3ra-779/15 — Privind anularea deciziei

Dosarul nr. 3ra-779/15 Instanţa de fond: Judecătoria Ungheni – M. Stratan Instanţa de apel: CA Bălţi – Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi DECIZIE 10 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Tatiana Vieru, Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Elena Covalenco, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinînd recursul, declarat de Oleg Marian în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina Smochină împotriva Consiliului s. Corneşti, r-nul Ungheni, intervenient accesoriu Oleg Marian privind anularea deciziei nr. 4/7 din 03 septembrie 2013, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 19 februarie 2015, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Oleg Marian, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2014, CONSTATĂ : La 27 septembrie 2013 Valentina Smochină a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului s. Corneşti, r-nul Ungheni, intervenient accesoriu Oleg Marian privind anularea deciziei nr. 4/7 din 03 septembrie 2013. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că fiica ei Svetlana Marian s-a aflat în căsătorie cu Oleg Marian.

Urmare a relaţiilor conjugale s-a născut copilul Roxana – Mădălina Marian. În legătură că Svetlana Marian a decedat, iar Oleg Marian se află la lucru peste hotare, cu acordul tatălui minorii la 14 februarie 2013, Consiliul s. Corneşti, r-nul Ungheni a adoptat decizia nr. 1/2a privind instituirea tutelei asupra 1 copilului minor Marian Roxana – Mădălina fără îndemnizaţie pentru întreţinere, cu desemnarea în calitate de tutore bunica Valentina Smochină. Ulterior, la 03 septembrie 2013 Consiliul s. Corneşti, r-nul Ungheni în baza cererii tatălui Oleg Marian a emis decizia nr. 4/7, prin care a abrogat decizia nr. 1/2a din 14 februarie 2013 cu privire la instituirea tutelei asupra copilului minor Marian Roxana – Mădălina, din motiv că tatăl copilului s-a întors de peste hotarele R. Moldova.

Consideră că decizia nr. 4/7 din 03 septembrie 2013 este eronată şi nefondată, deoarece din momentul decesului Svetlanei Marian şi pînă la momentul actual, Oleg Marian nu s-a interesat de soarta fiicei, nu a acordat ajutor material pentru întreţinerea ei, nu a participat la îngrijirea şi educaţia acesteia, îngrădind accesul copilului la apartamentul nr. 12 din s. Corneşti, r-nul Ungheni, care face parte din patrimoniul succesoral, rămas după decesul mamei copilui. Valentina Smochină susţine că Consiliul s. Corneşti, r-nul Ungheni, anulînd tutela, nu a verificat decăderea temeiului instituirii tutelei, revenirea şi prezenţa în familie a tatălului copilului minor.

Reclamanta a solicitat anularea deciziei Consiliului s. Corneşti, r-nul Ungheni nr. 4/7 din 03 septembrie 2013, reieşind din interesele copilului minor, vîrsta acesteia, ataşarea ei faţă de bunica, ataşamentul minorei faţă de fratele său şi că o eventuală separare a copilului de bunică şi fratele său, ar putea provoca traume psihologice şi profunde. Consideră oportun şi necesar menţinerea tutelei bunicii Valentina Smochină. Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2014 s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Valentina Smochină. S-a anulat decizia nr. 4/7 din 03 septembrie 2013 emisă de Consiliul s. Corneşti, r-nul Ungheni (f.d. 120, 127 – 132 vol. I). La 04 martie 2014 Oleg Marian a înaintat cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă (f.d.

138, 153 – 155 vol. I). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 februarie 2015 s-a respins apelul declarat de Oleg Marian. S-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2014. În motivarea deciziei instanţa de apel s-a axat pe procedura adoptării deciziilor de către autoritatea tutelară, indicînd că deciziile cu privire la instituirea tutelei asupra minorilor, precum şi abrogarea acestora urmează să fie adoptate de către primarii de sate şi oraşe conform prevederilor Legii nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, conform căreia autorităţile tutelare locale sunt – primarii de sate (comune) şi de oraşe.

Necătînd la faptul că Legea nr. 140 din 14 iunie 2013 a intrat în vigoare la 02 august 2013, instanţa a considerat că decizia nr. 1/2a din 14 februarie 2013 a fost emisă de către Consiliul s. Corneşti cu încălcarea competenţei. Aceasta nu a fost contestată, nu a fost anulată şi a fost executată. Iar prin decizia nr. 4/7 din 03 septembrie 2013, decizia nr. 1/2a din 14 februarie 2013 nu a fost abrogată pe motiv 2 că a fost emisă cu încălcarea legii, dar pe motiv că a decăzut necesitatea tutelei, adică s-a anulat tutela, chestiune ce ţine de competenţa primarului şi nu a consiliului. În opinia instanţei de apel în cazul în care a decăzut necesitatea tutelei nu urma a fi abrogată decizia de instituire a tutelei, dar emisă o altă decizie, or abrogarea prezumă anularea actului printr-un alt act de aceiaşi valoare juridică (f.d.

32 – 36 vol. II). La 20 martie 2015 Oleg Marian a înaintat cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 19 februarie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii (f.d. 43 – 47 vol. II). În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat netemeinicia deciziei instanţei de apel şi hotărîrii instanţei de fond pe motivul interpretării eronate a legii materiale. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Bălţi a fost pronunţată la 19 februarie 2015 şi a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la 10 martie 2015 (f.d.

37 vol. II). Recurentul a recepţionat decizia motivată la 13 martie 2015 (f.d. 38 vol. II). A depus recurs la 18 martie 2015, fiind depus în termen. Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform art. 445 alin. (1) lit. b) CPC instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 19 februarie 2015 a respins apelul declarat de Oleg Marian şi a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2014 prin care s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Valentina Smochină, s-a anulat decizia nr. 4/7 din 03 septembrie 2013 emisă de Consiliul s. Corneşti, r-nul Ungheni privind abrogarea deciziei de instituire a tutelei. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit constată nefondate concluziile instanţelor de judecată din următoarele motive. Din materialele cauzei rezultă faptul că Valentina Smochină este mama Svetlanei Marian. Svetlana Marian a fost mama a doi copii – Anghel Marius – Cătălin născut dintr-o relaţie anterioară la 31 octombrie 2000 şi Marian Roxana – Mădălina născută la 01 octombrie 2007 din relaţia cu Oleg Marian.

Svetlana Marian a decedat la 11 decembrie 2012, iar Oleg Marian a fost nevoit să plece peste hotarele ţării. Copilul minor Marian Roxana – Mădălina împreună cu fratele său Anghel Marius – Cătălin, a rămas în grija bunicii Valentina Smochină. Cu acordul lui Oleg Marian de către Consiliul s. Corneşti a fost instituită tutela asupra copilului minor Marian Roxana – Mădălina prin decizia nr. 1/2a din 14 februarie 2013, cu desemnarea bunicii Valentina Smochină în calitate de tutore. 3 Prin decizia nr. 4/7 din 03 septembrie 2013 la cererea lui Oleg Marian, Consiliul s. Corneşti, r-nul Ungheni a abrogat decizia nr. 1/2a din 14 februarie 2013 cu privire la instituirea tutelei asupra minorului Marian Roxana - Mădălina.

În legătură cu anularea tutelei între bunică şi tatăl copilului a apărut un litigiu cu privire la domiciliul copilului, care s-a judecat separat de prezentul litigiu. Astfel, actele cauzei conexe confirmă faptul că la 07 octombrie 2013 Valentina Smochină a înaintat acţiune în judecată împotriva lui Oleg Marian, intervenient accesoriu Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Ungheni privind determinarea domiciliului copilului minor. În cadrul examinării cauzei menţionate, Oleg Marian a înaintat acţiunea reconvenţională, prin care a solicitat determinarea domiciliului copilului minor la domiciliul său şi transmiterea copilului unicului părinte. Instanţa de fond prin hotărîrea din 27 februarie 2014 a admis acţiunea înaintată de Valentina Smochină şi a respins acţiunea reconvenţională înaintată de Oleg Marian.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 23 octombrie 2014 s-a casat hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2014 şi s-a emis o nouă hotărîre, prin care a fost respinsă acţiunea înaintată de către Valentina Smochină, s-a admis acţiunea reconvenţională înaintată de Oleg Marian , a fost obligată Valentina Smochină de a înapoia copilul minor Roxana – Mădălina Marian tatălui Oleg Marian. Decizia dată a fost menţinută prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 14 ianuarie 2015. Astfel, Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 23 octombrie 2014, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 ianuarie 2015, a stabilit că potrivit art. 66 alin. (1) Codul Familiei părinţii au dreptul să ceară înapoierea copilului de la orice persoană, care îl reţine fără un temei legal.

În speţa menţionată instanţa a obligat pe Valentina Smochină să înapoieze copilul Marian Roxana – Mădălina tatălui Oleg Marian. Stabilind domiciliul copilului Marian Roxana – Mădălina la domiciliul tatălui şi obligînd bunica să înapoieze copilul tatălui său, instanţele au reieşit din interesul superior al copilului care trebuie să domicilieze cu părinţii. Această decizie este irevocabilă şi obligatorie spre executare. Potrivt art. 16 CPC hotărîrile, încheierile, ordonanţele şi deciziile judecătoreşti definitive sînt obligatorii pentru toate autorităţile publice, asociaţiile obşteşti, persoanele oficiale, organizaţiile şi persoanele fizice şi se execută cu stricteţe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Neexecutarea nemotivată a actelor judecătoreşti, dispoziţiilor, cererilor, delegaţiilor, citaţiilor, altor adresări legale, precum şi lipsa de consideraţie faţă de judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod şi în alte legi. În conformitate cu art. 123 alin. (2) CPC faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă, soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată, sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile, la care participă aceleaşi persoane. 4 Colegiul precizează că decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie, avînd puterea lucrului judecat, are forţă superioară faţă de prevederile normei precitate şi este obligatorie pentru cei vizaţi, ori, aceasta are scopul de a asigura preeminenţa dreptului faţă de orice prevederi legale.

Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care presupune, printre altele, că soluţiile definitive date de instanţele judecătoreşti să nu mai poată fi contestate. În concluzie, CEDO a stabilit că instanţele sînt obligate să ţină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea în discuţie a situaţiei soluţionate definitiv prin alte hotărîri constituind o încălcare a art. 6.1 din Convenţie. Dezlegarea asupra unei probleme de drept date printr-o hotărîre irevocabilă este de natură să clarifice din acel moment acea problemă, creînd speranţa legitimă că ea nu va mai fi negată de o altă instanţă de judecată într-o procedură ulterioară.

Instanţa de recurs constată că prevederile art. 123 alin. (2) și art. 254 alin. (3) CPC vorbesc despre prejudicialitatea hotărîrii judecătorești. Acest efect face imposibil o altă apreciere într-un alt proces al faptelor și raporturilor juridice, care au fost deja stabilite printr-o hotărîre judecătorească. Prejudicialitatea are limite subiective și obiective. Cele subiective cer ca acest efect juridic să se producă prin participarea la un alt proces a acelorași persoane. Limitele obiective se referă la examinarea în cadrul altui proces a acelorași fapte și raporturi juridice în privința cărora a fost emisă deja o hotărîre irevocabilă. Respectarea prejudicialității contribuie la soluționarea justă a pricinilor civile, exclude posibilitatea pronunțării hotărîrilor contradictorii, facilitează procesul probației.

În speţă, nu poate fi menţinută o decizie de instituire a tutelei asupra copilului în condiţiile cînd printr-o hotărîre irevocabilă domiciliul copilului s-a stabilit la domiciliul tatălui. În aceste condiţii decizia Consiliul s. Corneşti nr. 4/7 din 03 septembrie 2013 este legală şi întemeiată, iar soluţiile instanţelor de judecată cu privire la anularea acestei decizii sunt eronate. Este neîntemeiat şi argumentul instanţei de apel precum că Consiliul local Corneşti şi-a depăşit atribuţiile, abrogînd decizia de instituire a tutelei. Potrivit art. 14 alin. (1) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, Consiliul local decide în condiţiile legii toate problemele de interes local, iar în temeiul lit. y) asigură protecţia drepturilor copilului.

Primarul conform art. 29 alin. (1) lit. q) al Legii menţionate exercită în numele Consiliului local funcţiile de autoritate tutelară. Instituirea de către Consiliul local prin decizia nr. 1/2a din 14 februarie 2013 a tutelei asupra copilului şi ulterior abrogarea acestei deciziei, nu constituie depăşirea atribuţiilor de către Consiliul local. Totodată potrivit tehnicii legislative abrogarea unui act se dispune printr-un act de aceiaşi forţă juridică sau printr-un act de forţă juridică superioară. Prin urmare un act emis de Consiliul local nu poate fi abrogat printr-un act al primarului.

5 Prin urmare, procedural decizia Consiliului local Corneşti nr. 4/7 de asemenea este legală şi întemeiată, or la momentul emiterii deciziei nr. 1/2a din 14 februarie 2013 se impunea necesitatea instituirii tutelei asupra copilului minor, rămas fără ocrotire părintească ca urmare a decesului mamei şi plecării tatălui peste hotarele ţării şi această atribuţie revenind anume Consiliului local. Odată cu revenierea tatălui în ţară, necesitatea tutelei a decăzut şi organul emitent a abrogat decizia. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că circumstanţele pricinii nu au fost constatate de prima instanţă şi instanţă de apel, nefiind aplicate corect normele de drept material , Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa hotărîrea instanţei de fond şi decizia instanţei de apel, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care se respinge acţiunea înaintată de Valentina Smochină.

Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE: Se admite recursul declarat de către Oleg Marian. Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 februarie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 27 februarie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina Smochină împotriva Consiliului s. Corneşti, r-nul Ungheni, intervenient accesoriu Oleg Marian privind anularea deciziei nr. 4/7 din 03 septembrie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de Valentina Smochină se respinge. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Elena Covalenco Iurie Bejenaru Maria Ghervas 6