreţinere corespunzătoare şi să-şi îndeplinească obligaţiile legale de întreţinere faţă de terţi.

Referitor la expertiza efectuată la cererea lui Lungu Marcel, menționează că nu este de acord cu concluziile acesteia și consideră că dânsul nu are vreun drept asupra imobilului în litigiu deoarece ameliorările și construcția anexelor în a. 2004 au fost făcute din sursele financiare ale feciorului Jereghi Valeriu plecat peste hotarele țării. Mai mult decât atât, lucrările de construcție respective nu au fost autorizate și prin urmare bunurile edificate neautorizat și neînregistrate nu pot fi partajate și nici puse în circuitul civil. Cere Ismaghilov Teodora rezoluțiunea contractului de donație nr. 7563 a imobilului amplasat pe adresa mun.

Chișinău, str. Rîndunele nr. 2, încheiat la 30 iulie 1999 cu fiica sa Lungu Galina, întoarcerea părților la poziția inițială prin restituirea dânsei a imobilului transmis prin donație, recunoașterea ei în calitate de moștenitor legal asupra anexelor date în exploatare în a. 2004 (anexa lit. A1 și veranda lit. a) și constatarea faptului acceptării succesiunii prin primirea de facto a bunurilor respective. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 05 mai 2014 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea inițială a Teodorei Ismaghilov cu privire la rezoluțiunea contractului de donație, recunoașterea dreptului de moștenitor legal asupra anexelor la imobilul amplasat pe adresa mun. Chișinău, str. Rîndunele nr. 2 și constatarea faptului acceptării succesiunii.

A fost admisă acțiunea reconvențională a 3 lui Lungu Marcel și s-a recunoscut imobilul de pe adresa mun. Chișinău, str. Rîndunele nr. 2 ca bun devălmaș al soților Lungu Marcel și Lungu Galina. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 04 februarie 2015 a fost respins apelul declarat de către Ismaghilov Teodora şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru din 05 mai 2014. La 13 martie 2015 (f.d. 227), în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, Ismaghilov Teodora prin intermediul reprezentantului-avocat Zadoinov Roman a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 04 februarie 2015 și hotărîrii Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 05 mai 2014, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești contestate și emiterea unei noi hotărîri prin care să fie declarat nul contractul de donație nr. 7563 din 30 iulie 1999, ca alternativă în caz de respingere a acțiunii în rezoluțiunea actului juridic, întoarcerea părților la poziția inițială prin restituirea imobilului donat, recunoașterea dânsei în calitate de moștenitor legal asupra anexelor la imobil date în exploatare în a. 2004 (anexa lit. A1 și veranda lit. a) și constatarea faptului acceptării succesiunii, cu respingerea acțiunii reconvenționale înaintate de către Lungu Marcel ca fiind neîntemeiată. În motivarea recursului, recurenta a indicat că la 10 septembrie 2011 a depus cerere de chemare în judecată cu privire la declararea nulității contractului de donație.

Ulterior, la 15 aprilie 2014 dânsa a mai depus o cerere prin care și-a mărit acțiunea și ca alternativă a solicitat instanței rezoluțiunea contractului de donație cu întoarcerea părților în poziția inițială. Subliniază că prin cererea ulterioară nu a renunțat la pretențiile inițiale dar le-a suplimentat, prin urmare instanțele ierarhic inferioare urmau să se pronunțe și asupra cererii cu privire la declararea nulității contractului, iar neexaminarea solicitării în cauză îi afectează dreptul de acces la justiție garantat de art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului deoarece materialele cauzei nu conțin careva probe care să demonstreze că procesul civil asupra pretenției primare ar fi încetat.

Suplimentar, relatează recurenta că instanțele de fond și de apel au interpretat și aplicat eronat normele de drept material în raport cu circumstanțele de fapt ale pricinii, în mod neîntemeiat respingând acțiunea inițială a dânsei și admițând cererea reconvențională a lui Lungu Marcel. Consideră că motivele enunțate supra se încadrează în temeiurile declarării recursului și condiționează admiterea acestuia cu casarea hotărârilor judecătorești ierarhic inferioare. La 17 aprilie 2015 în adresa intimaţilor Cîrciumaru Raluca, Capmari Ruxanda și Lungu Marcel a fost expediată copia recursului declarat de către Ismaghilov Teodora cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. La 21 mai 2015 Capmari Ruxanda a depus referință la recursul declarat, în care a invocat caracterul neîntemeiat și abuziv al acestuia și a solicitat respingerea lui cu menținerea actelor judecătorești atacate.

Menționează că cererea de apel a conținut cerințe și temeiuri care nu s-au regăsit în cererea de chemare în judecată, Ismaghilov Teodora prin cererea de concretizare solicitând rezilierea contractului de donație și refuzând la pretențiile despre nulitatea acestuia. Mai mult decât atât, recurenta-apelantă nu a prezentat nici o probă întru susținerea cerințelor sale cu privire la declararea nulității contractului. Cât privește fondul acțiunii, consideră 4 intimată Capmari Ruxanda că recurenta nu poate invoca starea de necesitate în circumstanțele în care este co-moștenitoarea casei de locuit rămase după Lungu Galina, având astfel bunuri și posibilitate de a se întreține. Intimații Cîrciumaru Raluca și Lungu Marcel nu și-au exercitat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință în termenul prevăzut pentru aceasta, prezentul recurs examinându-se în lipsa referințelor din partea dânșilor.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 27 mai 2015 recursul declarat de către Ismaghilov Teodora a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și obiecțiile expuse în referința intimatei Capmari Ruxanda, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Potrivit art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Iar în conformitate cu art. 240 alin. (3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei rezultă că la 10 septembrie 2011 Ismaghilov Teodora a depus cerere de chemare judecată împotriva Ralucăi Cîrciumaru, Ruxandei Capmari şi Lungu Marcel cu privire la declararea nulităţii contractului de donație nr. 7563 a imobilului amplasat pe adresa mun.

Chișinău, str. Rîndunele nr. 2, încheiat la 30 iulie 1999 cu fiica sa Lungu Galina (f.d. 2-4). Ulterior, la 15 aprilie 2014 Ismaghilov Teodora prin intermediul reprezentantului-avocat Zadoinov Roman a înaintat cerere privind mărirea acțiunii și concretizarea cerințelor la cererea de chemare în judecată inițială, solicitând rezoluțiunea contractului de donație enunțat, întoarcerea părților la poziția inițială prin restituirea dânsei a imobilului transmis prin donație, recunoașterea ei în calitate de moștenitor legal asupra anexelor date în exploatare în a. 2004 (anexa lit. A1 și veranda lit. a) și constatarea faptului acceptării succesiunii prin primirea de facto a bunurilor respective (f.d. 145-148).

Din conținutul cererii în cauză nu reiese clar și expres că recurenta-reclamantă Ismaghilov Teodora ar fi renunțat la pretențiile inițiale cu privire la declararea nulității contractului de donație a casei de locuit încheiat cu fiica sa Lungu Galina. De asemenea, materialele prezente la dosar atestă că în cadrul ședinței de judecată din 30 aprilie 2014, reprezentantul recurentei-reclamante, avocatul Zadoinov Roman, a menționat expres despre faptul că susține pretențiile invocate atât în acțiunea inițială, cât și în cererea de mărire și concretizare a temeiurilor acțiunii, pretinzând că ar exista un oarecare standard conform căruia instanța de judecată urmează să stabilească obiectul corespunzător al litigiului (f.d.

162). 5 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie evidențiază că deși reprezentantul recurentei Ismaghilov Teodora în mod eronat a pretins că ar exista un careva standard care instituie competența instanței de judecată să determine obiectul litigiului, el în mod concret și explicit a relatat asupra multitudinii cerințelor înaintate și a subliniat faptul că susține cele invocate în ambele cereri – inițială și de mărire a temeiurilor acțiunii. Totodată, prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 05 mai 2014 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea inițială a Teodorei Ismaghilov cu privire la rezoluțiunea contractului de donație, recunoașterea dreptului de moștenitor legal asupra anexelor la imobilul amplasat pe adresa mun.

Chișinău, str. Rîndunele nr. 2 și constatarea faptului acceptării succesiunii; a fost admisă acțiunea reconvențională a lui Lungu Marcel și s-a recunoscut imobilul de pe adresa mun. Chișinău, str. Rîndunele nr. 2 ca bun devălmaș al soților Lungu Marcel și Lungu Galina (f.d. 163, 166-168). Prin urmare, instanța de fond s-a pronunțat doar asupra pretențiilor invocate în cererea de mărire și concretizare a cerințelor acțiunii, considerând că recurenta- reclamanta prin depunerea respectivei cereri a renunțat la pretențiile înaintate anterior prin cererea inițială din 10 septembrie 2011, deși din conținutul procesului- verbal al ședinței de judecată din 30 aprilie 2014 rezultă că respectivele cerințe au fost în continuare susținute.

La 08 mai 2015 Ismaghilov Teodora prin intermediul avocatului Zadoinov Roman a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 05 mai 2014, în care a invocat ilegalitatea respectivului act judecătoresc (f.d. 170). Iar la 17 iunie 2014 a fost depus apelul motivat, în care s-a indicat asupra faptului că prin cererea suplimentară de chemare în judecată s-a solicitat ca alternativă rezoluțiunea contractului de donație încheiat la 30 iulie 1999 cu Lungu Galina, recurenta-apelantă nerenunțând la acțiunea inițială (f.d. 178-184). Suportul probatoriu al prezentei pricini atestă că în fața Curții de Apel Chișinău (ședința din 04 februarie 2015), avocatul Zadoinov Roman a pretins că Judecătoria Centru mun.

Chișinău ar fi deslușit în mod incorect cererea de chemare în judecată (f.d. 201). Cu toate acestea, prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 04 februarie 2015 a fost respins apelul declarat de către Ismaghilov Teodora şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru din 05 mai 2014 (f.d. 204-210), fiind respins argumentul apelului privind omisiunea instanței de fond de a examina acțiunea inițială cu privire la declararea nulității contractului de donație a imobilului. Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că cerința în cauză nu a fost obiectul examinării în prima instanță deoarece prin cererea ulterioară a fost modificată și deci, nu a fost obiect al dezbaterilor judiciare. Astfel, Judecătoria Centru mun.

Chișinău nu s-a pronunțat asupra acestei pretenții pe motiv că Ismaghilov Teodora nici nu a avut-o. Totodată, instanța de apel a indicat că cererea de apel conține cerințe noi care nu au fost înaintate în fața instanței de fond (f.d.

208). În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie evidențiază că prin prisma art. 372 alin. (3) CPC, în apel nu se poate schimba calitatea procedurală a părţilor, temeiul sau obiectul acţiunii şi 6 nici nu pot fi înaintate noi pretenţii, însă la cazul prezentei spețe cererea de apel nu a conținut careva pretenții noi ce nu ar fi fost înaintate în fața instanței de fond, de fapt anume instanța de fond neexaminând acțiunea inițială cu privire la declararea nulității contractului pe motiv că din conținutul cererii de mărire și concretizare a temeiurilor acțiunii în mod eronat a concluzionat că pretențiile inițiale sunt retrase, și nu și-a modificat respectiva opinie nici după audierea reprezentantului Ismaghilov Teodora, avocatul Zadoinov Roman, în cadrul ședinței de judecată, în pofida faptului că ultimul a susținut ambele acțiuni.

Iar Curtea de Apel Chișinău prin decizia recurată din 04 februarie 2015 în mod neîntemeiat a respins acest argument al apelului, raționamentul instanței precum că asemenea cerințe nici nu au fost înaintate, în condițiile în care recurenta-apelantă în continuare le-a susținut, fiind unul greșit și care nu poate fi reținut. În speță, în pofida faptului că respectivele pretenții nu au constituit obiectul examinării în instanța de fond, Curtea de Apel Chișinău urma să rejudece fondul cauzei și să se expună asupra cerințelor inițiale cu privire la declararea nulității contractului de donație a imobilului, iar omisiunea Judecătoriei Centru mun. Chișinău de a examina acțiunea în cauză, nu servește temei pentru a refuza în examinarea ei și în ordine de apel.

Se accentuează că deși cererea de mărire și concretizare a acțiunii nu are un conținut clar în ceea ce privește susținerea sau renunțul la acțiunea inițială, fapt care ar putea într-un oarecare mod duce în eroare instanțele judecătorești ierarhic inferioare pe acest teren, din procesul-verbal al ședinței de judecată din 30 aprilie 2014 decurge în mod explicit că acțiunea inițială în urmă introducerii cererii de mărire și concretizare a fost în continuare susținută de recurenta-reclamantă Ismaghilov Teodora.

În circumstanţele enunţate şi contextul normelor de drept citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că hotărârile judecătoreşti pronunțate de instanțele ierarhic inferioare nu satisfac criteriile legalităţii şi temeiniciei unui act judecătoresc deoarece nu relevă concluzia instanțelor asupra pretențiilor inițiale cu privire la declararea nulității contractului de donație, deși ultimele cu certitudine au fost înaintate și susținute în judecată de către reprezentantul recurentei, avocatul Zadoinov Roman.

Se reține că prin emiterea unor hotărâri superficiale, poate fi pusă în pericol însăși substanța dreptului individului la un proces echitabil în aspectul accesului la justiție garantat de art. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, prerogativă care prezumă dreptul la o hotărâre motivată, instanţa judecătorească fiind obligată a se expune asupra tuturor pretenţiilor invocate de către acesta.

Or, în cazul în care instanţa de judecată se abţine de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părţii care a formulat acţiunea posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil (speţa Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 09 decembrie 1994). Ţinând cont de imposibilitatea instanţei de recurs de a corecta respectivele omisiuni de procedură şi accentuînd inexistenţa temeiurilor legale pentru a remite pricina spre rejudecare în instanţa de fond (art.432 alin. (3) lit. d) și f) CPC), Colegiul 7 civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează asupra necesității remiterii pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că s-a constatat într-o manieră certă că hotărârile judecătoreşti pronunţate nu satisfac standardele procedurale ale legalităţii şi temeiniciei unui act judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs la examinarea pricinii în ordine de recurs, şi având în vedere lipsa temeiurilor legale de a restitui cauza spre rejudecare în prima instanţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Ismaghilov Teodora prin intermediul reprezentantului-avocat Zadoinov Roman, a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2015 şi a remite pricina spre rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, să verifice circumstanţele pricinii, probele administrate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată, respectând dreptul garantat al părţilor la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Ismaghilov Teodora prin intermediul reprezentantului-avocat Zadoinov Roman.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Teodorei Ismaghilov împotriva Ralucăi Cîrciumaru, Ruxandei Capmari și Lungu Marcel cu privire la declararea nulității contractului de donație, rezoluțiunea contractului de donație, recunoașterea calității de moștenitor legal și constatarea faptului acceptării succesiunii; cererea reconvențională a lui Lungu Marcel împotriva Teodorei Ismaghilov, intervenienți accesorii Cîrciumaru Raluca și Capmari Ruxanda, cu privire la recunoașterea dreptului de coproprietar în devălmașie asupra bunului imobil, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Maria Ghervas Dumitru Mardari 8