2ra-2459/14 — Constatarea faptului dobândirii în comun a bunului imobil, recunoaşterea dreptului de proprietate

dosarul nr. 2ra-2459/14 prima instanţă: M. Moraru instanţa de apel: T. Duca, N. Chircu şi I. Talpa DECIZIE 01 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Svetlana Novac, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Marian Oleg, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Smochină Valentina în interesele minorilor Marian Roxana-Mădălina şi Anghel-Marius Cătălin împotriva lui Marian Oleg, intervenient accesoriu Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei raionul Ungheni cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi determinarea cotei-părţi din bunul imobil, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 17 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Marian Oleg şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ungheni din 27 noiembrie 2013, c o n s t a t ă: La 17 iunie 2013, Smochină Valentina a depus cerere de chemare în judecată în interesele minorilor Marian Roxana-Mădălina şi Anghel-Marius Cătălin împotriva lui Marian Oleg, intervenient accesoriu Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei raionul Ungheni cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi determinarea cotei-părţi din bunul imobil.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că la 11 decembrie 2012 a decedat fiica sa, Marian Svetlana, mamă a minorilor Marian Roxana-Mădălina, născută la 01 octombrie 2007, şi Anghel-Marius Cătălin, născut la 31 octombrie 2000. Susţine, Smochină Valentina, că Marian Oleg locuieşte în Ucraina, iar prin deciziile Consiliului sătesc Corneşti, a raionului Ungheni nr. 1/2 din 14 februarie 2013 şi respectiv 1/2a din 14 februarie 2013, asupra minorilor Marian Roxana- Mădălina şi Anghel-Marius Cătălin a fost instituită tutela, cu desemnarea sa în calitate în calitate de tutore. Menţionează reclamanta Smochină Valentina că, în termen de 6 luni din momentul decesului fiicei sale, Marian Svetlana, dânsa s-a adresat în interesul minorilor, Marian Roxana-Mădălina şi Anghel-Marius Cătălin, la biroul notarial în vederea depunerii declaraţiei de acceptare a succesiunii.

1 Afirmă, Smochină Valentina, că în anul 2007, între defuncta, Marian Svetlana, şi Marian Oleg a avut loc ceremonia de cununie, fapt confirmat prin certificatul de cununie eliberat de biserica Sfântului Arhanghel Mihail şi Gavriil din satul Corneşti, raionul Ungheni din 29 iulie 2007. La 01 octombrie 2007 s-a născut fiica Marian Roxana-Mădălina. Afirmă reclamanta că, în perioada cînd defuncta Marian Svetlana şi Marian Oleg se aflau în relaţii de concubinaj, la 02 ianuarie 2008, în temeiul contractului de vînzare-cumpărare nr. 8166 au procurat apartamentul nr. 12 din raionul Ungheni, or. Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfânt 46, cod cadastral nr. 9233406.179.01.012, cu suprafaţa totală de 38,8 m2.

Susţine, Smochină Valentina, că negocierile privind procurarea apartamentului sus-indicat, achitarea arvunei şi a ½ din preţul apartamentului au fost realizate de către tatăl defunctei – Smochină Gheorghe. Indică reclamanta Smochină Valentina că, având ca temei relaţiile de încredere reciprocă dintre părţi, în calitate de cumpărător al apartamentului nr. 12 din raionul Ungheni, or. Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfânt 46, în contractul de vânzare-cumpărare a fost indicat Marian Oleg, precum şi înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul Bunurilor Imobile asupra apartamentului dat a avut loc tot pe numele pârâtului. Menţionează Smochină Valentina că, după procurarea apartamentului sus- menţionat, părţile, inclusiv defuncta, Marian Svetlana, au efectuat lucrări de reparaţie capitală a acestuia.

Ulterior, la 10 august 2011, Marian Oleg şi Marian Svetlana s-au căsătorit, eveniment înregistrat în satul Bahmut, raionul Călăraşi. Invocă reclamanta Smochină Valentina că, la moment pârâtul Marian Oleg nu participă la îngrijirea şi educaţia minorilor Marian Roxana-Mădălina şi Anghel Marius Cătălin, refuzând accesul acestora în apartamentul nr. 12 din raionul Ungheni, or. Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfânt 46, care de fapt i-a aparţinut cu drept de proprietate şi defunctei Marian Svetlana în mărime de ½ cotă-parte. Solicită Smochină Valentina, constatarea faptului dobândirii în comun de către Marian Oleg şi Marian Svetlana a dreptului de proprietate în devălmăşie asupra apartamentului nr. 12 din raionul Ungheni, or.

Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfânt 46, determinarea după Marian Svetlana a ½ cotă-parte din apartamentul dat şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra a ½ cotă-parte din apartamentul sus-indicat faţă de Anghel Marius Cătălin şi Marian Roxana-Mădălina în calitate de succesori legali ai defunctei Marian Svetlana, a câte ¼ pentru fiecare. Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 27 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă (f.d. 133, 135-140). S-a constatat faptul dobândirii în comun a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 12 din raionul Ungheni, or. Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfînt 46, cod cadastral 9233406.179.01.012 de către Marian Svetlana şi Marian Oleg. 2 A fost determinată cota-parte a defunctei Marian Svetlana în mărime de ½ cotă-parte din apartamentul nr. 12 din raionul Ungheni, or.

Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfînt 46. S-a recunoscut dreptul de proprietate în calitate de succesori legali asupra a ½ cotă-parte din apartamentul nr. 12 din raionul Ungheni, or. Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfînt 46 şi anume: ¼ cotă-parte după minorul Anghel Marius Cătălin şi ¼ cotă-parte după minora Marian Roxana-Mădălina cu încuviinţarea înregistrării în registrul bunurilor imobile. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 17 aprilie 2014 apelul declarat de către Marian Oleg a fost respins, cu menţinerea hotărârii primei instanţe (f.d. 198, 199- 203). La 16 iunie 2014, Marian Oleg prin intermediul avocatului său Cojocaru Adrian a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 17 aprilie 2014 şi a hotărârii Judecătoriei Ungheni din 27 noiembrie 2013, solicitând casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept material şi procedural, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii. Potrivit art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La 12 mai 2014, Curtea de Apel Bălţi a expediat în adresa participanţilor copia deciziei din 17 aprilie 2014, recepţionată de către Marian Oleg la data de 16 mai 2014 (f.d. 207). Astfel, recursul declarat la 16 iunie 2014 de către Marian Oleg se consideră depus în termen. Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014 recursul declarat de Marian Oleg a fost considerat admisibil.

Potrivit art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. La 07 august 2014 Smochină Valentina a depus referinţă, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. Potrivit art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Examinând argumentele recursului în raport cu circumstanţele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul înaintat de Marian Oleg urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe.

3 Potrivit art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Actele cauzei denotă că prin acţiunea intentată de Smochină Valentina în interesele minorilor Marian Roxana-Mădălina şi Anghel Marius Cătălin împotriva lui Marian Oleg s-a solicitat constatarea faptului dobândirii în comun de către Marian Oleg şi Marian Svetlana a dreptului de proprietate în devălmăşie asupra apartamentului nr. 12 din raionul Ungheni, or. Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfânt 46, determinarea după Marian Svetlana a ½ cotă-parte din apartamentul dat şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra a ½ cotă-parte din imobilul sus- indicat faţă de Anghel Marius Cătălin şi Marian Roxana-Mădălina în calitate de succesori legali ai defunctei Marian Svetlana, a câte ¼ pentru fiecare.

Astfel, s-a stabilit că, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii integrale a acţiunii. Aceeaşi soluţie a fost reţinută şi de către instanţa de apel. Verificând legalitatea şi temeinicia deciziei instanţei de apel, coroborat normelor de drept material aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat, care urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe. Analizând circumstanţele faptice ale pricinii şi actele anexate la materialele dosarului, instanţa de recurs a reţinut că la 02 ianuarie 2008 în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 8166 Marian Oleg a procurat de la Prangati Aurel apartamentul nr. 12 din raionul Ungheni, or.

Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfânt 46, cod cadastral nr. 9233406.179.01.012, cu suprafaţa totală de 38,8 m2 (f.d. 38- 40). La acel moment Marian Svetlana şi Marian Oleg se aflau în relaţii de concubinaj, fapt confirmat prin certificatul de cununie eliberat de biserica Sfântului Arhanghel Mihail şi Gavriil din satul Corneşti, raionul Ungheni din 29 iulie 2007 (f.d. 11). Colegiul reține că, atît instața de apel cît și prima instanță corect au constatat faptul că deși înregistrarea căsătoriei recurentului Marian Oleg și a defunctei Marian Svetlana a avut loc la 10 august 2011 (f.d. 12), aceștia au dus o gospodărie comună, în perioada anterioară procurării apartamentului obiect al litigiului.

Totodată, drept dovadă că Marian Oleg și Marian Svetlana au avut relații familiale și au dus o gospodărie comună servește și certificatul de naștere nr. 14 din 10 octombrie 2007 eliberat pe numele fiicei, Marian Roxana-Mădălina. Prin urmare la 02 octombrie 2008 cînd a fost procurat apartamentul sus- indicat, defuncta și recurentul duceau o gospodărie comună deja de aproximativ doi ani. În consecință, instanța de recurs consideră că relațiile de concubinaj stabilite între Marian Oleg și Marian Svetlana pînă la încheierea căsătoriei, urmează a fi percepute drept relații de familie în sensul jurisprudenței Convenției, astfel încît, concluzia instanţelor inferioare referitor la faptul că apartamentul nr. 12 din raionul 4 Ungheni, or.

Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfânt 46, este proprietatea comună în devălmăşie a defunctei Marian Svetlana şi a lui Marian Oleg, este una întemeiată. Colegiul în argumentarea poziției sale face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care în cauza Marcks contra Belgiei din 13 iunie 1979; X,Y,Z contra Regatului Unit din 22 aprilie 1997 statuează că art. 8 presupune prin ipoteză existența unei familii, dar nu face nici o distincție dintre familia legitimă, care are la bază o căsătorie valabil încheiată și familia naturală care nu se întemeiază pe încheierea unei căsătorii, ci este o relație de fapt. Într-o altă speță Curtea s-a expus că “nu se poate spune că o viață familială proiectată pe viitor nu ține de domeniul de aplicare a art. 8 din Convenție”.

Oricare ar fi semnificația cuvîntului familie, aceasta ca instituție juridică înglobează raporturile juridice născute dintr-o căsătorie legală și nefictivă, chiar dacă nu s-a stabilit încă o viață de familie, dar s-a stabilit că se proiecteză pe viitor. Pentru a determina dacă o relație între două persoane poate fi privită ca o viață de familie, în sensul art. 8 din Convenție, Curtea a statuat că se poate dovedi util să se țină seama de un anumit număr de elemente cum ar fi împrejurarea de a se ști dacă membrii cuplului trăiesc și cît timp, dacă au copii împreună, prin naștere sau adopție, ca dovadă a angajamentului lor unul față de celălalt. Colegiul apreciază critic temeiurile invocate de către Marian Oleg în cererea de recurs precum că nu sunt probe suficiente care ar demonstra faptul participării prin mijloace bănești a defunctei Marian Svetlana la procurarea apartamentului nr. 12 din raionul Ungheni, or.

Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfânt 46. Dat fiind faptul că relațiile dintre Marian Oleg și Marian Svetlana pot fi asociate relației de căsătorie, reieșind din prevederile art. 20 alin. (1) Codul Familiei, bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei aparţin ambilor cu drept de proprietate în devălmăşie, conform legislaţiei. Mai mult decît atît, deşi contractul privind procurarea apartamentului sus- indicat a fost întocmit pe numele lui Marian Oleg, mijloacele financiare pentru procurarea imobilului respectiv au fost alocate și de părinţii defunctei, Marian Svetlana, pentru familia nou formată.

Or, la materialele cauzei este anexat certificatul nr. 07/05 din 23 iulie 2013 eliberat de Banca Comercială “Mobias-Banca” Societate pe Acțiuni cu istoricul operațiunilor din contul de depozit deschis pe numele intimatei Smochină Valentina ce confirmă că la data de 31 iulie 2008 a fost retrasă suma de 1000 dolari SUA, la 12 august 2008 a fost retrasă suma de 2000 dolari SUA, iar la 29 septembrie 2008 suma de 3000 dolari SUA, în total 6000 dolari SUA. În acest sens Completul reține că instanțele inferioare corect au stabilit că destinația acestor mijloace bănești a fost pentru procurarea apartamentului în litigiu, fapt probat inclusiv prin declarațiile reclamantei Smochină Valentina (f.d. 64) și a martorilor Pangrati Cristina (f.d.

78-79), Pangrati Aurel (f.d 93), Gliga Marina (f.d. 108-110) audiați în cadrul ședințelor de judecată a primei instanțe, iar probe precum că aceste declarații nu sunt veridice, la materialele cauzei nu au fost anexate. 5 În conformitate cu art. 123 alin. (6) CPC, faptele invocate de una din părţi nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat. În acest sens, instanţa de recurs reține ca fiind declarative şi neîntemeiate argumentele invocate în cerere de recurs de către Marian Oleg precum că ultimul a fost lipsit în mod ilegal prin hotărîrile instanţelor inferioare de ½ cotă-parte din apartament. Or, potrivit art. 346 alin. (1) Cod Civil, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părţi ideale din bunul comun.

Cotele-părţi sînt prezumate a fi egale pînă la probă contrară. Conform art. 370 Cod Civil, împărţirea bunului proprietate comună în devălmăşie între coproprietarii devălmaşi se va face proporţional aportului fiecăruia la dobîndirea bunului. Pînă la proba contrară, aportul coproprietarilor devălmaşi este prezumat a fi egal. Luînd în considerare normele menționate supra, Colegiul consideră hotărîrea primei instanțe și a instanţei de apel în partea admiterii pretenţiei Valentinei Smochină privind constatarea faptului dobîndirii în comun a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 12 din raionul Ungheni, or. Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfînt 46, cod cadastral 9233406.179.01.012 de către Marian Svetlana şi Marian Oleg, precum și în partea admiterii cerinței privind determinarea cotei părți a defunctei Marian Svetlana în mărime de ½ din apartamentul nr. 12 din raionul Ungheni, or.

Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfînt 46, ca fiind legală şi întemeiată. Curtea totodată va menține și soluția instanțelor inferioare pe marginea capătului de cerere formulat de Valentina Smochină privind recunoașterea dreptului de proprietate în calitate de succesori legali asupra ½ cotă-parte din apartamentul nr. 12 raionul Ungheni, or. Cornești, str. Ștefan cel Mare și Sfînt 46 după minorii, Anghel Marius-Cătălin și Marian Roxana-Mădălina, a cîte ¼ cotă- parte fiecare. Potrivit art. 1433 lit. b) Cod Civil pot fi moştenitori, în cazul succesiunii legale, persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi copiii celui ce a lăsat moştenirea concepuţi în timpul vieţii lui şi născuţi vii după decesul acestuia.

Conform art. 1500 alin. (1) Cod Civil, în cazul succesiunii legale, moştenitori cu drept de cotă egală sunt: a) de clasa I – descendenţii (fiii şi fiicele celui ce a lăsat moştenirea, la fel şi cei născuţi vii după decesul lui, precum şi cei înfiaţi), soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi (părinţii, înfietorii) celui ce a lăsat moştenirea. Din materialele pricinii rezultă că Anghel Marius-Cătălin născut la 31 octombrie 2000 (f.d. 9) și Marian Roxana-Mădălina născută la 01 octombrie 2007 (f.d. 10) sunt copii defunctei Marian Svetlana și dispun de dreptul de succesiune asupra cotei-parți de ½ din apartamentul nr. 12 din raionul Ungheni, or. Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfînt 46 care s-a stabilit că a aparținut mamei acestora.

Instanța de recurs reține că la dosar este anexat certificatul de calitate de moștenitor pe numele minorilor Anghel Marius-Cătălin și Marian Roxana- 6 Mădălina prin care se atestă dreptul acestora de a dobândi actele necesare pentru a dovedi existenţa bunurilor ce compun patrimoniul succesoral a defunctei precum și intenția de a obține certificat de moştenitor și a intra în proprietatea masei succesorale. Colegiul respinge ca nefondat argumentul formulat de către Marian Oleg în cererea de recurs precum că în caz că defuncta Marian Svetlana ar fi deținut dreptul de proprietate asupra a ½ cotă-parte din apartamentul sus-indicat, minorii Anghel Marius-Cătălin și Marian Roxana-Mădălina urmau să moștenească a cîte 1/6 cotă-parte fiecare.

Or, s-a stabilit cu certitudine că pe parcursul vieții sale, Marian Svetlana a dobîndit dreptul de proprietate asupra a ½ cotă-parte din apartamentul nr. 12 din raionul Ungheni, or. Corneşti, str. Ştefan cel Mare şi Sfînt 46, iar succesori de clasa I ce și-au exprimat intenția de a dobîndi dreptul asupra moștenirii și a intra în proprietatea masei succesorale sunt doar copii defunctei, Anghel Marius-Cătălin și Marian Roxana-Mădălina care urmează să dobândească dreptul de proprietate în calitate de succesori legali asupra a ½ cotă-parte din imobil a cîte ¼ cotă-parte pentru fiecare. Instanța de recurs ajunge anume la această concluzie luînd în considerare faptul că recurentul pentru a deține calitate de succesor și a pretinde la cotă-parte din masa succesorală urma să accepte succesiunea depunînd la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare, ceea ce nu a fost realizat.

În asemenea circumstanţe, Colegiul consideră argumentele indicate de către Marian Oleg în cererea de recurs, ca strict declarative şi lipsite de suport juridic. Art. 6 al Convenţiei garantează participanţilor dreptul la un proces echitabil. Dreptul instituit de art. 6 al Convenţiei este un drept de ordin procesual, ce presupune apărarea tuturor drepturilor personale şi patrimoniale ale unui subiect de drept, în cadrul procedurilor interne şi care urmează a fi realizate cu respectarea imperativă a unor garanţii, ce trebuie să se înscrie în coordonatele unui proces echitabil, în sensul Convenţiei. Curtea a statuat că textul art. 6 al Convenţiei obligă instanţele să-şi argumenteze deciziile luate.

Această obligaţie nu poate fi înţeleasă în sensul că ele trebuie să răspundă în mod detaliat la fiecare argument al părţilor procesului. Obligaţia de motivare a deciziilor variază în funcţie de natura acestora. „O instanţă nu este obligată să dea un răspuns detaliat la fiecare argument înaintat de justiţiabil. Totuşi, dacă o observaţie era esenţială pentru soluţionarea cauzei (în situaţia în care ar fi fost acceptată de către tribunal) şi a fost prezentată de părţi întru susţinerea poziţiei lor, atunci tribunalul trebuia să o trateze în mod distinct în hotărîrea judecătorească” (Hiro Bălani vs Spania nr. 1021/2001 din 28 martie 2003). Urmare a celor indicate, Colegiul concluzionează că instanţele judecătoreşti au constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi corect le-au încadrat prin prisma legii.

Având în vedere că pricina a fost examinată cu respectarea normelor de drept material şi procedural, fiind verificate şi apreciate probele administrate în 7 conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă, iar argumentele invocate de către recurent în cererea înaintată poartă caracter declarativ, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat şi de a menţine hotărîrile contestate. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Marian Oleg.

Se menține decizia Curţii de Apel Bălţi din 17 aprilie 2014 și hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 27 noiembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Smochină Valentina în interesele minorilor Marian Roxana- Mădălina şi Anghel Marius Cătălin împotriva lui Marian Oleg, intervenient accesoriu Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei raionul Ungheni cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi determinarea cotei-părţi din bunul imobil. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Corolevschi Svetlana Novac Oleg Sternioală Tatiana Vieru 8