2ra-2317/16 — repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi moral şi compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2317/16 — repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță, Jud. Ialoveni: L. Barbos dosarul nr. 2ra-2317/16
Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:
N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol
Î N C H E I E R E
19 octombrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu
Judecătorii: Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind
admisibilitatea recursului declarat de către Pascari Viorica și Spînu Dumitru,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Vioricăi Pascari și Spînu
Dumitru împotriva lui Bunduchi Anatolie și Compania de Asigurări „Moldasig”
Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea sumei, repararea prejudiciului material și
moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de către Spînu Dumitru și Pascari Viorica și menținută hotărîrea
Judecătoriei Ialoveni din 18 februarie 2016,
c o n s t a t ă:
La 31 iulie 2014, Spînu Dumitru și Viorica Pascari au depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Bunduchi Anatolie cu privire la încasarea sumei, repararea
prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții Spînu Dumitru și Viorica Pascari au indicat că la
25 ianuarie 2012, Bunduchi Anatolie, conducînd automobilul de model „Seat Ibiza”,
nr. de înmatriculare HN AX 019, a încălcat prevederile regulamentului circulației
rutiere, deplasîndu-se pe traseul Chișinău-Hîncești, km 19 + 923m, care la moment
era acoperit cu zăpadă, a pierdut controlul asupra volanului acestuia și derapînd pe
contrasens, a tamponat automobilul de model VAZ-2107, nr. de înmatriculare CEI 249
în care se aflau reclamanții cu copiii Călin și Crina, la volanul căruia se afla Spînu
Dumitru.
Susțin că, în rezultatul tamponării, automobilul care se afla într-o stare excelentă
a fost deteriorat considerabil, lui Spînu Dumitru i-au fost cauzate vătămări corporale
medii sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție
cerebrală, fractura coastei a VI stîngă și fractura osului ulnar stîng al mîinii drepte.
Fiicei minore Spînu Crina i-au fost cauzate vătămări corporale medii sub formă de
fractură cominutivă a metaepifizei distale a osului radial drept, plagă contuză a
degetului IV al mîinii drepte, iar reclamantei și feciorului Spînu Călin le-au fost
cauzate diverse leziuni corporale.
Afirmă reclamanții că după producerea accidentului rutier, Spînu Dumitru a fost
internat în spital în stare gravă, unde a fost supus multiplelor intervenții chirurgicale,
1
ulterior tratîndu-se ambulatoriu la domiciliu, a necisitat îngrijire, la fel și reclamanta cu
copiii au primit tratament ambulatoriu, fiind lipsiți de posibilitatea de a lucra, iar copiii
absentînd de la studii.
Mai afirmă reclamanții Spînu Dumitru și Viorica Pascari că, fiind lipsiți de
transport personal, au fost nevoiți să angajeze o persoană cu automobil pentru a-i
transporta la diferite instituții medicale, în vederea efectuării tratamentului și a
intervențiilor chirurgicale. Ulterior externării lui Spînu Dumitru din spital, au angajat o
vecină pentru a-l îngriji, au apelat la un medic reabilitolog și la o soră medicală pentru
efectuarea procedurilor de reabilitare, suportînd în acest sens cheltuieli suplimentare.
Menționează reclamanții că în rezultatul cheltuielilor suportate au epuizat toți
banii din bugetul familiei, inclusiv și banii împrumutați de la Redcozubov Oleg și
David Anatolie, astfel la 17 septembrie 2012, Pascari Viorica a luat un credit de la BC
„Moldindcombank” SA în sumă de 30 000 lei pentru o perioadă de 26 luni cu rata
dobînzii de 13, 5 % anual, astfel suma rambursată care urmeză a fi restituită băncii
constituie 40 125 lei, compusă din 30 000 lei – suma creditului și 10 125 lei – rata
dobînzii.
Susțin reclamanții că pîrîtul nu le-a acordat nici un ajutor material, nu a dorit să le
restituie nici parțial prejudiciul material cauzat, eschivîndu-se de la convorbiri și
întîlniri cu dînșii.
Indică Pascari Viorica și Spînu Dumitru că prin sentința Judecătoriei Ialoveni din
24 aprilie 2014, Bunduchi Anatolie a fost recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod Penal, stabilindui-se o pedeapsă sub formă de
amendă în mărime de 150 u.c. cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de 2 ani. Acțiunea civilă înaintată în procesul penal prin
sentință a fost admisă parțial, încasîndu-se de la pîrît în beneficiul părților vătămate
Spînu Dumitru și Spînu Crina prejudiciul moral în sumă de 5000 lei pentru fiecare și
cheltuielile de judecată în sumă de 5000 lei.
Cer reclamanții Pascari Viorica și Spînu Dumitru încasarea sumei de 2500 euro
cu titlu de cost al automobilului avariat, repararea prejudiciului material compus din
80 025 lei și repararea prejudiciului moral în mărime de 90 000 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 17 decembrie 2014, acțiunea a fost
admisă parțial și s-au încasat 65 000 lei cu titlu de prejudiciu material. În rest
pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2015, au fost admise apelurile
declarate de către Spînu Dumitru, Pascari Viorica și Anatolie Bunduchi, casată
hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 17 decembrie 2014 cu remiterea pricinii la
rejudecare în aceeași instanță în alt complet de judecată.
Pe parcursul reexaminării pricinii, la 04 august 2015 reclamanții Spînu Dumitru și
Pascari Viorica și-au concretizat cerințele, înaintînd pretenții și față de CA „Moldasig”
SA, solicitînd încasarea din contul CA „Moldasig” SA sumei de 2500 euro cu titlu de
cost al automobilului avariat și repararea prejudiciului material compus din 82 004 lei
cu titlu de cheltuieli de tratament și îngrijire, iar din contul lui Bunduchi Anatolie au
solicitat repararea prejudiciului moral în mărime de 90 000 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 18 februarie 2016 acțiunea a fost admisă
parțial, fiind dispusă încasarea din contul CA „Moldasig” SA în beneficiul lui Spînu
Dumitru sumei de 15 538, 13 lei cu titlu de prejudiciu material și sumei de 5000 lei cu
2
titlu de cheltuieli de pentru asistență juridică, iar în total suma de 20 538, 13 lei. În rest
pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, a fost respins apelul
declarat de Spînu Dumitru și Pascari Viorica ca neîntemeiat și menținută hotărîrea
Judecătoriei Ialoveni din 18 februarie 2016.
Atît instanța de apel cît și instanța de fond au conchis că sînt neîntemeiate
pretențiile lui Spînu Dumitru și Pascari Viorica cu privire la încasarea din contul CA
„Moldasig” SA sumei de 82 004 lei cu titlu de cheltuieli legate de tratament și
îngrijire, deoarece nu a fost demonstrată legătura de cauzalitate dintre leziunile cauzate
în urma accidentului și tratamentul prescris de medici, de asemenea nu au fost
prezentate probe întru confirmarea acestora, iar în privința pretenției cu privire la
repararea prejudiciului moral instanțele ierarhic inferioare au respins-o din motivul că
prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 24 aprilie 2014 s-a dispus deja repararea
prejudiciului moral cauzat lui Dumitru Spînu și Crina Spînu, astfel aplicîndu-se
principiul autorității lucrului judecat.
La 04 august 2016, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, Pascari Viorica
și Spînu Dumitru au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd
casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 și hotărîrii Judecătoriei
Ialoveni din 18 februarie 2016 cu emiterea unei hotărîri noi prin care acțiunea să fie
admisă.
Recurenții Pascari Viorica și Spînu Dumitru au invocat că instanțele de judecată
ierarhic inferioare au apreciat arbitrar probele administrate, fapt ce a adus la încălcarea
și aplicarea eronată a normelor de drept material și normelor de drept procedural.
În susținerea cererii de recurs Pascari Viorica și Spînu Dumitru au indicat că
instanța de apel nu a luat în considerație actele expertizelor medico-legale prin care se
demonstrează legătura de cauzalitate dintre leziunile corporale cauzate în urma
accidentului rutier și tratamentul acesteia, la fel nu au fost apreciate probele care
confirmă acordarea serviciilor de transport, serviciilor de asistență medicală și îngrijire
acordate recurentului Spînu Dumitru, urmare a leziunilor corporale cauzate în urma
accidentului rutier, în acest fel cheltuielile suportate depășesc suma încasată cu titlu de
prejudiciu material.
Mai invocă recurenții că instanțele ierarhic inferioare l-au eliberat de răspundere
pe intimat fără nici un temei, Bunduchi Anatolie cauzîndu-le un prejudiciu material și
moral considerabil.
La 26 august 2016, în adresa intimaților Bunduchi Anatolie și CA „Moldasig”
SA a fost expediată copia recursului declarat de către Spînu Dumitru și Pascari Viorica
cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la recurs.
La 19 septembrie 2016, Anatolie Bunduchi a depus referință, solicitînd să fie
considerat ca inadmisibil recursul declarat de către Pascari Viorica și Spînu Dumitru,
cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016 și hotărîrii
Judecătoriei Ialoveni din 18 februarie 2016, pe care le consideră legale și întemeiate.
Examinînd temeiurile recursului declarat de către Pascari Viorica și Spînu
Dumitru în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil, din următoarele considerente.
3
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă
în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4).
Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (1), (3), (4) și (5) CPC, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicare eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau
aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în
care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu și în toate cazurile.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Pascari Viorica și Spînu
Dumitru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția
pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare, și nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.
Colegiul consideră că nu pot fi reținute ca motiv al admisibilității prezentului
recurs argumentele invocate de către recurenții Pascari Viorica și Spînu Dumitru
precum că instanțele ierarhic inferioare nu au apreciat corespunzător probele care
demonstrează legătura de cauzalitate dintre leziunile corporale cauzate în urma
accidentului rutier și tratamentul acesteia, la fel nu au luat în considerație probele care
confirmă acordarea serviciilor de transport, serviciilor de asistență medicală și
îngrijirea recurentului Spînu Dumitru, ca urmare a leziunilor corporale cauzate în urma
accidentului rutier, sunt similare celor indicate în cererea de apel, asupra cărora
instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.
4
Este irelevant și argumentul recurentei precum că instanțele ierarhic inferioare l-
au eliberat de răspundere pe intimat fără nici un temei, dînsul cauzîndu-le un
prejudiciu material și moral considerabil, întrucît prin sentința Judecătoriei Ialoveni
din 24 aprilie 2014 s-a dispus încasarea despăgubirile morale în beneficiul lui Dumitru
Spînu și fiica acestuia, Crina Spînu a cîte 5000 lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu
moral, avînd puterea lucrului judecat.
Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept
procedural, respectiv nu constitui temei pentru casare a deciziei recurate și urmează a
fi respinse.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural,
verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a
acesteia.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței
degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective,
adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul
trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța
Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991).
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Pascari Viorica
și Spînu Dumitru ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. (1) și alin. (2), art.
433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Pascari Viorica și Spînu Dumitru, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
5