3ra-513/15 — Contestarea actelor administrartive şi recuperarea prejudiciului moral

prima instanţă:V. Negru dosarul nr. 3ra-513/15 instanţa de apel: S. Caitaz, A. Nogai, A. Doga ÎNCHEIERE 22 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Taucci Elena, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată Elenei Taucci împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate pe Acțiuni cu privire la contestarea actelor administrative, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Taucci Elena și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 06 noiembrie 2013, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 12 iulie 2011, Taucci Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „Red Union Fenosa” SA cu privire la contestarea actelor administrative, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii a indicat că conform Actului nr. 072287 cu privire la încălcarea clauzelor contractului de furnizare a energiei electrice din 03 mai 2011, reprezentanții ÎCS „Red Union Fenosa” SA au stabilit suspiciuni asupra falsificării sigiliilor aplicate la echipamentul de măsurarea a consumului de energie electrică la locul de consum apartamentul 2, str. B.P. Hajdeu 26, mun. Chișinău ce-i aparține cu drept de proprietate.

Consideră că actul nominalizat este ilegal, nu corespunde realității și urmează a fi anulat din următoarele considerente. Familia Taucci a devenit proprietar al apartamentului 2, din str. B. P. Haşdeu 26, mun. Chişinău în baza contractului de vînzare-cumpărare din 28 iunie 2006. Susţine că inițial calculele pentru energia electrică erau efectuate în baza contorului comun, iar prin dispoziţia de lucru a ÎCS „Red Union Fenosa” SA” din 12 decembrie 2007, furnizorul i-a instalat contorul electric nr. 1164763 cu data de verificare din anul 2005 și a aplicat sigiliul nr. 0379023, însă fără a-i comunica locul instalării sigiliului.

Astfel, susține că furnizorul a instalat contorul electric cu termenul de verificare expirat, iar răspunderea o pune pe seama consumatorului, or, furnizorul cere de la consumator instalarea contorului de energie electrică într-un termen de 3 luni de la verificare, însă în speță de la verificarea contorului pînă la instalare au trecut mai mult de 2 ani. Mai mult decît atît, invocă că furnizorul nu i-a înmînat paşaportul pe contor cu indicarea termenului de garanţie, nefiind clar unde s-a aflat contorul electric mai mult de 2 ani, de la verificare pînă la instalarea acestuia. Totodată, menționează că, potrivit prevederilor Regulamentului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr. 1194 (2005) în vigoare la acel moment, furnizorul era obligat să încheie contract şi să întocmească actul de dare în exploatare a mijlocului de evidenţă, însă aceste raporturi au fost limitate doar la dispoziţia de lucru in 12 decembrie 2007 fără număr.

Este de părerea că furnizorul neîndeplinind cerinţele respective faţă de locatarii întregului bloc, a creat condiţii pentru învinuirea consumatorilor în viitor, ceea ce şi s-a întîmplat la 03 mai 2011. Afirmă că conform prevederilor Regulamentului cu privire la furnizarea energiei electrice în redacția veche și în redacția nouă, furnizorul este obligat ca pînă la instalarea lacătului său pe panoul unde este instalat utilajul de măsurare, să efectueze controlul acestui utilaj, a sigiliilor şi schemei de conectare, cu întocmirea actului de verificare în ordinea stabilită, însă obligațiunile respective furnizorul le-a ignorat și nu le-a îndeplinit corespunzător.

Susține că toate contoarele electrice sunt instalate de către furnizor în mod centralizat, într-un loc separat în boxa cu contoare, cheile de la care se află doar la furnizorul energiei electrice, iar conform prevederilor Regulamentului menționat responsabilitatea pentru integritatea contoarelor electrice o poartă operatorul reţelei. Mai indică reclamanta că în ziua întocmirii actului nr. A07287 din 03 mai 2011, a solicitat ÎCS „Red Union Fenosa” SA să verifice colaboratorii ce examinează contorul de evidenţa a consumului energiei electrice, însă drept răspuns i s-a comunicat că nu a fost eliberată nici o dispoziţie de lucru pentru verificarea utilajului de măsurare a consumului energiei electrice, fapt ce a servit temei pentru a refuza să deschidă ușa colaboratorilor ce verificau contorul.

Astfel, ușa a fost deschisă doar chînd soțul său s-a întors acasă, iar din cauza unui conflict apărut între soțul său și colaboratorii ÎCS „Red Union Fenosa” SA, ce-i din urmă au refuzat să intre în casă, indicînd în actul de verificare că a fost interzis accesul în locuință. De asemenea indică că falsificare învinuirilor în încălcarea clauzelor contractuale poate fi confirmată şi prin dinamica consumului energiei electrice după 3 luni de zile, însă nici pînă în prezent nu sunt prezentate rezultatele expertizei, dreptul la efectuarea acesteia aparţine consumatorului și nu ÎS „Registru” căreia i-a fost îndreptat contorul la expertiză. Afirmă că la 03 iunie 2011, s-a adresat furnizorului cu petiția nr. UF 24849 solicitînd anularea Actului de control şi facturii de recalculare a consumului de energie electrică, însă prin răspunsul nr.0505/49492-20110601, petiția a fost respinsă.

Solicită repunerea în termen cererea de chemare în judecată şi declararea nulităţii a Actului de control N. A07287 din 03 mai 2011 și facturii R nr. 239032 din 26 mai 2011 în sumă de 31 912,17 lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei și încasarea cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 3 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 06 noiembrie 2013, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2014, a fost respins apelul declarat de Taucci Elena și menținută hotărîrea primei instanțe. La adoptarea hotărârilor judecătoreşti, în susţinerea concluziilor atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel, axîndu-se pe Raportul de expertiză nr. 1066 din 13 mai 2011 și Raportul de expertiză nr. 1602 din 27 iulie 2012 au stabilit că mărcile de protecție ale furnizorului aplicate la locul de consum apartamentul 2, din str. B.P.

Hajdeu 26, mun. Chișinău au suportat intervenții și nu sunt autentice. Totodată, cu referire la prevederile pct. 49 și pct. 99 al Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice aprobat prin Hotărîrea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică nr. 393 din 15 decembrie 2010, instanțele au reținut legalitatea Actului de control Nr. A07287 din 03 mai 2011 și facturii R nr. 239032 din 25 mai 2011 în sumă de 31 912,17 lei. La 27 ianuarie 2015, Taucci Elena a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a invocat că instanțele judecătorești au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept material, fapt ce a dus la emiterea unei hotărîri ilegale și neîntemeiate de respingere a acțiunii. Astfel, instanțele au lăsat fără apreciere faptul că furnizorul după împachetarea și sigilarea echipamentului de măsurare a energiei electrice nu a transmis echipamentul consumatorului final pentru a fi prezenta la constatarea tehnico-științifică în termen de 15 zile și nu i-a explicat consumatorului dreptul de a alege instituția de efectuare a constatării tehnico științifice, fapt ce contravine prevederilor pct. 167 din Regulamentul cu privire la furnizarea energiei electrice.

Totodată, invocă că instanțele au ignorat și faptul că furnizorul considerînd că consumatorul final va întreprinde măsuri ce pot duce la înlăturarea dovezilor prin care se poate demonstra violarea sigiliilor sau faptul intervenției în echipamentul de măsurare, s-a dresat cu demers privind efectuarea expertizei trasologice doar peste 3 zile din momentul demontării echipamentului ceea ce contravine reglementărilor pct. 170 din Regulamentul menționat, care indică că furnizorul urma să solicite efectuarea constatării tehnico-științifice în ziua depistării violării sigiliilor cu participarea nemijlocită a părților.

Susține că faptul neprezentării contorului spre expertiză în ziua demontării se confirmă și prin declarațiile martorul Vizneac, care a declarat că contorul ridicat a fost predat şefului Lahman Veaceslav, iar expertiza a avut loc la 13 mai 2011. Unde s-a aflat echipamentul de măsurare din momentul demontării - 03 mai 2011 pînă la data de 13 mai 2011 cînd a fost efectuată constatarea-științifică nu s-a stabilit, însă acest timp este suficient pentru efectuarea oricărei „manipulări”. Mai invocă că nici prima instanță și nici instanța de apel nu s-au expus asupra circumstanțelor privind ridicarea sigiliului nr. 0577666, de pe contorul electric, care nu a fost supus expertizei, însă care în actul de verificare este indicat ca suspect.

La fel, apreciază drept nejustificate concluziile instanţelor judecătoreşti, precum că „mărcile de protecţie ale furnizorului aplicate la locul de consum din apartamentul 2, str. B.P. Hajdeu 26, mun. Chișinău au suportat intervenţii şi nu sunt autentice”, deoarece faptul falsificării mărcilor de protecție a furnizorului, ridicate de pe contor nu s-a constatat prin Raportul de constatare tehnico-ştiinţific nr. 1066 din 13 mai 2011 efectuat de expertul Direcţiei securitate informaţională şi a documentelor de pe lîngă ÎS „CRIS Registru”.

Susține că conform dispoziţiei de lucru din 12 decembrie 2007 pe echipamentul electric a consumătorului furnizorul a instalat sigiliul furnizorului nr. 0379023, însă la momentul efectuării controlului în Actul din 03 mai 2011 nr. A 07287 nu au fost indicate careva reclamaţii în privinţa acestuia sigiliu sau lipsa lui, iar conform Raportului de expertiză nr. 1602 din 27 iulie 2012 s-a constatat că consumătorul energiei electrice, nu putea să instaleze în contorul de energie electrică nr. 1164763 un CIP, fără a încălca integritatea sigiliului furnizorului. Respectiv, nu este clar din ce motiv nu a fost prezentat expertului sigiliul furnizorului care la fel a fost ridicat de către verificatori și recunoscut ca suspect, însă care reieşind din concluziile expertului nu putea suporta intervenții.

Afirmă că instanțele în lipsa probelor şi concluziilor unui expert în domeniu, au stabilit că mărcile de protecţie ale furnizorului aplicate la locul de consum - apartamentul 2, str. B.P. Hajdeu, 26 mun. Chișinău au suportat intervenţii şi nu sunt autentice, întrucît constatările expertului au fost făcute doar în privinţa sigiliului de stat din plumb. Or, reieşind din concluzia expertului în Raportul din 27 iulie 2012, consumătorul energiei electrice, nu putea să instaleze în contorul de energie electrică nr. 1164763 un CIP, fără a încălca integritatea sigiliului nr. 0577666, însă încălcarea integrităţii sigiliului furnizorului sau falsificarea lui nu a fost confirmată în cadrul examinării cauzei, sigiliul ne fiind prezentat expertului intenționat de către furnizor.

Totodată, invocă recurenta că Actului de depistare a încălcării clauzelor contractuale nr. A 07287 din 03 mai 2011 a fost întocmit cu încălcarea prevederilor Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea a energiei electrice aprobat prin Hotărîrea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică din 15 decembrie 2010 nr. 393. Astfel, contrar prevederilor pct. 157 al Regulamentului, personalul furnizorului, nu a prezentat consumatorului final legitimaţia de serviciu şi nu a comunicat scopul vizitei sale, consumatorul fiind nevoit să se adreseze la Oficiul Principal al furnizorului prin telefon pentru a afla scopul vizitei colaboratorilor ÎCS „Red Union Fenosa” SA, fapt ce se confirmă prin, descifrarea serviciilor prestate de Moldtelecom în luna mai 2011 şi anume apelul la numărul 431111 pe data de 03 mai 2011 la ora 10.53.

Invocă că, deși, în Actul din 03 mai 2011 este indicat că controlul a fost efectuat în prezența lui Taucci Iurii, însă actul a fost întocmit în lipsa Elenei Taucci, care este indicată în calitatea de consumator atît în actul contestat, cît şi în contractul de furnizare a energie electrice din anul 2008. Relatează că de fapt, toate acţiunile reprezentanţilor furnizorului au fost efectuate cu încălcări ale prevederilor Regulamentului și au creat nişte condiții favorabile pentru inspecţii, care, pretind în mod nejustificat la învinuiri false în consum fraudulos, cu un scop de interes material.

Or, însuşi procedura de instalare a contorului electric s-a petrecut cu încălcări, deoarece conform dispoziţiei de lucru din 12 decembrie 2007 ÎCS „Red Union Fenosa” SA a instalat contorul electric nr. 1164763 cu data de verificare metrologică din anul 2005, însă potrivit p.42 a Regulamentului Agenţiei Naţionale Pentru Reglementare în energetică nr. 211 din 14 aprilie 2006 se instalează numai echipamente de măsurare care au fost verificate metrologic şi deţin buletinul de verificare metrologică valabil pentru termenul stabilit și la care timpul de la ultima verificare metrologică nu depăşeşte 1 an.

Insistă că la caz există motive de crezut, că pînă la 12 decembrie 2007, cînd contorul a fost instalat consumatorului Taucci, echipamentul respectiv de măsurare, a fost exploatat de un alt consumător, iar la reinstalarea nu a fost testat de către intimat în conformitate cu cerinţele Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 1194 din 22 noiembrie 2005. Invocînd prevederile pct. 4.1, 10.9 a Regulamentului citat, consideră că furnizorul era obligat să încheie contract de furnizare a energiei electrice şi să întocmească actul de dare în exploatare a mijlocului de evidenţă, însă acestea raporturi au fost limitate numai cu dispoziţia de lucru din 12 decembrie 2007, contractul de furnizare a energiei electrice fiind încheiat cu consumatorul doar la 30 octombrie 2008, peste un an de la instalarea şi sigilarea contorului.

Este de părerea că furnizorul intenţionat a creat condiţii avantajoase pentru învinuirea nejustificată a consumătorului în furtul fraudulos a energiei electrice, însă în circumstanțele descrise mai sus, intimatul nu are drept legal pentru aplicarea calcului după metoda pauşală. În confirmarea acuzaţii nefondate de furt a energiei electrice au fost prezentate Informaţia Preşedintelui Asociaţiei Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/65 d-na Ohrimenco Ala, prin care se confirmă că în casa de locuit din str. B.P.Hajdei 26, mun. Chișinău este instalată încălzirea autonomă cu gaz natural. În acest sens susține reclamanta că a fost prezentată şi o factură din luna ianuarie anului 2011 privitor la serviciile de livrarea gaz natural, potrivit căruia în mediu lunar achită o sumă de 1200 lei.

Nu foloseşte încălzitor electric de apă, sau un calorifer pentru încălzirea spaţiului.

La fel menţionează că, lipsa consumului fraudulos şi acuzaţii nefondate din partea furnizorului energiei electrice, confirmă şi dinamica consumului energiei electrice înregistrat pe parcursul perioadei de 3 luni anterioare datei întocmirii actului din 03 mai 2011 şi pe parcursul a 3 luni ulterioare datei instalării unui nou contor electric conform Actului de control al echipamentului de măsurare nr. DL 6553182 din 22 iunie 2011. Reieşind din dinamica calculată şi prezentată în şedinţă în baza facturilor din 24 februarie 2011, (eliberate pînă la întocmirea actului contestat) şi facturilor din 28 iulie 2011, 26 august 2011, 28 septembrie 2011 (după instalarea contorului nou), volumul consumului energiei electrice pînă la control şi după nu depăşeşte datele precedente, însă dimpotrivă, conform datelor de consum a energiei electrice ulterioare, dinamica se află în descreştere cu 20-30 kWh lunar.

Dinamica consumului energiei electrice întocmită şi prezentată în instanţă în conformitate cu prevederile p. 102 Regulamentului nr. 393 Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică confirmă lipsa furtului a energiei electrice, în care dînsa este învinuită, însă instanțele judecătorești nu au dat nici o apreciere circumstanțelor și probelor respective. Apreciază ca nefondate învinuirile pretinse în consumul fraudulos a energiei electrice, care sunt confirmate prin probe dubioase şi acumulate de către intimat cu încălcarea cerinţelor legislaţiei în vigoare, iar în baza unor probe dubioase nu poate fi recunoscută persoana vinovată de comiterea fraudei. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Taucci Elena, este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Taucci Elena nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Taucci Elena asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Taucci Elena ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Taucci Elena se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva