3ra-570/15 — Contestarea actului administrativ.

Dosarul nr.3ra-570/15 Prima instanţă: Vl. Braşoveanu Istanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol şi A. Gavriliţa Republica Moldova Curtea Supremeă de Justiţie DECIZIE 27 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî, Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală şi Petru Moraru examinând recursul declarat de Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Hlopeţchi Igor împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Interne privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Interne cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 13 mai 2014, ACONSTATAT: La 02 aprilie 2014 Hlopeţchi Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Interne privind contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 08 octombrie 2013, Judecătoria sectorului Centru a emis o hotărâre în cauza civilă Hlopeţchi Igor către Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne prin care ultimul a fost obligat la plata în beneficiul lui Hlopeţchi Igor Pavel a salariului în mărime de 37767,80 lei, pentru perioada 01 martie 2013 - 08 octombrie 2013, a 1 penalităţii în mărime de 7072,07 lei şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 3000 lei, hotărîre menţinută şi de către instanţa de apel care este definitivă.

Menţionează Hlopeţchi Igor că în prezent, deşi a încheiat un contract individual de muncă valabil cu angajatorul Ministerul Afacerilor Interne, şi după cum rezultă din Ordinul nr.75 din 01 martie 2013 al Ministrului Afacerilor Interne, prin care Inspectoratului General al Poliţiei i-au fost transmise atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne, nu i se achită salariul care i se cuvine în temeiul prevederilor Codului Muncii începând cu 18 martie 2014 până în prezent.

Bazându-se pe temeiurile de fapt invocate supra, indică reclamantul că conform titlului V din Codul Muncii al Republicii Moldova, salariul reprezintă orice recompensă sau câştig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, la stabilirea şi achitarea salariului nu se admite nici o discriminare pe criterii de sex, vârstă, handicap, origine socială, situaţie familială, apartenenţă la o etnie, rasă sau naţionalitate, opţiuni politice sau convingeri religioase, apartenenţă sau activitate sindicală, salariul fiind confidenţial şi garantat. Ca urmare, susţine Hlopeţchi Igor că de aceste drepturi este lipsit nefondat cu atât mai mult că invocă puterea lucrului judecat şi nu i se oferă un răspuns concludent şi adecvat la solicitările sale de a-i fi plătit salariul, iar motivele reţinerii salariului pe o perioadă atât de îndelungată nu-i sunt cunoscute nici până în prezent.

Afirmă reclamantul că, prin reţinerea ilegală a salariului pentru o perioadă îndelungată i se încalcă grav drepturile, fiind lipsit de posibilitatea întreţinerii familiei, din care considerent se confruntă cu mari probleme de ordin financiar, ajungând până la situaţia că nu dispune de surse financiare nici pentru a avea o existenţa minimă şi decentă, întrucât este unicul întreţinător al familiei. Menţionează Hlopeţchi Igor că prin neachitarea plăţilor salariate cuvenite i-a fost cauzat şi un prejudiciu moral considerabil, deoarece după cum a mai menţionat, dînsul este singurul întreţinător al familiei, fapt care l-a afectat grav sub aspect moral, deoarece lipseşte oamenii dragi de sursa de existenţă, cu atât mai mult că nici plăţile comunale nu le-a achitat fiindu-i impuse penalităţi.

Totodată, reclamantul atrage atenţia instanţei şi asupra art. 1422, alin. (l) Cod Civil şi anume că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral, prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. În acest sens, menţionează Hlopeţchi Igor că neachitarea salariului, direct îi încalcă dreptul la un trai decent garantat de art. 24 al Constituţiei Republicii Moldova.

Afirmă reclamantul că datorită neplăţii salariului de către pîrîţi, acesta suportă sentimente de neajutorare, inferioritate şi ruşine, generate de faptul că drepturile sale sunt tratate într-un alt mod decât drepturile altor salariaţi puşi în aceeaşi situaţie ca şi el, ceea ce îl face să se simtă inferior colegilor săi care nu sunt persecutaţi de conducerea 2 Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Interne. Astfel susţine Hlopeţchi Igor că prin încălcările comise, i-a fost cauzat un prejudiciu moral evaluat la suma de 10 000 lei. Totodată consideră reclamantul că anume această sumă ar putea restabili echitatea socială şi ar compensa la minimum toate suferinţele suportate.

Concomitent consideră Hlopeţchi Igor, că prin neachitarea salariului, Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne l- a lipsit de unica sursă de existenţă, fapt prin care a fost încălcat şi art.l, la Protocolul nr.l al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale din 04 noiembrie 1950, potrivit căruia: „ Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional”.

Indică reclamantul că potrivit pct. 52 a aceleiaşi Hotărâri Curtea reiterează că protecţia garantată de art. 10 a convenţiei se extinde asupra locului de muncă în general şi asupra funcţionarilor publici în special (Vogt v. Germania, hotărâre din 26 septembrie 1995 , Seria A nr.323; Wille v.Liechtenstein, (GC) nr.28396/95, ECHR 1999-VII; Ahmed şi alţii v. The United Kingdom, hotărârea din 2 septembrie 1998, Reports of Judgments and Decisions 1998-VI, şi Fuentes Bobo v. Spania, nr.39293/98, din 29 februarie 2000) Solicită Hlopeţchi Igor obligarea în mod solidar a Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne sa-i achite salariul pe perioada de timp începînd cu 18 martie 2014 şi pînă în prezent, a penalităţii în cuantum de 0,1 % pentru fiecare zi de întîrziere a achitării salariului, precum şi a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 mai 2014 acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Hlopeţchi Igor a salariului restant pentru perioada 13 martie 2014 – 30 aprilie 2014 în sumă de 8198,58 lei. S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Hlopeţchi Igor penalitatea de reţinere nemotivată a salariului pentru perioada 13 martie 2014 – 30 aprilie 2014 în mărime de 352,17 lei. S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Hlopeţchi Igor prejudiciul moral în mărime 10000 lei.

Cerinţele lui Hlopeţchi Igor împotriva Ministerului Afacerilor Interne s-au respins ca neîntemeiate (f.d. 83, 87-90). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014 apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne a fost respins ca 3 neîntemeiat cu menţinerea hotărîrii Judeăctoriei Centru mun. Chişinău din 13 mai 2014 (f.d. 143, 144-158). La 02 martie 2015, Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014, solicitând casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea integrală a acţiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. La 12 decembrie 2014 Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa participanţilor copia deciziei emisă la 02 decembrie 2014 (f.d. 160), care a fost recepţionată de către Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne la 05 ianuarie 2015 (f.d. 162). Astfel recursul declarat la 02 martie 2015 este depus în termen. În motivarea cererii de recurs, Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne a indicat că instanţele ierarhic inferioare nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii, aplicând eronat normele de drept material.

Menţionează recurentul că concluzia instanţei de apel precum că angajatorul în speţa respectivă este Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi nu Ministerul Afacerilor Interne se combate prin cumulul de probe acumulate şi anexate la materialele pricinii, care dovedesc că Hlopeţchi Igor a deţinut funcţia de comisar adjunct, şef al Serviciului personal şi educaţie al Comisariatului de poliţie Buiucani, subdiviziune ce face parte din structura Ministerului Afacerilor Interne şi nu a Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, intimatul încheind contractul individual de muncă cu MinisterulAfacerilor Interne şi nu cu recurent. Susţine Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne că concluzia instanţei de apel precum că recurentul nu neagă faptul existenţei datoriei la salariu faţă de intimat pentru perioada solicitată de ultimul şi nu a combătut suma pretinsă de acesta, este eronată.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 22 aprilie 2015 recursul declarat de Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne a fost considerat admisibil. Potrivit art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. La 06 aprilie 2015 Hlopeţchi Igor a depus referinţă iar la 27 aprilie 2014 referinţă suplimentară, solicitînd declararea considerarea recursului Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne ca fiind inadminisbil.

4 În conformitate cu art.439 alin.(3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Potrivit art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Examinând argumentele recursului în raport cu circumstanţele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul înaintat de Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. b) instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Actele cauzei denotă că prin acţiunea intentată de Hlopeţchi Igor împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Interne s-a solicitat obligarea în mod solidar a Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne sa-i achite lui Hlopeţchi Igor salariul pe perioada de timp începînd cu 18 martie 2014 şi pînă la intentarea acţiunii, a penalităţii în cuantum de 0,1 % pentru fiecare zi de întîrziere a achitării salariului, precum şi a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.

Astfel, s-a stabilit că, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii parţiale a acţiunii integrale a acţiunii, cu încasarea din contul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Hlopeţchi Igor a salariului restant pentru perioada 13 martie 2014 – 30 aprilie 2014 în sumă de 8198,58 lei, a penalităţii în mărime de 352,17 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei. Aceeaşi soluţie a fost reţinută şi de către instanţa de apel.

Verificând legalitatea şi temeinicia deciziei instanţei de apel, coroborat normelor de drept material aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat, care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, în partea admiterii cererii lui Hlopeţchi Igor privind încasarea de la Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, a prejudiciului moral.

Analizând circumstanţele faptice ale pricinii şi actele anexate la materialele dosarului, instanţa de recurs reţine că la 01 aprilie 2014 Hlopeţchi Igor a depus cerere prealabilă în adresa Şefului Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne prin care a solicitat achitarea salariului începînd cu data de 18 martie 2014 în temeiul contractului individual de muncă încheiat dintre Hlopeţchi Igor şi Ministerul Afacerilor Interne, în temeiul Ordinului nr. 75 din 01 martie 2013 al Ministerului Afacerilor Interne prin care şefului Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne i-au fost delegate drepturi ce derivă din statutul de angajator (f.d.

9). Prin răspunsul Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne nr. 34/3-/1-23/14 din 10 aprilie 2014 s-a indicat că reieşind din faptul că, în prezent între 5 Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Hlopeţchi Igor nu este încheiat nici un contract individual de muncă, nefiind în acest sens emis nici un ordin de numire în funcţie, nu este posibilă realizarea dezideratului înaintat (f.d. 32). Prin Adeverinţa nr. 12156 din 31 mai 2013 eliberată de către Inspectoratul de Poliţie Buiucani mun. Chişinău, privind veniturile lui Hlopeţchi Igor realizate pe anul 2013 în cadrul Comisariatului de poliţie sect. Buiucani, mun. Chişinău de la 23 august 2012 pînă la 05 martie 2013 rezultă că acesta a dispus pentru lunile ianuarie şi respectiv februarie 2013 de un venit brut de 5720 lei (f.d.

8). Potrivit art. 13 alin. (1) lit. g) al Legii cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului nr. 330 din 27 decembrie 2012 Şeful Inspectoratului General de Poliţie numeşte şi eliberează din funcţie personalul Inspectoratului General de Poliţie, şefii şi personalul subdiviziunilor cu excepţia celor specificaţi la art. 7 lit. d) şi e). Prin anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 986 din data de 24 decembrie 2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 273-279 la 28 decembrie 2012, cu privire la structura şi efectivul-limită ale Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, s-a stabilit lista subdiviziunilor subordonate Inspectoratului General al Poliţiei, printre care şi Inspectoratele de poliţie.

Astfel Colegiul constată că începînd cu 28 decembrie 2012 inspectoratele de poliţie, inclusiv cel al sectorului Buiucani, mun. Chişinău fac parte din subdiviziunile subordonate Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Totodată prin Ordinului Ministerului Afacerilor Interne din 01 martie 2013 nr. 75 au fost delegate şefului Inspectoratului General al Poliţiei dreptul de a iniţia, modifica şi înceta raporturi de muncă cu angajaţii din cadrul tuturor subdiviziunilor Departamentului poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi a celor subordonate acestuia, cât şi alte drepturi ce derivă din statutul de angajator, în legătură cu instrarea în vigoare a Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului (f.d.

41). Colegiul reţine că instanţele inferioare corect au stabilit că după ce a intrat în vigoare Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din data de 27 decembrie 2012 şi Hotărârea Guvernului nr. 186 din data de 24 decembrie 2012 cu privire la structura şi efectivul limită ale Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne reclamantul Hlopeţchi Igor a continuat să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu în cadrul Inspectoratului de Poliţie Buiucani, fapt confirmat prin extrasul din ordinele Inspectoratului de poliţie sect. Buiucani mun. Chişinău cu privire la acordarea concediului de odihnă anual nr. 11EF din 17 ianuarie 2014 şi respectiv nr. 45 EF din 28 februarie 2014 (f.d.

52-53). Or, potrivit art. 115 alin. (6) Codul muncii, concediul de odihnă anual se acordă salariatului în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) emis de angajator. Cu titlu de consecinţă, instanţa de recurs reţine ca întemeiate concluziile instanţelor inferioare precum că pîrîtul corespunzător în raportul litigios este Inspectoratul General de Poliţie în structura căruia începînd cu 28 decembrie 2012 se află Inspectoratul de 6 Poliţie Buiucani, în sarcina căruia intră obligaţia de a efectua achitările la salariu angajaţilor săi. Totodată potrivit art. 9 alin. (1) lit. d) din Codul Muncii „salariatul are dreptul la achitarea la timp şi integrală a salariului, în corespundere cu calificarea sa, cu complexitatea, cantitatea şi calitatea lucrului efectuat.

Conform art. 10 alin. (2) lit. h) din Codul Muncii, angajatorul este obligat să plătească integral salariul în termenele stabilite de prezentul cod, de contractul colectiv de muncă şi de contractele individuale de muncă. În conformitate cu art. 142 alin. (1) din Codul Muncii salariul se plăteşte periodic, nemijlocit salariatului sau persoanei împuternicite de acesta, în baza unei procuri autentificate, la locul de muncă al salariatului, în zilele de lucru stabilite în contractul colectiv sau individual de muncă, dar nu mai rar decât de două ori pe lună pentru salariaţii remuneraţi pe unitate de timp sau în acord; nu mai rar decât o dată pe lună pentru salariaţii remuneraţi în baza salariilor lunare ale funcţiei.

Potrivit art. 330 alin. (1) lit. e) angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligaţie survine, în particular, în caz de reţinere a plăţii salariului. În conformitate cu art. 118 alin. (1) Cod de Procedură Civilă fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Conform art. 24 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probaţiunii revine ambelor părţi.

Astfel raportînd normele menţionate supra la circumstanţele pricinii, Colegiul reţine că instanţele inferioare corect au constat existenţa restanţei la salariul neachitat lui Hlopeţchi Igor de către Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, or după cum rezultă din Adeverinţa nr. 12156 din 31 mai 2013 eliberată de către Inspectoratul de Poliţie Buiucani mun. Chişinău salariul brut al intimatului realizat pe anul 2013 în cadrul Comisariatului de poliţie sect. Buiucani, mun. Chişinău de la 23 august 2012 pînă la 05 martie 2013 a constituit 5720 lei (f.d. 8). Mai mult Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne nu a prezentat contraprobe privind achitarea în beneficiul lui Hlopeţchi Igor a salariului pe perioada pretinsă de către intimat şi nici existenţa unui salariu mai mic.

Cît priveşte soluţia instanţelor inferioare privind încasarea din contul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Hlopeţchi Igor a daunei morale, colegiul consideră pretenţia respectivă neîntemeiată din următoarele considerente. Potrivit art. 1422 alin. (1) Cod Civil al Republicii Moldova în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de 7 legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

În conformitate cu art. 1423 Cod Civil mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. Instanţa de recurs accentuează că deşi Hlopeţchi Igor la înaintarea acţiunii a invocat că ar fi suferit psihic în rezultatul acţiunilor ilegale ale recurentului Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, contrar art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă careva probe admisibile şi pertinente în acest sens nu a prezentat.

Mai mult potrivit art. 90 alin. alin. (1) şi (2) lit. c) din Codul muncii al Republicii Moldova în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului. Prin urmare norma legală enunţată prevede că prejudiciul moral poate fi încasat doar în situaţia ce ţine de restabilirea la locul de muncă, pe cînd în speţa respectivă, obiect al examinării fiind încasarea salariului şi a penalităţii în cuantum de 0,1 % pentru fiecare zi de întîrziere.

Astfel luînd în considerare normele indicate supra, precum şi faptul că de către Hlopeţchi Igor nu au fost prezentate careva probe pertinente ce confirmă suportarea de către acesta a unor suferinţe de ordin psihic sau fizic cauzate prin acţiunile sau inacţiunile Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, precum şi legătura cauzală dintre aceste suferinţe şi vinovăţia recurentului, Colegiul consideră soluţiile instanţelor inferioare în partea admiterii pretenţiei privind încasarea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiate.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, temeiurile recursului declarat de către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne sunt parţial întemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014, precum şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 mai 2014 în partea admiterii pretenţiei lui Hlopeţchi Igor cu privire la încasarea din contul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Afacerilor Interne a prejudiciului moral şi a emite în această parte o hotărâre nouă de respingere a pretenţiei respective, în rest hotărârile instanţelor inferioare urmează a fi menţinute.

8 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014, precum şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 13 mai 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Hlopeţchi Igor împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la încasarea salariului restant, a penalităţii în cuantum de 0,1 % pentru fiecare zi de întîrziere a achitării salariului şi a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei, în partea admiterii pretenţiei lui Hlopeţchi Igor privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei şi în această parte a emite o hotărâre nouă prin care: Se respinge acţiunea lui Hlopeţchi Igor împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Afacerilor Interne, privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.

În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014, precum şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 mai 2014 se menţin. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Petru Moraru 9