3ra-767/15 — Contestarea actelor administrative

prima instanță: N. Arabadji dosarul nr. 3ra-767/15 instanța de apel: A. Panov, N. Craiu, A. Minciuna ÎNCHEIERE 10 iunie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Elena Gherasim, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Gherasim împotriva Întreprinderea cu Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate pe Acțiuni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate pe Acțiuni, casată hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chișinău din 17 noiembrie 2014 şi emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 20 mai 2015, Gherasim Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „Gaz Natural Fenosa” cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că la data de 25 martie 2013, i-a fost expediat actul scria A nr. 19543 din 21 martie 2013, prin care s-a indicat că a încălcat careva clauze contractuale, fără a fi concretizate punctele contractuale care au fost încălcate. La fel, indică că i-a fost expediată şi factura fiscală seria R nr.150827 din 25 martie 2013, în sumă de 6 560,16 lei pentru energia electrică consumată în perioada 12 mai 2012 – 21 martie 2013. Susține că la data de 05 aprilie 2013, s-a adresat cu cerere prealabilă în adresa pârâtului.

Menționează că a achitat toate facturile pentru energia electrică consumată şi nu are careva restanțe faţă de furnizor, cu atât mai mult că schimbul contoarelor electrice l- a efectuat compania ÎCS „Red Union Fenosa” SA, iar ea nu are acces la contorul electric instalat, prin urmare, fiind în imposibilitate de a interveni în rețeaua electrică şi instalațiile existente, mai mult că echipamentul de măsurare a fost sigilat de către furnizor. Invocă că, nu cunoaște perioada şi modul de instalare a echipamentul, cât şi nici nu i-a fost prezentat actul de dare în exploatare a echipamentului de măsurare.

De asemenea, indică că încălcarea de către furnizor a pct. 10.9 al Regulamentului nominalizat, a fost premeditată, deoarece, numai ultimul are acces la echipamentul de măsurare, astfel, consideră posibilă intervenția din partea reprezentanților furnizorului în instalația electrică cu schimbarea ulterioară a sigiliului, iar acest fapt ar putea conduce la crearea unei scheme frauduloase, planificate de premeditate, care ar avea drept scop îmbogățirea ilegală a pârâtului, iar actul seria A nr. 19543 din 21 martie 2013 reprezintă rezultatul final al acestei scheme delictuoase în privința sa. Afirmă că lunar reprezentantul furnizorului a verificat indicațiile contoarelor electrice, în baza cărora au fost expediate facturile fiscale, iar până la moment nu a fost stabilită nici o rupere a sigiliului sau alte încălcări, prin urmare, factura fiscală seria R nr. 150827 din 25 martie 2013 a fost întocmită cu încălcarea pct. 8.7 al Regulamentului ANRE.

Solicită anularea actului nr. A. 19543 din 21 martie 2013 şi a facturii fiscale nr. R 150827 din 25 martie emise de către ÎCS „Gaz Natural Fenosa”. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chișinău din 17 noiembrie 2014, acțiunea a fost admisă, fiind anulat actul ÎCS „Red Union Fenosa” SA nr. A. 19543 din 21 martie 2013 de depistare a încălcării clauzelor contractuale și factura pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor contractuale întocmită la data de 25 martie 2013 în suma de 6 560, 16 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2015, a fost respins apelul declarat de către ÎCS „Red Union Fenosa”, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă.

În motivarea deciziei, instanța a invocat prevederile art. 1 alin.(2), art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, şi pct. 155, pct. 49, pct. 50 lit. a), şi b) din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei în energetică nr. 393 din 15 decembrie 2010, care reglementează împuternicirile instanței de contencios administrative, drepturile şi obligațiile părților şi evidența consumului în energia electrică, care indică că furnizorul are următoarele drepturi să verifice și să constate respectarea de către consumatorul final a prevederilor contractului de furnizare a energiei electrice, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi să recalculeze consumul de energie electrică, conform sistemului pauşal, aplicînd prevederile pct. 93 – pct. 96 din prezentul Regulament, în cazul constatării încălcării de către consumatorul final a clauzelor contractuale care au dus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a cantităţii de energie electrică consumată.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de apel a reținut că conform actului de control al echipamentului de măsurare, la locul de consum s-a depistat intervenția a în funcționarea echipamentului ce a dus la înregistrarea integrală a consumului în energie electrică, fiind întocmit în acest sens un act de depistare a încălcărilor clauzelor contractuale, iar în baza actelor emise a fost emisă factura de consum fraudulos, prin urmare, concluzionînd că deși, Gherasim Elena a invocat faptul că nu a fost prezentă la efectuarea controlului, din declarațiile ÎCS „Red Union Fenosa”, rezultă contrar și anume faptul participării consumatorului la control, fiind efectuată și o înregistrare video.

La 15 aprilie 2015, Gherasim Elena a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural.

Susține că prima instanță la emiterea hotărârii just a constat precum că la emiterea actului administrativ şi anume actul nr. A 19543 de depistare a încălcării clauzelor contractuale din 21 martie 2013 şi facturii pentru energia electrica în cazul încălcării clauzelor contractuale , întocmită la data de 25 martie 2014 , furnizorul ÎCS „Red Union Fenosa” SA a încălcat prevederile pct.27, pct.28, pct. 32 a Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrare ale ANRE nr.393 din 15 decembrie 2010 şi nu a încheiat cu dînsa contractul de furnizare a energiei electrice, deoarece la momentul controlului între dânșii nu era încheiat contractul de furnizare a energiei electrice.

La fel, indică că luând în considerație că locul de consum nu era deconectat de la rețeaua electrica, nu a fost efectuat controlul echipamentului de măsurare şi al sigiliilor aplicate acestuia, nu a fost verificata schema de conectare a echipamentului de măsurare, cît şi nu a fost întocmit actul de control al echipamentului de măsurare în doua exemplare, care urma a fi semnat de către operatorul de rețea şi de consumatorul final, iar dînsei nu i-a fost înmânat un exemplar al actului le control al echipamentului de măsurare. Insistă că instanța de apel nu s-a expus asupra ilegalităților comise de către intimat, şi nu a oferit o analiza obiectiva a încălcării pct.27, pct.28, pct.32 al Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice.

Menționează că în anul 2012, intimatul a efectuat schimbarea locului contoarelor la primul etaj în loc de consum nou, după care le-a sigilat, însă, în acest sens nu au fost întocmite careva acte de schimbare şi de dare în exploatare a echipamentelor de măsurare, cu atât mai mult în procesul de schimb a contoarelor din cauza lucrărilor necalificate a reprezentanților furnizorului în blocul de locuit în care domiciliază, s-a produs un scurt circuit la sistema electrica, fapt ce a provocat un incendiu în unul din apartamentele vecine, care a ars complet, iar in legătura cu acest fapt au fost chemați pompierii. Susține că în apartamentele din vecinătate le-au fost arse electrocasnicele, iar în scopul evitării adresării consumatorilor în instanța de judecata, intimatul a reparat integral prejudiciul cauzat tuturor locatarilor.

Invocă că la solicitarea sa de a încheia un contract de prestări servicii i s-a refuzat, iar în legătura cu acest fapt, în anul 2010 şi 2011, s-a adresat către ÎCS „Red Union Fenosa” SA cu multiple solicitări şi în anul 2011, a fost întocmit un act despre faptul că scara blocului se iluminează datorita contorului, ce aparține apartamentului său, însă, aceste circumstanțe nu au fost combătute în ședințele de judecată, atât în prima instanță cât și în instanța de apel, ne fiind prezentate probe din partea intimatului în acest sens.

Consideră că prima instanță la emiterea hotărârii corect a reținut că controlul echipamentului său de măsurare a fost efectuat de către furnizor şi că careva temeiuri privind efectuarea controlului lipsesc, or, colaboratorii ÎCS „Red Union Fenosa” SA nu au stabilit împuternicirile sale, în prezenţa căruia, după cum este menționat în act, a fost întocmit actul de depistare a încălcărilor clauzelor contractuale, cu atât mai mult că reieșind din înregistrarea video dînsa a fost invitată la efectuarea controlului, însă a fost chemată în momentul în care uşile de la locul de consum fusese deja deschise şi anume în lipsa consumatorului, contrar pct. 165 a Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice.

Apreciază drept eronate concluziile instanţei de apel cu referire la faptul că deși a insistă asupra faptului că nu a fost prezentă la efectuarea controlului, însă din declarațiile intimatului rezulta contrariul și anume faptul participării sale la control, fiind efectuata şi o înregistrare video, deoarece, analizând probele anexate la materialele pricinii inclusiv proba video, care de fapt a fost efectuată cu întreruperi, nu rezultă că personalul furnizorului i-a comunicat scopul vizitei, sau că au efectuat controlul în prezența sa, cât şi faptul că i-au demonstrat încălcările depistate. La data de 14 mai 2015, ÎCS „Red Union Fenosa” SA a depus referință la recursul declarat în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia și a solicitat respingerea lui ca fiind neîntemeiat.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Gherasim Elena este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Gherasim Elena nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Gherasim Elena asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Gherasim Elena ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Gherasim Elena se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva