2ra-1308/15 — Repararea prejudiciului material şi moral, încasarea dobînzii de întîrziere ş.a.

Prima instanţă: V. Negru dosarul nr. 2ra-1308/15 Instanţa de apel: Iu. Cimpoi, N. Craiu şi L. Popova ÎNCHEIERE 11 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan şi Galina Stratulat examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursurilor declarate de compania internaţională de asigurări “ASITO” societate pe acţiuni şi Malcoci Artur în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Malcoci Artur împotriva companiei internaţionale de asigurări “ASITO” societate pe acţiuni, intervenient accesoriu Mihail Dascal cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, dobânzii de întârziere, penalităţii, cheltuielilor de judecată şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2015 c o n s t a t ă La 09 septembrie 2013 Artur Malcoci a depus cererea de chemare în judecată împotriva companiei internaţionale de asigurări “ASITO” societate pe acţiuni (în continuare C.I.A.„ASITO”S.A.), intervenient accesoriu Mihail Dascal cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, dobânzii de întârziere, penalităţii, cheltuielilor de judecată şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii Artur Malcoci a menţionat că, la 14 mai 2012 în jurul orelor 01.30, pe traseul R 12 la hotarul satului Pelinia, s-a produs accidentul rutier cu implicarea automobilului de model Audi A8, cu n/î K MA 055, condus de către Artur Malcoci şi automobilul de model BMW 520, cu n/î DR AO 833, la volanul căruia se afla Mihail Dascal. Denotă că, conform procesului-verbal cu privire la contravenţie nr.2012120001270 din 14 mai 2012 s-a constatat că, Mihail Dascal a comis contravenţia administrativă prevăzută de art. 242 alin. (1) din Codul contravenţional. 1 Face referire că, conform deciziei agentului constatator din 14 mai 2012, Mihail Dascal, fiind la volanul automobilului de model BMV 520, cu n/î DR AO 833 încâlcind regulile de circulaţie rutieră, a tamponat automobilul de model Audi A8, cu n/î K MA 055, pe care motiv a fost sancţionat cu amendă în mărime de 40 unităţi convenţionale şi 5 puncte de penalizare.

Afirmă că, Mihail Dascal deţine poliţă de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, eliberată de C.I.A.„ASITO”S.A., pe care motiv s-a adresat la 15 mai 2012 cu cerere privind achitarea despăgubirii de asigurare. Denotă că, conform actului de examinare a unităţii de transport din 26 octombrie 2012 întocmit de unitatea specializată „Autocomfix” S.R.L., s-a constatat că, mărimea prejudiciului material rezultat din accidentul rutier din 14 mai 2012 constituie suma de100562 lei. Menţionează că, la 19 iunie 2012 dosarul de daune RCA nr. 121214R1 a fost închis şi propus spre avizare membrilor Consiliului de administrare al C.I.A.„ASITO”S.A., care în şedinţa din 06 iulie 2012 a aprobat cuantumul despăgubirii de asigurare în mărime de 50281 lei.

Apreciază suma aprobată de Consiliul de administrare al C.I.A.„ASITO”S.A. din 06 iulie 2012 ca fiind insuficientă pentru repararea prejudiciului material cauzat, pe care motiv s-a adresat Centrului National de Expertize Judiciare de pe lîngă Ministerul Justiţiei în vederea efectuării constatării tehnico-ştiinţifice merceologice auto a automobilului de model Audi A8, cu n/î K MA 055. Susţine că, conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică merceologică auto nr. 2157 din 29 octombrie 2012, s-a constatat că suma prejudiciului material cauzat proprietarului automobilului de model Audi A8, cu n/î K MA 055, deteriorat în rezultatul accidentali rutier din 14 mai 2012 constituie 322993 de lei.

Face referire Malcoci Artur că, C.I.A.„ASITO”S.A. i-a achitat suma aprobată de Consiliul de administrare al C.I.A.„ASITO”S.A. la 06 iulie 2012 în mărime de 50000 lei. Solicită încasarea în beneficiul său din contul C.I.A.„ASITO”S.A., suma de 272933 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului material, suma de 100000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral, dobânda de întârziere calculată pentru perioada 01 noiembrie 2012 - 04 septembrie 2013 în sumă de 30041,29 lei, dobânda de întârziere calculată începând cu 05 septembrie 2013 şi pînă la pronunţarea hotărârii judecătoreşti, penalitatea calculată pentru perioada 01 decembrie 2012 - 04 septembrie 2013 în sumă de 83790,43 lei, penalitatea calculată începând cu 05 septembrie 2013 pînă la pronunţarea hotărârii judecătoreşti, taxa de stat în sumă de 11602,95 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 12 septembrie 2014 s- a admis parţial acţiunea înaintată, s-a încasat din contul C.I.A.„ASITO”S.A. în beneficiul lui Artur Malcoci suma de 50281 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material, cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei şi taxa de stat în sumă de 1508,43 lei, în rest acţiunea s-a respins ca neîntemeiată. În motivarea soluţiei adoptate prima instanţă a considerat justificată pretenţia cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în limitele stabilite de 2 actul de examinare a unităţii de transport din 26 octombrie 2012, întocmit de unitatea specializată şi acceptată de părţi „Autocomfix” S.R.L. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2015 s-au respins apelurile declarate de compania internaţională de asigurări “ASITO” societate pe acţiuni şi Malcoci Artur şi s-a menţinut hotărârea primei instanţe.

Instanţa de apel a reiterat argumentele invocate în hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 12 septembrie 2014. La 08 aprilie 2015 compania internaţională de asigurări “ASITO” societate pe acţiuni a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea înaintată să fie respinsă. În motivarea cererii de recurs compania internaţională de asigurări “ASITO” societate pe acţiuni a menţionat că, instanţa de apel nu a determinat pe deplin circumstanţele pricinii şi a interpretat eronat normele de drept material fapt manifestat prin omisiunea de a constata că, Artur Malcoci de asemenea este vinovat de producerea accidentului rutier.

La 10 aprilie 2015 Artur Malcoci a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care să fie admise pretenţiile cu privire la încasarea din contul C.I.A.„ASITO”S.A. în beneficiul lui Artur Malcoci suma de 272933 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material, încasarea taxei de stat achitată pentru examinarea pricinii în instanţa de fond, apel şi recurs, încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 5000 lei.

În motivarea cererii de recurs Malcoci Artur a menţionat că, instanţa de apel nu a determinat pe deplin circumstanţele pricinii şi a interpretat eronat normele de drept material fapt manifestat prim omisiunea de a constata că, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică merceologică auto nr. 2157 din 29 octombrie 2012 denotă cu certitudine întinderea prejudiciului material rezultat din producerea accidentului rutier la data de 14 mai 2012. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul denotă că, decizia recurată a fost adoptată la 12 februarie 2015, pe care motiv recursurile declarate de Compania internaţională de asigurări “ASITO” societate pe acţiuni şi Malcoci Artur la 08 aprilie 2015 şi respectiv la 10 aprilie 2015 urmează a fi considerate ca fiind depuse în termen.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acestea sunt inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sa aplicarea eronată a normelor de drept material sa a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material a fost încălcate sa aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: 3 a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sa analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural a fost încălcate sa aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii a fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu a fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea a dus sa ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sa în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sa în cazul în care erorile comise a dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se ia în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursurile declarate nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recursuri precum că, instanţa de apel nu a determinat pe deplin circumstanţele pricinii şi a interpretat eronat normele de drept material, nu pot fi reţinute pe motiv că, circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. De asemenea Completul menţionează că, odată ce potrivit procesului-verbal cu privire la contravenţie nr.2012120001270 din 14 mai 2012 şi deciziei agentului constatator din 14 mai 2012, vinovat de producerea accidentului rutier este Mihail Dascal, invocarea vinovăţie lui Malcoci Artur este inoportună.

Cu referire la întinderea despăgubirii de asigurare Completul denotă că, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică merceologică auto nr. 2157 din 29 4 octombrie 2012 este irelevant pricinii deduse examinării, în ipoteza în care prin actul de examinare a unităţii de transport din 26 octombrie 2012, întocmit de unitatea specializată şi acceptată de părţi „Autocomfix” S.R.L. s-a constatat că, mărimea prejudiciului material rezultat din producerea accidentului rutier la 14 mai 2012, constituie suma de 100562 lei. Astfel, instanţa de recurs notează că, Compania internaţională de asigurări “ASITO” societate pe acţiuni şi Malcoci Artur nu au invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CtEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţie, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererilor de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Compania internaţională de asigurări “ASITO” societate pe acţiuni şi Malcoci Artur ca inadmisibile. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursurile declarate de Compania internaţională de asigurări “ASITO” societate pe acţiuni şi Malcoci Artur se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 5