2ra-1262/15 — Recunoaşterea dreptului de proprietate, determinarea cotelor-părţi ideale şi anularea sechestrelor

Prima instanţă: I. Mînăscurtă dosarul nr. 2ra-1262/15 Instanţa de apel: V. Pruteanu, L. Popova şi A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 04 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan şi Galina Stratulat examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Agenţia “MOLDSILVA” în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Butnaru Mira împotriva întreprinderii individuale „IVANOV- IMPEX”, Agenţiei “MOLDSILVA”, Svetlanei Tacu, lui Ivanov Simion, Mîţu Ion, Pruteanu Nicolae, intervenienţi accesorii executorii judecătoreşti Maxim Romaliischi, Şapa Ludmila şi Parfentiev Liliana cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi anularea măsurii de asigurare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2015 c o n s t a t ă La data de 24 decembrie 2013 Butnaru Mira a depus cererea de chemare în judecată împotriva întreprinderii individuale „IVANOV-IMPEX”, Svetlanei Tacu, lui Ivanov Simion, Mîţu Ion, Pruteanu Nicolae, intervenienţi accesorii executorii judecătoreşti Maxim Romaliischi, Şapa Ludmila şi Parfentiev Liliana cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra garajului nr. 9 cu suprafaţa de 35,8 m.p.

cu subsol situat în mun. Chişinău str. Mihail Sadoveanu nr. 24 bloc 5 după Butnaru Ion, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra 1/2 cotă-parte ideală din garajul-box nr. 9 cu suprafaţa totală de 35,8 m.p. cu subsol situat în mun. Chişinău str. Mihail Sadoveanu nr. 24/5, după Butnaru Mira, recunoaşterea dreptului de proprietate a 1/2 cotă-parte ideală asupra garajului-box nr. 9 cu suprafaţa totală de 35,8 m.p. cu subsol situat în mun. Chişinău str. Mihail Sadoveanu nr. 24 bloc 5 după moştenitorul Butnaru Mira în urma decesului soţului Butnaru Ion, obligarea Organului Cadastral Teritorial Chişinău să introducă modificări în Registrul bunurilor imobile referitor la bunul imobil menţionat, anularea sechestrelor asupra garajului-box nr. 9 cu suprafaţa totală de 35,8 m.p.

cu 1 subsol situat în mun. Chişinău str. Mihail Sadoveanu nr. 24/5, aplicate prin încheierea executorului judecătoresc Romaliischi Maxim din 22 martie 2012, prin încheierea executorului judecătoresc Şapa Ludmila din 04 aprilie 2013 şi prin încheierea executorului judecătoresc Parfentiev Liliana din 21 august 2013. În motivarea acţiunii a menţionat că, la data de 18 mai 2002 a fost înregistrată căsătoria între Butnaru Mira şi Butnaru Ion, iar la 08 octombrie 2011 ultimul a decedat. La 28 noiembrie 2005 Butnaru Ion a încheiat cu întreprinderea individuală „IVANOV-IMPEX” contractul de vânzare-cumpărare a garajul-box nr. 9 cu suprafaţa totală de 35,8 m.p. cu subsol, situat în mun. Chişinău, str. Mihail Sadoveanu nr. 24, bloc 5, care a fost autentificat de notarul privat Şumcov Andrei.

Denotă că, actul juridic menţionat nu a fost depus la Organul Cadastral Teritorial Chişinău pentru a fi înregistrat dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile, din motive întemeiate.

Menţionează că, conform informaţiei oferite de Organul Cadastral Teritorial Chişinău, proprietar al bunului imobil litigios este întreprinderea individuală „IVANOV-IMPEX”, şi este grevat în temeiul încheierii executorului judecătoresc Romaliischi Maxim din 22 martie 2012, încheierii executorului judecătoresc Şapa Ludmila din 04 aprilie 2013 şi încheierii executorului judecătoresc Parfentiev Liliana din 21 august 2013. Face referire Butnaru Mira că, imediat după încheierea tranzacţiei de vînzare-cumpăre, membrii familiei au utilizat garajul conform destinaţiei, precum şi au avansat contravaloarea serviciilor legate de întreţinerea şi exploatarea garajului, iar măsurile de asigurare aplicate aduc atingere dreptului de proprietate obţinut în rezultatul actului juridic menţionat şi decesului soţului Butnaru Ion, pe care motiv consideră justificată acţiunea înaintată.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 19 februarie 2014 s- a atras în calitate de intervenient accesoriu Agenţia “MOLDSILVA”. Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 09 aprilie 2014 s-a scos de pe rol cererea Mirei Butnaru în partea pretenţiilor înaintate împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău despre obligarea înregistrării în registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra garajului nr. 9 situat în mun. Chişinău str. Mihail Sadoveanu nr. 24, bloc 5 nr. cadastral 010031209501009 şi s- a explicat Mirei Butnaru dreptul de a depune cererea prealabilă despre înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil menţionat la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău prin depunerea unei cereri.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 09 aprilie 2014 s-a admis integral acţiunea înaintată, s-a recunoscut după Butnaru Mira dreptul de proprietate asupra garajului nr. 9 cu suprafaţa de 35,8 m.p., situat în mun. Chişinău str. Mihail Sadoveanu nr. 24 bloc 5 cu nr. cadastral 010031209501009, s-a anulat sechestrele aplicate prin încheierea executorului judecătoresc Maxim Romaliischi din 22.03.2012 în folosul creditorului Mîţu Ion, încheierea executorului judecătoresc Şapa Ludmila din 04.04.2013 în folosul lui Pruteanu Nicolae, încheierea executorului judecătoresc Parfentiev Liliana din 28.01.2013 în folosul Agenţiei “MOLDSILVA”. 2 În motivarea soluţiei adoptate prima instanţă a constatat că, Butnaru Ion a obţinut dreptul de proprietate asupra bunului imobil litigios în temeiul art. 320 alin. (2) din Codul civil, în rezultatul cărui fapt garajul nr. 9 cu suprafaţa de 35,8 m.p., situat în mun.

Chişinău str. Mihail Sadoveanu nr. 24 bloc 5 cu nr. cadastral 010031209501009 beneficiază de statutul juridic al proprietăţii comune în devălmăşie, fapt ce justifică recunoaşterea după Mira Butnaru, în calitate sa de succesor legal, a dreptului de proprietate. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2015 s-a respins apelul declarat de directorul general al Agenţiei “MOLDSILVA” şi s-a menţinut hotărârea primei instanţe. Instanţa de apel a reiterat argumentele invocate în hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 09 aprilie 2014. La 26 martie 2015 Agenţia “MOLDSILVA” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea înaintată să fie respinsă.

În motivarea cererii de recurs Agenţia “MOLDSILVA” a menţionat că, instanţa de apel nu a determinat pe deplin circumstanţele pricinii şi a interpretat eronat normele de drept material. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul denotă că, decizia recurată a fost adoptată la 25 februarie 2015, pe care motiv recursul declarat de Agenţia “MOLDSILVA” la 26 martie 2015 urmează a fi considerat ca fiind depus în termen. Examinând temeiul recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sa aplicarea eronată a normelor de drept material sa a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material a fost încălcate sa aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sa analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural a fost încălcate sa aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii a fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; 3 d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu a fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea a dus sa ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sa în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sa în cazul în care erorile comise a dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se ia în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, instanţa de apel nu a determinat pe deplin circumstanţele pricinii şi a interpretat eronat normele de drept material, nu pot fi reţinute pe motiv că, circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează că, Agenţia “MOLDSILVA” nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CtEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţie, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenta unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Agenţia “MOLDSILVA” ca inadmisibil. 4 În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de Agenţia “MOLDSILVA” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 5