2ra-2068/16 — repararea prejudiciului material și moral, încasarea penalității de întîrziere

prima instanță: D. Sușchevici dosarul nr. 2ra-2068/16 instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc Î N C H E I E R E 21 septembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul Societății pe acțiuni „Moldasig”, avocatul Viorel Cucu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Beleuță împotriva Societății pe acțiuni „Moldasig” societate pe acțiuni, intervenient accesoriu Vitalie Moraru cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea penalității de întîrziere, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Compania internațională de asigurări „Moldasig” societate pe acțiuni și menținută hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 10 decembrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 04 aprilie 2014, Alexandru Beleuță a depus cerere de chemare în judecată împotriva CIA „Moldasig” SA, în prezent SA „Moldasig”, intervenient accesoriu Vitalie Morari cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea penalității de întârziere.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 12 decembrie 2013, în jurul orei 08.45, pe traseul național R-34 Hîncești-Leova, automobilul de model Mercedes Benz 412D, cu n/î COX 067, care aparține SRL „Sidal Grup”, condus de Vitalie Moraru, încălcând prevederile Regulamentului circulației rutiere, a tamponat automobilul de model Dacia Logan, cu n/î LV AH 902, care aparține lui Grigore Beleuță, condus de către el, care se deplasa regulamentar. Menționează că, conform procesului-verbal cu privire la contravenție din 12 decembrie 2013, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Vitalie Moraru, căruia i-a fost aplicată o amendă în mărime de 50 u. c. și 6 puncte de penalizare.

Susține că, conform poliței de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă (RCA) nr. 000176384 din 23 mai 2013, CIA „Moldasig” SA a asigurat automobilul de model Mercedes Benz 412D, cu n/î COX 06, care aparține SRL „Sidal Grup”, pe perioada 27 mai 2013-26 mai 2014. 1 Afirmă că, în legătură cu faptul că, pârâta nu și-a onorat obligațiile, la data de 18 ianuarie 2014, el a expediat în adresa acesteia o telegramă, prin care a solicitat participarea reprezentantului companiei de asigurări la evaluarea prejudiciului cauzat automobilului de model Dacia Logan, cu n/î LV AH 902, însă pîrîta a neglijat intenția și acțiunile sale corect și legale. Relevă că, prin raportul de evaluare a pagubei nr. 81/01A din 22 ianuarie 2014, întocmit de expertul evaluator, Adrian Ciobanu de la SRL „Exauto-Plus” s-a stabilit că valoarea prejudiciului cauzat proprietarului automobilului de model Dacia Logan, cu n/î LVAH 902 constituie 40615,93 lei.

Mai relevă că, după efectuarea expertizei, la data de 30 ianuarie 2014, el a înregistrat la CIA „Moldasig” SA o cerere, cu nr. 383, la care a anexat raportul de evaluare a pagubei, raportul de constatare medico-legală, raportul de verificare tehnică a vehiculului, permisul de conducere, procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier și copia telegramei de înștiințare a efectuării examinării auto și a solicitat achitarea prejudiciului cauzat în mărime de 40615,93 lei.

Menționează că, tocmai la data de 19 februarie 2014, pârâta a întocmit răspunsul nr.727, care a fost expediat mult mai tîrziu și prin care l-a informat despre întocmirea dosarului de daune nr. D/RCA/13-2221, fără a-l informa despre data întocmirii acestui dosar și despre evaluarea efectuată de către un expert independent, însă nu este clar cine este acel expert, în temeiul căror documente a fost efectuată evaluarea, cum a fost sau dacă a fost verificat/evaluat automobilul, cine a participat, dacă i-a fost eliberată o copie a acestui act și dacă a fost el de acord cu acest act, etc. Susține că, prin răspunsul enunțat l-a mai informat că, prin procesul-verbal de constatare a pagubelor nr. D/RCA/13-2221 au fost constatate pagubele pricinuite de asiguratul său, iar prin ordinul directorului general nr. 070-01 din 16 ianuarie 2014 a fost aprobată despăgubirea de asigurare în mărime de doar 23371,73 lei, însă actele, la care a făcut referire pârâta, nu i-au fost expediate.

Afirmă că, pârâta, prin răspunsul enunțat, a solicitat prezentarea dovezii reparării automobilului de model Dacia Logan, cu n/î LVAH 902 pentru a putea aprecia real prejudiciul care urmează a fi achitat. Invocă că, pârâta nu s-a expus clar asupra sumei despăgubirii. Mai invocă că, la 27 martie 2014, el a înregistrat la CIA „Moldasig” SA o somație, prin care a solicitat ca să fie informat în termen de 5 zile lucrătoare despre posibilitatea achitării benevole a despăgubirii de asigurare în sumă de 40615,93 lei, conform raportului de evaluare a pagubei nr. 81/01A din 22 ianuarie 2014 și să i se elibereze copiile autentificate ale documentelor existente în dosarul de daune, însă pîrîta nu a reacționat la această somație.

Relevă că, pârâta i-a cauzat și prejudiciu moral. Solicită încasarea de la pârâtă a sumei de 40615,93 lei, cu titlu de prejudiciu material, a cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizei în sumă de 800 lei, a cheltuielilor suportate pentru expedierea telegramei în adresa pârâtei în sumă de 35,70 lei, a cheltuielilor suportate pentru autentificarea documentelor prezentate pârâtei în sumă de 240 lei, a taxei de stat în sumă de 1218,45 lei, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 lei, a sumei de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și a penalității de întîrziere în sumă de 3655,43 lei.

2 Ulterior, Alexandru Beleuța a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând încasarea de la pârâtă a sumei de 45388 lei, cu titlu de prejudiciu material, a cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizei în sumă de 800 lei și 1090 lei, a cheltuielilor suportate pentru expedierea telegramei în adresa pârâtei în sumă de 35,70 lei, a cheltuielilor suportate pentru autentificarea documentelor prezentate pârâtei în sumă de 240 lei, a taxei de stat în sumă de 1218,45 lei, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 lei, a sumei de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și a penalității de întîrziere în sumă de 4084,92 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 10 decembrie 2015 acțiunea a fost admisă parțial și a fost încasată de la CIA „Moldasig” SA în beneficiul lui Alexandru Beleuță suma de 45388 lei, cu titlu de prejudiciu material, penalitatea de întîrziere în sumă de 4084,92 lei, taxa de stat în sumă de 1218,45 lei, cheltuielile de judecată în sumă de 2165,70 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 lei, iar în total suma de 57857,07 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. A fost încasată de la CIA „Moldasig” SA în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 517,26 lei.

Prima instanță, încasând de la CIA „Moldasig” SA în beneficiul lui Alexandru Beleuță suma de 45388 lei, cu titlu de prejudiciu material, a luat în considerare raportul de expertiză nr. 8059 din 05 august 2015, întocmit de către Secția examinări auto-tehnice a Direcției tehnico-criminalistice și expertize judiciare Centru a Centrului tehnico-criminalistice și expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției, prin care s-a stabilit că, prejudiciul material cauzat posesorului automobilului de model Dacia Logan, cu n/î LV AH 902, Alexandru Beleuță în rezultatul accidentului rutier din 12 decembrie 2013, după prețul lucrărilor de reparație, pieselor de rezervă înlocuite și luînd în considerare uzura lor conform termenului de exploatare și a materialelor folosite, constituie 45388 lei.

De asemenea, prima instanță, încasând de la CIA „Moldasig” SA în beneficiul lui Alexandru Beleuță penalitatea de întîrziere în sumă de 4084,92 lei, a reținut că, CIA „Moldasig” SA nu a întreprins toate măsurile necesare pentru examinarea automobilului avariat în rezultatul accidentului rutier pentru constarea pagubelor materiale, aplicând art. 6 alin. (6) din Legea nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări.

Totodată, prima instanță, respingând pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, a reținut că, în cazul dat, față de CIA „Moldasig” SA nu sunt aplicabile prevederile art. 1422 din Codul civil, deoarece conform art. 16 alin. (1) și (2) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, asiguratorul nu acordă despăgubiri pentru sumele de recuperare a pagubei morale rezultate din accident, iar pentru recuperarea daunelor excluse din asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto conform alin.(1), persoana păgubită este în drept să intenteze în instanță de judecată acțiune civilă împotriva persoanei răspunzătoare de producerea accidentului.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016 a fost respins apelul declarat de către CIA „Moldasig” SA și menținută hotărârea primei instanțe. 3 La data de 08 iulie 2016, reprezentantul SA „Moldasig”, avocatul Viorel Cucu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului a indicat că, hotărârile judecătorești sunt neîntemeiate, deoarece instanțele judecătorești nu au aplicat prevederile art. 1414 din Codul civil și ale art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

Menționează că, instanțele judecătorești, la stabilirea întinderii prejudiciului material, au interpretat în mod eronat legea. Susține că, prin admiterea parțială a acțiunii și punerea la baza hotărârilor a raportului de expertiză nr. 8059 din 05 august 2015, instanțele judecătorești au încălcat prevederile art. 21 alin. (4) și (8) din Legea enunțată. Afirmă că, instanțele judecătorești, la emiterea hotărârilor, urmau să aplice prevederile art. 22 alin. (8), art. 23 alin. (1) lit. b) și ale art. 24 alin. (1) din Legea enunțată. Relevă că, instanțele judecătorești au interpretat eronat art. 6 alin. (6) din Legea nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006. Mai relevă că, prima instanță a omis să se pronunțe asupra argumentelor invocate în referință de către recurentă cu privire la stabilirea prejudiciului material, fapt ce lezează drepturile acesteia la un proces echitabil.

De asemenea, instanța de apel s-a expus abstract asupra argumentelor invocate de către recurentă. Prin referința depusă la data de 24 august 2016 reprezentantul lui Alexandru Beleuța, avocatul Constantin Lazari a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din materialele cauzei rezultă că, recurenta a luat cunoștință de decizia instanței de apel la data de 12 mai 2016 (f. d. 11, vol. II), iar cererea de recurs a fost depusă de către reprezentantul acesteia la data de 08 iulie 2016 (f. d. 1, vol. II).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; 4 c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul SA „Moldasig”, avocatul Viorel Cucu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către reprezentantul SA „Moldasig”, avocatul Viorel Cucu, asemenea aspecte nu se regăsesc. 5 Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul reprezentantului SA „Moldasig”, avocatul Viorel Cucu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul reprezentantului Societății pe acțiuni „Moldasig”, avocatul Viorel Cucu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 6