2ra-2317/16 — repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată

Prima instanță, Jud. Ialoveni: L. Barbos dosarul nr. 2ra-2317/16

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Pascari Viorica și Spînu Dumitru,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Vioricăi Pascari și Spînu

Dumitru împotriva lui Bunduchi Anatolie și Compania de Asigurări „Moldasig”

Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea sumei, repararea prejudiciului material și

moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Spînu Dumitru și Pascari Viorica și menținută hotărîrea

Judecătoriei Ialoveni din 18 februarie 2016,

c o n s t a t ă:

La 31 iulie 2014, Spînu Dumitru și Viorica Pascari au depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Bunduchi Anatolie cu privire la încasarea sumei, repararea

prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții Spînu Dumitru și Viorica Pascari au indicat că la

25 ianuarie 2012, Bunduchi Anatolie, conducînd automobilul de model „Seat Ibiza”,

nr. de înmatriculare HN AX 019, a încălcat prevederile regulamentului circulației

rutiere, deplasîndu-se pe traseul Chișinău-Hîncești, km 19 + 923m, care la moment

era acoperit cu zăpadă, a pierdut controlul asupra volanului acestuia și derapînd pe

contrasens, a tamponat automobilul de model VAZ-2107, nr. de înmatriculare CEI 249

în care se aflau reclamanții cu copiii Călin și Crina, la volanul căruia se afla Spînu

Dumitru.

Susțin că, în rezultatul tamponării, automobilul care se afla într-o stare excelentă

a fost deteriorat considerabil, lui Spînu Dumitru i-au fost cauzate vătămări corporale

medii sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție

cerebrală, fractura coastei a VI stîngă și fractura osului ulnar stîng al mîinii drepte.

Fiicei minore Spînu Crina i-au fost cauzate vătămări corporale medii sub formă de

fractură cominutivă a metaepifizei distale a osului radial drept, plagă contuză a

degetului IV al mîinii drepte, iar reclamantei și feciorului Spînu Călin le-au fost

cauzate diverse leziuni corporale.

Afirmă reclamanții că după producerea accidentului rutier, Spînu Dumitru a fost

internat în spital în stare gravă, unde a fost supus multiplelor intervenții chirurgicale,

1

ulterior tratîndu-se ambulatoriu la domiciliu, a necisitat îngrijire, la fel și reclamanta cu

copiii au primit tratament ambulatoriu, fiind lipsiți de posibilitatea de a lucra, iar copiii

absentînd de la studii.

Mai afirmă reclamanții Spînu Dumitru și Viorica Pascari că, fiind lipsiți de

transport personal, au fost nevoiți să angajeze o persoană cu automobil pentru a-i

transporta la diferite instituții medicale, în vederea efectuării tratamentului și a

intervențiilor chirurgicale. Ulterior externării lui Spînu Dumitru din spital, au angajat o

vecină pentru a-l îngriji, au apelat la un medic reabilitolog și la o soră medicală pentru

efectuarea procedurilor de reabilitare, suportînd în acest sens cheltuieli suplimentare.

Menționează reclamanții că în rezultatul cheltuielilor suportate au epuizat toți

banii din bugetul familiei, inclusiv și banii împrumutați de la Redcozubov Oleg și

David Anatolie, astfel la 17 septembrie 2012, Pascari Viorica a luat un credit de la BC

„Moldindcombank” SA în sumă de 30 000 lei pentru o perioadă de 26 luni cu rata

dobînzii de 13, 5 % anual, astfel suma rambursată care urmeză a fi restituită băncii

constituie 40 125 lei, compusă din 30 000 lei – suma creditului și 10 125 lei – rata

dobînzii.

Susțin reclamanții că pîrîtul nu le-a acordat nici un ajutor material, nu a dorit să le

restituie nici parțial prejudiciul material cauzat, eschivîndu-se de la convorbiri și

întîlniri cu dînșii.

Indică Pascari Viorica și Spînu Dumitru că prin sentința Judecătoriei Ialoveni din

24 aprilie 2014, Bunduchi Anatolie a fost recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod Penal, stabilindui-se o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 150 u.c. cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 2 ani. Acțiunea civilă înaintată în procesul penal prin

sentință a fost admisă parțial, încasîndu-se de la pîrît în beneficiul părților vătămate

Spînu Dumitru și Spînu Crina prejudiciul moral în sumă de 5000 lei pentru fiecare și

cheltuielile de judecată în sumă de 5000 lei.

Cer reclamanții Pascari Viorica și Spînu Dumitru încasarea sumei de 2500 euro

cu titlu de cost al automobilului avariat, repararea prejudiciului material compus din

80 025 lei și repararea prejudiciului moral în mărime de 90 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 17 decembrie 2014, acțiunea a fost

admisă parțial și s-au încasat 65 000 lei cu titlu de prejudiciu material. În rest

pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2015, au fost admise apelurile

declarate de către Spînu Dumitru, Pascari Viorica și Anatolie Bunduchi, casată

hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 17 decembrie 2014 cu remiterea pricinii la

rejudecare în aceeași instanță în alt complet de judecată.

Pe parcursul reexaminării pricinii, la 04 august 2015 reclamanții Spînu Dumitru și

Pascari Viorica și-au concretizat cerințele, înaintînd pretenții și față de CA „Moldasig”

SA, solicitînd încasarea din contul CA „Moldasig” SA sumei de 2500 euro cu titlu de

cost al automobilului avariat și repararea prejudiciului material compus din 82 004 lei

cu titlu de cheltuieli de tratament și îngrijire, iar din contul lui Bunduchi Anatolie au

solicitat repararea prejudiciului moral în mărime de 90 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 18 februarie 2016 acțiunea a fost admisă

parțial, fiind dispusă încasarea din contul CA „Moldasig” SA în beneficiul lui Spînu

Dumitru sumei de 15 538, 13 lei cu titlu de prejudiciu material și sumei de 5000 lei cu

2

titlu de cheltuieli de pentru asistență juridică, iar în total suma de 20 538, 13 lei. În rest

pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, a fost respins apelul

declarat de Spînu Dumitru și Pascari Viorica ca neîntemeiat și menținută hotărîrea

Judecătoriei Ialoveni din 18 februarie 2016.

Atît instanța de apel cît și instanța de fond au conchis că sînt neîntemeiate

pretențiile lui Spînu Dumitru și Pascari Viorica cu privire la încasarea din contul CA

„Moldasig” SA sumei de 82 004 lei cu titlu de cheltuieli legate de tratament și

îngrijire, deoarece nu a fost demonstrată legătura de cauzalitate dintre leziunile cauzate

în urma accidentului și tratamentul prescris de medici, de asemenea nu au fost

prezentate probe întru confirmarea acestora, iar în privința pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral instanțele ierarhic inferioare au respins-o din motivul că

prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 24 aprilie 2014 s-a dispus deja repararea

prejudiciului moral cauzat lui Dumitru Spînu și Crina Spînu, astfel aplicîndu-se

principiul autorității lucrului judecat.

La 04 august 2016, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, Pascari Viorica

și Spînu Dumitru au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 și hotărîrii Judecătoriei

Ialoveni din 18 februarie 2016 cu emiterea unei hotărîri noi prin care acțiunea să fie

admisă.

Recurenții Pascari Viorica și Spînu Dumitru au invocat că instanțele de judecată

ierarhic inferioare au apreciat arbitrar probele administrate, fapt ce a adus la încălcarea

și aplicarea eronată a normelor de drept material și normelor de drept procedural.

În susținerea cererii de recurs Pascari Viorica și Spînu Dumitru au indicat că

instanța de apel nu a luat în considerație actele expertizelor medico-legale prin care se

demonstrează legătura de cauzalitate dintre leziunile corporale cauzate în urma

accidentului rutier și tratamentul acesteia, la fel nu au fost apreciate probele care

confirmă acordarea serviciilor de transport, serviciilor de asistență medicală și îngrijire

acordate recurentului Spînu Dumitru, urmare a leziunilor corporale cauzate în urma

accidentului rutier, în acest fel cheltuielile suportate depășesc suma încasată cu titlu de

prejudiciu material.

Mai invocă recurenții că instanțele ierarhic inferioare l-au eliberat de răspundere

pe intimat fără nici un temei, Bunduchi Anatolie cauzîndu-le un prejudiciu material și

moral considerabil.

La 26 august 2016, în adresa intimaților Bunduchi Anatolie și CA „Moldasig”

SA a fost expediată copia recursului declarat de către Spînu Dumitru și Pascari Viorica

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la recurs.

La 19 septembrie 2016, Anatolie Bunduchi a depus referință, solicitînd să fie

considerat ca inadmisibil recursul declarat de către Pascari Viorica și Spînu Dumitru,

cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 și hotărîrii

Judecătoriei Ialoveni din 18 februarie 2016, pe care le consideră legale și întemeiate.

Examinînd temeiurile recursului declarat de către Pascari Viorica și Spînu

Dumitru în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil, din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (1), (3), (4) și (5) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicare eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Pascari Viorica și Spînu

Dumitru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare, și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Colegiul consideră că nu pot fi reținute ca motiv al admisibilității prezentului

recurs argumentele invocate de către recurenții Pascari Viorica și Spînu Dumitru

precum că instanțele ierarhic inferioare nu au apreciat corespunzător probele care

demonstrează legătura de cauzalitate dintre leziunile corporale cauzate în urma

accidentului rutier și tratamentul acesteia, la fel nu au luat în considerație probele care

confirmă acordarea serviciilor de transport, serviciilor de asistență medicală și

îngrijirea recurentului Spînu Dumitru, ca urmare a leziunilor corporale cauzate în urma

accidentului rutier, sunt similare celor indicate în cererea de apel, asupra cărora

instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.

4

Este irelevant și argumentul recurentei precum că instanțele ierarhic inferioare l-

au eliberat de răspundere pe intimat fără nici un temei, dînsul cauzîndu-le un

prejudiciu material și moral considerabil, întrucît prin sentința Judecătoriei Ialoveni

din 24 aprilie 2014 s-a dispus încasarea despăgubirile morale în beneficiul lui Dumitru

Spînu și fiica acestuia, Crina Spînu a cîte 5000 lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu

moral, avînd puterea lucrului judecat.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constitui temei pentru casare a deciziei recurate și urmează a

fi respinse.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural,

verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a

acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței

degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective,

adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța

Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991).

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Pascari Viorica

și Spînu Dumitru ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. (1) și alin. (2), art.

433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Pascari Viorica și Spînu Dumitru, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5