2ra-1269/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: V. Braşoveanu dosarul nr. 2ra-1269/15 instanţa de apel: E. Fistican, N. Traciuc, B. Bîrca ÎNCHEIERE 03 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Valentina Clevadî examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Baidan împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ şi obligarea pârâtului de a stabili, calcula şi achita indemnizaţia pentru concediul medical prenatal şi postnatal de la locul de muncă al soţului Vitalii Baidan împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 decembrie 2014 prin care a fost respins apelul de către Tatiana Gheorghiţă în interesele Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 20 mai 2014, prin care a fost admisă acţiunea constată: La 03 iunie 2013, Natalia Baidan a depus cerere de chemare în judecată împotriva MAI al RM cu privire la contestarea actului administrativ şi obligarea pârâtului de a stabili, calcula şi achita indemnizaţia pentru concediul medical prenatal şi postnatal de la locul de muncă al soţului Vitalii Baidan. În motivarea acţiunii a invocat că la 08 iulie 2011, a înregistrat căsătoria cu Vitalii Baidan, iar la 05 noiembrie 2011 s-a născut fiica lor Cristina Baidan. Susţine că la momentul naşterii fiicei, dânsa nu era angajată în câmpul muncii, iar soţul era angajat la serviciu în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în funcţia de inspector inferior operator al Unităţii de gardă a Statului major al Regimentului de patrulă şi santinelă „Scut” al Comisariatului general de poliţie al municipiului Chişinău.

Afirmă că la 14 mai 2013, nefiind angajată în câmpul muncii, conform prevederilor legale s-a adresat iniţial cu o cerere prealabila către conducerea MAI, prin care a solicitat ca în conformitate cu legislaţia în vigoare şi anume art. 123 alin. 2 şi art. 124 Codul muncii, să i se calculeze şi achite indemnizaţia pentru concediu medical prenatal şi postnatal de la locul de munca al soţului, care activa la momentul naşterii fiicei în cadrul Regimentului de patrulă şi santinelă „Scut” al Comisariatului general de poliţie al municipiului Chişinău al MAI. La moment, însa activează în funcţia de poliţist, 1 poliţist-şofer al Batalionul de reacţionare operativă al Direcţiei de poliţie a municipiului Chişinău al Inspectoratului General al Poliţiei al MAI.

Menţionează că prin scrisoarea Direcţiei generale economie şi finanţe a Ministerului Afacerilor Interne cu nr. 15/4-B-253/13 din 16 mai 2013, a fost informată despre faptul că în conformitate cu prevederile art. 27 alin (1) din Legea nr. 289-XV din 22.07.04, are dreptul de a solicita stabilirea şi achitarea indemnizaţiei de maternitate, în bază de acte justificative (pct. 5, 15 şi 21 din anexa nr. 1 Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005), într-un termen de 12 luni calculat de la data îndeplinirii condiţiilor de stabilire. Totodată, a fost înştiinţată şi despre faptul că copilul s-a născut la 05 noiembrie 2011, cererea înaintată este depusă tardiv. Relatează că neangajarea sa în câmpul muncii este confirmată prin certificatul de concediu medical seria 01 nr. 487105 eliberat la 12 septembrie 2011 de IMSP Clinica Universitară de Asistenţă Medicală Primară a USMF „Nicolae Testemiţanu”, certificatul emis de către Casa Teritoriala de Asigurări Sociale sect.

Buiucani mun. Chişinău precum că in Registru evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale pentru perioada 01 august 2011 -31 martie 2013 lipsesc datele confirmative unde este indicat ca pe parcursul perioadei 01 august 2011 – 31 martie 2013, dânsa nu a obţinut nici un venit, respectiv se află la întreţinerea soţului. Menţionează că pct. 41 din Hotărârii Guvernului RM nr. 469 din 24 mai 2005 pentru aprobarea Instrucţiunii privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical stabileşte că femeilor salariate şi ucenicelor, soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor certificatul pentru concediu de maternitate se eliberează de către medicul de familie. Faptul că soţia se află la întreţinerea salariatului se confirmă prin prezentarea actului de identitate al soţiei şi adeverinţei de căsătorie.

Invocă pct. 21 a Hotărârii Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, care indica că soţia se consideră aflată la întreţinerea soţului asigurat dacă, la data apariţiei dreptului la indemnizaţie de maternitate, nu este angajată în muncă şi nu are venit asigurat, fapt care se confirmă prin carnetul de muncă sau prin declaraţia prezentată pe propria răspundere că nu este persoană asigurată.

Face referire reclamanta şi la prevederile art. 16 din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, care indică că asiguratele, soţiile aflate la întreţinerea soţilor salariaţi şi şomerele care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediul prenatal şi concediul postnatal, beneficiază de indemnizaţie de maternitatea. Solicită admiterea acţiunii, obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a stabili, calcula şi achita indemnizaţiei pentru concediu medical prenatal şi postnatal de la locul de munca al soţului pentru perioada 12 septembrie 2011 – 15 ianuarie 2012. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 20 mai 2014 a fost repusă Natalia Baidan în termenul de înaintare a cererii, admisă acţiunea, recunoscut ilegal refuzul nr. 15/4-B-253/13 din 16 mai 2013 al Direcţiei Generale Economie şi Finanţe a MAI de a-i stabili, calcula şi achita indemnizaţia de concediu medical prenatal şi post- natal Nataliei Baidan de la locul de muncă al soţului pentru perioada 12 septembrie 2011 – 15 ianuarie 2012, obligat MAI să stabilească, calculeze şi să-i achite Nataliei Baidan indemnizaţia de concediu medical prenatal şi post-natal de la locul de muncă al soţului Vitalii Baidan, pentru perioada 12 septembrie 2011 – 15 ianuarie 2012, încasate din 2 contul MAI în beneficiul lui Nataliei Baidan cheltuielile de asistenţă juridică suportate în mărime de 2500 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 decembrie 2014 a fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 03 aprilie 2015, MAI al RM a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că decizia instanţei de apel indică la faptul că intimata a solicitat repunerea în termen, anexând la materiale cauzei certificatul medical al copilului Cristina Baidan.

Consideră că pe parcursul examinării cauzei, atât în instanţa de fond, cât şi în instanţa de apel, a obiectat asupra faptului că prima instanţă nu s-a expus asupra tuturor capetelor de cerere. Menţionează că a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Natalia Baidan, însă fără ca instanţa să se expună asupra repunerii în termen. Respectiv, consideră că la examinarea cauzei, Curtea de Apel Chişinău urma să ridice cauza de la examinare şi să o remită instanţei de fond pentru a corecta greşeala. Remarcă că instanţele ierarhic inferioare au omis de a se expune asupra tuturor capetelor din cererea de chemare în judecată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor, la 06 ianuarie 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire anexată (f. d. 137), însă careva date despre recepţionarea acesteia de către recurent, la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul MAI al RM s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 03 aprilie 2015, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de MAI al RM, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de MAI al RM, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de MAI al RM ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al MAI se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 4