- Dosarul nr.
- 2ra-1259/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 4 iunie 2015
- Părțile
- Vartiks Boriss vs OCT Ştefan Vodă, Cremer Nadejda, Gaidev Evghenia, Iurco Anatolie, Gremer Nicolae şi Bujorean Mihail
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1259/15 — Declararea valabilă a actului juridic
prima instanţă: D. Dubcoveţchi dosarul nr. 2ra-1259/15 instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol ÎNCHEIERE 04 iunie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Vartiks Boriss, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vartiks Boriss împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Ştefan Vodă, Cremer Nadejda, Gaidev Evghenia, Iurco Anatolie, Cremer Nicolae şi Bujorean Mihail cu privire la recunoaşterea valabilităţii actului juridic, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015 c o n s t a t ă La data de 03 aprilie 2014 Vartiks Boriss a depus cerere de chemare în judecată împotriva O.C.T.
Ştefan Vodă, Cremer Nadejda, Gaidev Evghenia, Iurco Anatolie, Cremer Nicolae şi Bujorean Mihail cu privire la recunoaşterea valabilităţii actului juridic. În motivarea acţiunii a menţionat că, la data de 05 februarie 2014 a achiziţionat de la colectivul de muncă a S.A. „Arbini” bunul imobil nr. 3, amplasat în fostul complex de junci, situat în apropierea satului Slobozia, raionul Ştefan Vodă, contra sumei de 20000 lei, care a fost achitată integral în aceeaşi zi. Întru confirmarea actului juridic de achiziţie a bunului imobil nominalizat, la data de 05 februarie 2014 a încheiat un contract de vînzare- cumpărare, care a fost semnat de dînsul şi de membrii colectivului de muncă a S.A. „Arbini” şi anume: Nicolae Cremer, Nadejda Cremer, Evghenia Gaidev, Mihail Bujorean, 1 Anatolie Iurco.
Susţine că, s-a adresat cu cerere la O.C.T. Ştefan Vodă în vederea înregistrării dreptului său de proprietate asupra bunului imobil nr. 3, însă i s-a refuzat deoarece contractul de vînzare-cumpărare nu a fost autentificat notarial. Solicită de a declara valabil contractul de vînzare-cumpărare a bunului imobil nr. 3, parte componentă a fostului complex de junci situate în satul Slobozia, raionul Ştefan Vodă, încheiat la data de 05 februarie 2014 între colectivul de muncă S.A. „Arbini” şi Vartiks Boriss şi de a obliga O.C.T. Ştefan Vodă să înregistreze pe numele său dreptul de proprietate în privinţa bunului imobil nr. 3. Prin hotărîrea Judecătoriei Slobozia din 08 septembrie 2014 s-a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Instanţa a notat că, contractul de vînzare-cumpărare din 05 februarie 2014 încheiat între colectivul de muncă S.A. „Arbini” şi Vartiks Boriss nu corespunde exigenţelor legale, iar la materialele cauzei lipsesc probe care ar confirma că vînzătorii Cremer Nadejda, Gaidev Evghenia, Iurco Anatolie, Cremer Nicolae şi Bujorean Mihail ar fi deţinut drepturile de proprietate asupra bunului imobil înstrăinat sau au fost deţinători a unei cote-valorice din proprietatea S.A. „Arbini”. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015 s-a respins apelul declarat de Vartiks Boriss şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 25 martie 2015 Vartiks Boriss a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu adoptarea unei noi hotărîri de remitere a pricinii spre rejudecare în prima instanţă.
În motivarea recursului a invocat că, prima instanţă şi instanţa de apel au apreciat eronat probele anexate la materialele pricinii şi au încălcat normele de drept procedural. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; 2 c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.
Instanţa de recurs constată că recursul a fost depus în termen or, la materialele cauzei nu există nici o confirmare de recepţionare de către recurent a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015, însă care se pretinde a fi primită de Vartiks Boriss la data de 05 februarie 2015, în acest context completul consideră recursul ca fiind depus în termen. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, prima instanţă şi instanţa de apel au apreciat eronat probele anexate la materialele pricinii şi au încălcat normele de drept procedural poartă un caracter declarativ şi nu pot fi reţinute.
De asemenea completul constată că, recursul declarat de Vartiks Boriss nu corespunde exigenţelor legale prevăzute la art. 437 din Codul de procedură civilă. Astfel, instanţa de recurs notează, că recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.
3 Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Vartiks Boriss ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Vartiks Boriss se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4