- Dosarul nr.
- 3ra-613/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 17 iunie 2015
- Părțile
- SRL Decebal Impex vs Inspecţia Financiară
- Pe scurt
- Modalitatea de formare a preţurilor la medicamente, adaosul comercial
3ra-613/15 — Contestarea actului administrativ
prima instanţă: S. Papuha dosarul nr. 3ra-613/15 instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Minciuna, Iu. Cimpoi DECIZIE 17 iunie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Tatiana Vieru Judecătorii: Tamara Chişcă-Doneva, Oleg Sternioală, Valentina Clevadî, Iurie Bejenaru, examinînd recursul declarat de către Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Decebal Impex” împotriva Inspecţiei Financiare de pe lîngă Ministerul Finanţelor privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanţelor fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.
Chişinău din 25 februarie 2014, c o n s t a t ă La 29 iulie 2013 SRL „Decebal Impex” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspecţiei Financiare cu privire la contestarea actelor administrative. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că este întreprindere înregistrată, care activează pe teritoriul Republicii Moldova şi dispune de licenţă în comercializarea, asistenţa tehnică, repararea şi verificarea dispozitivelor medicale, inclusiv a opticii. Menţionează că la 22 mai 2013, pîrîta a întocmit un act al inspectării financiare tematice privind respectarea disciplinei preţurilor la produsele radiofarmaceutice. Susţine că la 23 mai 2013, pîrîta a prezentat reclamantei o copie a actului de control enunţat, iar la 03 iunie 2013, reclamanta a depus dezacordul la actul de control enunţat.
Afirmă că ulterior, în baza actului de control din 22 mai 2013, pîrîta a emis hotărîrea de aplicare a sancţiunilor economice faţă de reclamantă. Consideră că actul de control din 22 mai 2013 şi hotărîrea pîrîtei de aplicare a sancţiunilor economice din 12 iunie 2013 sunt ilegale. Invocă că controlul a fost efectuat ilegal de către Inspecţia Financiară din punct de vedere procedural şi, anume, cu încălcarea şi depăşirea prevederilor ce reglementează competenţa pîrîtei.
Mai invocă că pct.6 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Financiare din subordinea Ministerului Finanţelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr.1026 din 02 noiembrie 2010, în exercitarea funcţiilor sale, Inspecţia Financiară efectuează inspectări financiare la: autorităţile publice centrale şi locale şi instituţiile subordonate şi/sau fondate de către acestea, pe aspecte ce ţin de utilizarea resurselor finanţate sau contractante de la bugetul public naţional, a granturilor şi a mijloacelor oferite de către donatorii interni şi externi, raportarea datoriei publice, procedurile de achiziţie publică, precum şi gestionarea conformă a activelor şi pasivelor; la întreprinderile de stat şi cele municipale, la societăţile comerciale în al căror capital social statul deţine o cotă-parte, precum şi la persoanele afiliate, pe aspecte ce ţin de utilizarea patrimoniului public, corectitudinea defalcărilor la buget şi achitarea dividendelor, disciplina preţurilor şi tarifelor reglementate de stat; la alte persoane fizice şi juridice, care utilizează mijloace financiare publice şi gestionează patrimoniu public,
pe aspecte ce ţin de corectitudinea efectuării operaţiunilor şi tranzacţiilor economice din mijloace financiare publice şi pe aspecte ce ţin de respectarea cadrului normativ privind procedura de utilizare a granturilor oferite de donatorii interni şi externi. Prin urmare, art. 6 al Regulamentului nominalizat determină exhaustiv cercul de subiecţi la care pot fi organizate inspectări financiare de către Inspecţia Financiară. Menţionează că reclamanta nu se încadrează nici în una din categoriile de instituţii sau organizaţii enumerate în art. 6 al Regulamentului respectiv. Susţine că atît actul din 22 mai 2013, cît şi hotărîrea din 12 iunie 2013 sînt ilegale şi în fond.
Afirmă că atît în actul nominalizat, cît şi în hotărîrea menţionată, Inspecţia Financiară se bazează pe Legea nr. 1456 din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică şi la Regulamentul privind formarea preţurilor la medicamente şi alte produse farmaceutice şi parafarmaceutice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 603 din 02 iulie 1997, motivînd că Legea nr. 1456 din 25 mai 1993 cataloghează produsele radiofarmaceutice ca produse farmaceutice şi că reclamanta urma în baza Regulamentului să aplice un adaos comercial de pînă la 15% la produsele importate.
Invocă că pct. 1 al Regulamentul menţionat prevede că prezentul Regulament este elaborat în conformitate cu Legea nr. 1409-XIII din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente, Legea nr. 1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică, Hotărîrea Guvernului RM nr. 547 din 04 august 1995 „Cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor)”, Hotărîrea Guvernului RM nr. 525 din 22 iunie 2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a preţurilor de producător la 2 medicamente” şi este executoriu pentru toate instituţiile farmaceutice (producători, depozite, farmacii şi filialele acestora) indiferent de tipul de proprietate si forma juridică de organizare.
Astfel, din start se prevede că Regulamentul privind formarea preţurilor este executoriu şi se aplică doar faţă de instituţiile farmaceutice. Mai invocă că Legea nr. 1456-XII din 25 mai 1993, pe care de asemenea se bazează Inspecţia Financiară, dă definiţia exhaustivă a instituţiilor farmaceutice şi, anume, art.3 alin. (1) prevede că la întreprinderile şi instituţiile farmaceutice se raportă întreprinderile farmaceutice industriale, întreprinderile (laboratoarele) de microproducţie farmaceutică, laboratoarele de control al calităţii medicamentelor, depozitele farmaceutice, farmaciile, instituţiile de cercetări farmaceutice, instituţiile farmaceutice ştiinţifico-practice.
Menţionează că reclamanta este întreprindere cu gen principal de activitate - comercializarea, asistenţa tehnică, repararea şi verificarea dispozitivelor medicale, inclusiv a opticii, respectiv, reclamanta nu se încadrează nici în una din categoriile de subiecţi care intră în definiţia de instituţie sau întreprindere farmaceutică. Prin urmare, regulile ce ţin de adaosurile comerciale la dispozitive medicale nu se referă la reclamantă. Solicită anularea hotărîrii pîrîtei nr. 27-11-11/129 din 12 iunie 2013 cu privire la aplicarea sancţiunilor economice şi actului inspectării financiare tematice privind respectarea disciplinei preţurilor la produsele radiofarmaceutice la agentul economic FPC „Decebal Impex” SRL din 22 mai 2013. La 08 noiembrie 2013, SRL „Impex Decebal” a depus o cerere de chemare în judecată suplimentară, prin care a solicitat încasarea de la pîrîtă a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 februarie 2014 acţiunea a fost admisă, au fost anulate actul inspectării financiare tematice privind respectarea disciplinei preţurilor la produsele radiofarmaceutice la agentul economic FPC „Decebal Impex” SRL din 22 mai 2013, întocmit de către Inspecţia Financiară şi hotărîrea Inspecţiei Financiare nr. 27-11-11/129 din 12 iunie 2013 cu privire la aplicarea sancţiunilor economice ca fiind ilegale. Au fost încasate de la Inspecţia Financiară în beneficiul SRL „Decebal Impex” cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei. S-a menţinut măsura de asigurare a acţiunii aplicată prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 01.08.2013 pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii, după care a o anula.
La 04 martie 2014, în termenul prevăzut de lege, Inspecţia Financiară a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii. 3 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014 s-a respins apelul declarat de către Inspecţia Financiară, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 februarie 2014. La 10 martie 2015 şi respectiv la 16 martie 2015 Inspecţia Financiară a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014 a fost expediată în adresa părţilor la 22 decembrie 2014. Conform avizului de recepţie a scrisorii recomandate Inspecţia Financiară a recepţionat decizia instanţei de apel la 13.02.2015. În circumstanţele relevante, instanţa de recurs consideră că recursul declarat de către Inspecţia Financiară se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. În motivarea recursului, recurentul a invocat că, instanţa nu s-a expus în limitele legii şi şi-a depăşit atribuţiile, drept urmare nu a aplicat normele de drept material care trebuiau să fie aplicate. Menţionează recurentul că, din conţinutul actului inspectării financiare tematice privind respectarea disciplinei preţurilor la produsele radiofarmaceutice, efectuate la agentul economic FPC „Decebal Impex” SRL din 22.05.2013, acesta nu cade sub incidenţa noţiunii de act administrativ şi nu poate fi calificat ca act administrativ.
Mai mult ca atît, prin prezentul act de inspectare din 22.05.2013 s-a constatat că agentul economic supus controlului activează contrar legislaţiei în ce priveşte aplicarea preţurilor la produsele radiofarmaceutice şi din conţinutul acestuia nu se conchid că toate încălcările sunt specificate şi generalizate ca venit ilicit. Invocă recurentul faptul, că prin implicarea şi anularea operaţiunilor administrative şi tehnico-materiale (actul de control) care au stat la baza emiterii hotărîrii cu privire la aplicarea sancţiunilor economice, instanţa şi-a depăşit atribuţiile şi nu s-a încadrat în temeiurile art. 26 din Legea contenciosului administrativ, fiind aplicate eronat prevederile legale. Suplimentar, indică recurentul Inspecţia Financiară că instanţa a interpretat în mod eronat legea.
Drept argument, instanţa de apel, în motivarea deciziei, înserează concluzia unilaterală expusă de intimat, precum că Inspecţia financiară incorect a calificat obiectul material al controlului, şi anume faptul că produsele importate şi livrate către Instituţiile Medico-Sanitare Publice, nu sunt medicamente dar seturi de diagnosticare şi acestea nu cad sub incidenţa actelor normative citate în continuare.
Consideră recurentul eronată concluzia dată, deoarece produsele radiofarmaceutice (conform pct. 6 din Directiva 2001/83 CE şi art. 5 alin.(1) din 4 Legea cu privire la activitatea farmaceutică nr. 1456-XII din 25.05.1993, sunt catalogate ca produse farmaceutice şi medicamentoase şi la formarea preţurilor de vînzare cu aplicarea adaosului comercial acestea cad sub incidenţa prevederilor Regulamentului privind formarea preţurilor la medicamente şi alte produse farmaceutice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 603 din 02.07.1997, care dispune limitarea adaosului comercial pînă la 15% la produsele menţionate.
Astfel, din prevederile legale enunţate şi în conformitate cu autorizaţiile sanitare de funcţionare deţinute de către intimat, denumirea unităţii de comerţ „Decebal Impex” SRL este „oficiu de depozit” şi/sau „depozit păstrare temporară/comercializare a kit-urilor RIA cu substanţe radioactive”, prin urmare nu există dubii că unitatea economică a acestora urmează a fi catalogată drept întreprindere şi sau instituţie farmaceutică. Totodată instanţa a dat o apreciere juridică greşită asupra faptului aplicării prevederilor art. 3 al Legii nr. 1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică, care reglementează că, la întreprinderile şi instituţiile farmaceutice raportă întreprinderile farmaceutice industriale, întreprinderile (laboratoarele) de microproducţie farmaceutică, laboratoarele de control al calităţii medicamentelor, depozitele farmaceutice, farmaciile, instituţiile de cercetări farmaceutice, instituţiile farmaceutice ştiinţifico-practice.
Astfel, SRL „Decebal Impex” este întreprindere cu gen principal de activitate - comercializarea, asistenţa tehnică, repararea şi verificarea dispozitivelor medicale, inclusiv a opticii, fapt confirmat prin licenţa eliberată de Camera Licenţierii a Republicii Moldova, respectiv, aceasta se încadrează în una din categoriile de subiecţi care intră în definiţia de instituţie sau întreprinderea farmaceutică. Ulterior, activitatea comercială este desfăşurată prin intermediul depozitului farmaceutic situat în mun.
Chişinău, pe str. S. Lazo, 48. La 23 aprilie 2015 Inspecţia Financiară a depus recurs suplimentar invocînd că conform pct.1, pct.8 din Hotărîrea Guvernului nr. 603 din 02.07.1997 privind aprobarea Regulamentului privind formarea preţurilor la medicamente şi alte produse farmaceutice, Regulamentul nominalizat este elaborat în conformitate cu Legea cu privire la activitatea farmaceutică nr.1409-XIII din 25.05.1993, Hotărîrea Guvernului cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a preţurilor nr. 547 din 04.08.1995 şi Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente nr.525 din 22.06.2010 raportat la Directiva 2001/83 CE (ultima care permite neînregistrarea în Republica Moldova a acestor produse şi că nu se regăsesc în Nomenclatarul de Stat al Medicamentelor) sunt executorii pentru toate instituţiile farmaceutice (producători, depozite, farmacii şi filiale ale acestora), indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.
5 La 28 aprilie 2015 SRL „Decebal Impex” prin intermediul cancelariei a depus o referinţă, în care a invocat dezacordul cu recursul declarat de Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanţelor, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil. Conform prevederilor art. 444 CPC RM, recursul se examinează fără înştiinţarea părţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, şi pronunţarea unei noi hotărîri de respingere acţiunii, din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.
Înaintînd acţiunea în judecată împotriva Inspecţiei Financiare, SRL „Decebal Impex” a solicitat anularea hotărîrii nr. 27-11-11/129 din 12 iunie 2013 cu privire la aplicarea sancţiunilor economice şi actului inspectării financiare tematice privind respectarea disciplinei preţurilor la produsele radiofarmaceutice la agentul economic FPC „Decebal Impex” SRL din 22 mai 2013. Fiind investită cu judecarea prezentei pricini, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii acţiunii şi anulării actului inspectării financiare tematice privind respectarea disciplinei preţurilor la produsele radiofarmaceutice la agentul economic FPC „Decebal Impex” SRL din 22 mai 2013, întocmit de către Inspecţia Financiară şi hotărîrea Inspecţiei Financiare nr. 27-11-11/129 din 12 iunie 2013 cu privire la aplicarea sancţiunilor economice ca fiind ilegale.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014 s-a respins apelul declarat de către Inspecţia Financiară, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.
Chişinău din 25 februarie 2014. Instanţele judecătoreşti la adoptarea hotărîrii au admis pretenţiile SRL „Decebal Impex” motivîndu-şi soluţiile pe faptul că conform pct. 1 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Financiare din subordinea Ministerului Finanţelor, Regulamentul este elaborat în conformitate cu Legea nr. 1409-XIII din 17 decembrie 1997 cu privire la medicamente, Legea nr. 1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică, Hotărîrea Guvernului RM nr. 547 din 04 august 1995 cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor) şi, Hotărîrea Guvernului RM nr. 525 din 22 iunie 2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente şi este executoriu pentru toate instituţiile farmaceutice i producători, depozite, farmacii şi filialele acestora) indiferent de tipul de proprietate si forma juridică de organizare.
Prin urmare, atît instanţa de fond cît şi instanţa de apel au invocat că, SRL „Decebal Impex” este întreprindere cu gen principal de activitate - comercializarea, 6 asistenţa tehnică, repararea şi verificarea dispozitivelor medicale, inclusiv a opticii, fapt confirmat prin licenţa eliberată de Camera Licenţierii a Republicii Moldova, respectiv, astfel aceasta nu se încadrează nici în una din categoriile de subiecţi care intră în definiţia de instituţie sau întreprindere farmaceutică.
Mai mult ca atît, se mai invocă de către instanţele ierarhic inferioare că, seturile de diagnosticare nu sînt medicamente conform Legii cu privire la medicamente şi în cazul dat, nu au incidenţă dispoziţiile art. 20 alin. (2) pct. 1) din Legea cu privire la activitatea farmaceutică, din care motiv Inspecţia Financiară greşit a concluzionat că FPC „Decebal Impex” SRL a aplicat un adaos comercial ilegal peste limita de 15%, deoarece la seturile de diagnosticare importate şi comercializate nu se aplică adaosul comercial limitat indicat. Verificînd legalitatea şi temeinicia hotărîrii primei instanţe, în raport cu criticele formulate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că concluzia instanţelor judecătoreşti este una greşită, rezultată din aprecierea incorectă a materialului probator propus de părţi în raport cu prevederile legale aplicabile raportului juridic în litigiu.
În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine prevederile Hotărîrii Guvernului RM nr. 525 din 22 iunie 2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente, care indică că Regulamentul este elaborat în scopul asigurării accesibilităţii economice şi intereselor sociale ale consumatorilor, precum şi transparenţei măsurilor care reglementează formarea preţurilor la medicamente. Prezentul Regulament este executoriu pentru toţi agenţii economici din Republica Moldova, operatori ai pieţei medicamentelor, şi se aplică medicamentelor incluse în Nomenclatorul de stat al medicamentelor. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 13 al Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847 din 24.05.1996, în vigoare la momentul controlului, administrarea fiscală se efectuează de către organele publice abilitate cu astfel de atribuţii, conform legislaţiei.
Astfel, Inspectarea financiară a operaţiunilor şi a tranzacţiilor privind respectarea cadrului normativ ce reglementează utilizarea resurselor bugetului public naţional; a granturilor şi a mijloacelor oferite autorităţilor publice centrale şi locale de către donatorii interni şi externi; a procedurilor de achiziţie publică; a respectării disciplinei preţurilor şi tarifelor reglementate de stat; a corectitudinii calculării profitului net al întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu cota de participare a statului/unităţilor administrativ- teritoriale, a defalcărilor în buget şi a dividendelor părţi ale profitului net obţinut de întreprinderile de stat/municipale şi de societăţile comerciale cu cota de participare a statului/unităţilor administrativ-teritoriale; a activităţii economico-financiare a entităţii privind gestionarea conformă a activelor materiale şi nemateriale şi a mijloacelor financiare; a raportării datoriei publice este efectuată de către Inspecţia 7 financiară din subordinea Ministerului Finanţelor.
Conform pct. 16 al Regulamentului privind formarea preţurilor la medicamente şi alte produse farmaceutice şi parafarmaceutice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 603 din 02.07.1997, Ministerul Sănătăţii, prin intermediul Agenţiei Medicamentului, Ministerul Finanţelor, prin intermediul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Inspecţiei financiare şi Serviciului Vamal, precum şi Ministerul Afacerilor Interne vor asigura controlul asupra respectării modalităţii de formare a preţurilor la medicamentele comercializate şi plasate pe piaţa internă. Prin urmare, concluzia instanţelor judecătoreşti că intimatul FPC „Decebal Impex” SRL nu poate fi subiect al inspectării financiare de către Inspecţia Financiară, este neîntemeiat, fiind în contradicţie cu normele citate mai sus.
În acelaşi timp este de remarcat şi faptul că conform pct.1, pct.8 din Hotărîrea Guvernului nr. 603 din 02.07.1997 privind aprobarea Regulamentului privind formarea preţurilor la medicamente şi alte produse farmaceutice, Regulamentul nominalizat este elaborat în conformitate cu Legea cu privire la activitatea farmaceutică nr.1409-XIII din 25.05.1993, Hotărîrea Guvernului cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a preţurilor nr. 547 din 04.08.1995 şi Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente nr.525 din 22.06.2010 raportat la Directiva 2001/83 CE (ultima care permite neînregistrarea în Republica Moldova a acestor produse şi că nu se regăsesc în Nomenclatarul de Stat al Medicamentelor) sunt executorii pentru toate instituţiile farmaceutice (producători, depozite, farmacii şi filiale ale acestora), indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.
Astfel, din normele citate supra, şi în conformitate cu autorizaţiile sanitare de funcţionare deţinute de către intimat (f.d. 94-95), denumirea unităţii de comerţ „Decebal Impex” SRL este „oficiu de depozit” şi/sau „depozit păstrare temporară/comercializare a kit-urilor RIA cu substanţe radioactive”, prin urmare este inevitabil constatat că unitatea economică din speţă se cataloghează drept întreprindere şi/sau instituţie farmaceutică. Instanţa de recurs remarcă că SRL „Decebal Impex” este întreprindere cu gen principal de activitate - comercializarea, asistenţa tehnică, repararea şi verificarea dispozitivelor medicale, inclusiv a opticii, fapt confirmat prin licenţa eliberată de Camera Licenţierii a Republicii Moldova, respectiv, aceasta se încadrează în una din categoriile de subiecţi care intră în definiţia de instituţie sau întreprinderea farmaceutică.
În circumstanţele date, rezultă netemeinicia constatărilor instanţelor judecătoreşti ierarhic inferioare precum că SRL „Decebal Impex” nu se încadrează nici în una din categoriile de subiecţi care intră în definiţia de instituţie sau întreprindere farmaceutică.
8 Astfel, în urma inspectării financiare tematice privind respectarea disciplinei preţurilor la produsele radiofarmaceutice la agentul economic FPC „Decebal Impex” SRL din 22 mai 2013, cît şi în hotărîrea nr. 27-11-11/129 din 12 iunie 2013 cu privire la aplicarea sancţiunilor economice, Inspecţia Financiară s-a bazat pe Directiva 2001/83 CE şi Legea nr. 1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică şi la Regulamentul privind formarea preţurilor la medicamente şi alte produse farmaceutice şi parafarmaceutice, aprobat Hotărîrea Guvernului RM nr.603 din 02 iulie 1997, motivînd că Directiva 2001/83 CE şi Legea nr. 1456-XII din 25 mai 1993 cataloghează produsele radiofarmaceutice ca produse farmaceutice şi medicamentoase şi că SRL „Decebal Impex” urma în baza Regulamentului menţionat să aplice un adaos comercial de pînă la 15% la produsele importate.
Mai mult ca atît, este lipsit de temei juridic argumentul instanţei de apel precum că seturile de diagnosticare nu sînt medicamente conform Legii cu privire la medicamente şi în cazul dat, nu au incidenţă dispoziţiile art. 20 alin. (2) pct. 1) din Legea cu privire la activitatea farmaceutică, deoarece conform răspunsului Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din 22 aprilie 2015 nr.619 se invocă următoarele.
Conform Legii nr.1409-XIII din 17.12.1997 cu privire la medicamente şi Legii nr. 1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică, Hotărîrea Guvernului nr. 603 din 02.07.1997 privind aprobarea Regulamentului de formarea preţurilor la medicamente, articolele de uz medical şi alte produse farmaceutice şi Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.739 din 23.07.2012 Cu privire la reglementarea autorizării produselor medicamentoase de uz uman şi introducerea modificărilor postautorizate, capitolul II secţiunea 3, produsele menţionate se atribuie grupei de produse medicamentoase radiofarmaceutice. Prin urmare, produsele date nu sunt înregistrate în R. Moldova şi nu se regăsesc în Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor.
În altă ordine de idei, se reţine că Inspecţia Financiară just a concluzionat că SRL „Decebal Impex” a aplicat un adaos comercial ilegal peste limita de 15%, deoarece conform pct. 6 din Directiva 2001/83 CE şi art. 5 alin.(1) din Legea cu privire la activitatea farmaceutică nr. 1456-XII din 25.05.1993, sunt catalogate ca produse farmaceutice şi medicamentoase şi la formarea preţurilor de vînzare cu aplicarea adaosului comercial acestea cad sub incidenţa prevederilor Regulamentului privind formarea preţurilor la medicamente şi alte produse farmaceutice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 603 din 02.07.1997, care dispune limitarea adaosului comercial pînă la 15% la produsele menţionate. Cele relatate în ansamblu atestă temeinicia recursului declarat de către Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi indică la ilegalitatea hotărîrilor de judecată a instanţelor ierarhic inferioare, fapt ce impune respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată.
9 Faţă de cele ce preced şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite de către instanţele de judecată ierarhic inferioare şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, însă normele de drept material au fost interpretate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi integral hotărîrea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărîre, prin care acţiunea depusă de FPC „Decebal Impex” SRL împotriva Inspecţiei Financiară de pe lîngă Ministerul Finanţelor privind contestarea actului administrativ de respins ca fiind neîntemeiată.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către Inspecţia Financiară de pe lîngă Ministerul Finanţelor. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 25 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Decebal Impex” împotriva Inspecţiei Financiară de pe lîngă Ministerul Finanţelor privind contestarea actului administrativ, şi se emite o nouă hotărîre, prin care: Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu răspundere limitată „Decebal Impex” împotriva Inspecţiei Financiară de pe lîngă Ministerul Finanţelor privind contestarea actului administrativ.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală Tamara Chişcă-Doneva Iurie Bejenaru 10