3rh-76/15 — Contestarea actului administrativ.

Dosarul nr. 3rh-76/15 Prima instanţă: Vl. Braşoveanu Istanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol şi A. Gavriliţa Instanţa de recurs: T. Vieru, V. Clevadî, I. Bejenaru, O. Sternioală şi P. Moraru Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 12 august 2015 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iuliana Oprea,Ion Druţă Ion Corolevschi şi Tatiana Vieru examinînd cererea de revizuire declarată de Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Hlopeţchi Igor împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Interne privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Interne cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 13 mai 2014, ACONSTATAT: La 02 aprilie 2014 Hlopeţchi Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Interne privind contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 08 octombrie 2013, Judecătoria sectorului Centru a emis o hotărâre în cauza civilă Hlopeţchi Igor către Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne prin care ultimul a fost obligat la plata în beneficiul lui Hlopeţchi Igor Pavel a salariului în mărime de 37767,80 lei, pentru perioada 01 martie 2013 - 08 octombrie 1 2013, a penalităţii în mărime de 7072,07 lei şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 3000 lei, hotărîre menţinută şi de către instanţa de apel care este definitivă.

Menţionează Hlopeţchi Igor că în prezent, deşi a încheiat un contract individual de muncă valabil cu angajatorul Ministerul Afacerilor Interne, şi după cum rezultă din Ordinul nr.75 din 01 martie 2013 al Ministrului Afacerilor Interne, prin care Inspectoratului General al Poliţiei i-au fost transmise atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne, nu i se achită salariul care i se cuvine în temeiul prevederilor Codului Muncii începând cu 18 martie 2014 până în prezent.

Bazându-se pe temeiurile de fapt invocate supra, indică reclamantul că conform titlului V din Codul Muncii al Republicii Moldova, salariul reprezintă orice recompensă sau câştig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, la stabilirea şi achitarea salariului nu se admite nici o discriminare pe criterii de sex, vârstă, handicap, origine socială, situaţie familială, apartenenţă la o etnie, rasă sau naţionalitate, opţiuni politice sau convingeri religioase, apartenenţă sau activitate sindicală, salariul fiind confidenţial şi garantat. Ca urmare, susţine Hlopeţchi Igor că de aceste drepturi este lipsit nefondat cu atât mai mult că invocă puterea lucrului judecat şi nu i se oferă un răspuns concludent şi adecvat la solicitările sale de a-i fi plătit salariul, iar motivele reţinerii salariului pe o perioadă atât de îndelungată nu-i sunt cunoscute nici până în prezent.

Afirmă reclamantul că, prin reţinerea ilegală a salariului pentru o perioadă îndelungată i se încalcă grav drepturile, fiind lipsit de posibilitatea întreţinerii familiei, din care considerent se confruntă cu mari probleme de ordin financiar, ajungând până la situaţia că nu dispune de surse financiare nici pentru a avea o existenţa minimă şi decentă, întrucât este unicul întreţinător al familiei. Menţionează Hlopeţchi Igor că prin neachitarea plăţilor salariate cuvenite i-a fost cauzat şi un prejudiciu moral considerabil, deoarece după cum a mai menţionat, dînsul este singurul întreţinător al familiei, fapt care l-a afectat grav sub aspect moral, deoarece lipseşte oamenii dragi de sursa de existenţă, cu atât mai mult că nici plăţile comunale nu le-a achitat fiindu-i impuse penalităţi.

Totodată, reclamantul atrage atenţia instanţei şi asupra art. 1422, alin. (l) Cod Civil şi anume că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral, prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. În acest sens, menţionează Hlopeţchi Igor că neachitarea salariului, direct îi încalcă dreptul la un trai decent garantat de art. 24 al Constituţiei Republicii Moldova.

Afirmă reclamantul că datorită neplăţii salariului de către pîrîţi, acesta suportă sentimente de neajutorare, inferioritate şi ruşine, generate de faptul că drepturile sale sunt tratate într-un alt mod decât drepturile altor salariaţi puşi în aceeaşi situaţie ca şi el, ceea ce îl face să se simtă inferior colegilor săi care nu sunt persecutaţi de 2 conducerea Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Interne. Astfel susţine Hlopeţchi Igor că prin încălcările comise, i-a fost cauzat un prejudiciu moral evaluat la suma de 10 000 lei. Totodată consideră reclamantul că anume această sumă ar putea restabili echitatea socială şi ar compensa la minimum toate suferinţele suportate.

Concomitent consideră Hlopeţchi Igor, că prin neachitarea salariului, Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne l-a lipsit de unica sursă de existenţă, fapt prin care a fost încălcat şi art.l, la Protocolul nr.l al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale din 04 noiembrie 1950, potrivit căruia: „ Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional”.

Indică reclamantul că potrivit pct. 52 a aceleiaşi Hotărâri Curtea reiterează că protecţia garantată de art. 10 a convenţiei se extinde asupra locului de muncă în general şi asupra funcţionarilor publici în special (Vogt v. Germania, hotărâre din 26 septembrie 1995 , Seria A nr.323; Wille v.Liechtenstein, (GC) nr.28396/95, ECHR 1999-VII; Ahmed şi alţii v. The United Kingdom, hotărârea din 2 septembrie 1998, Reports of Judgments and Decisions 1998-VI, şi Fuentes Bobo v. Spania, nr.39293/98, din 29 februarie 2000) Solicită Hlopeţchi Igor obligarea în mod solidar a Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne sa-i achite salariul pe perioada de timp începînd cu 18 martie 2014 şi pînă în prezent, a penalităţii în cuantum de 0,1 % pentru fiecare zi de întîrziere a achitării salariului, precum şi a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 mai 2014 acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Hlopeţchi Igor a salariului restant pentru perioada 13 martie 2014 – 30 aprilie 2014 în sumă de 8198,58 lei. S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Hlopeţchi Igor penalitatea de reţinere nemotivată a salariului pentru perioada 13 martie 2014 – 30 aprilie 2014 în mărime de 352,17 lei. S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Hlopeţchi Igor prejudiciul moral în mărime 10000 lei.

Cerinţele lui Hlopeţchi Igor împotriva Ministerului Afacerilor Interne s-au respins ca neîntemeiate (f.d. 83, 87-90). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014 apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne a fost respins 3 ca neîntemeiat cu menţinerea hotărîrii Judeăctoriei Centru mun. Chişinău din 13 mai 2014 (f.d. 143, 144-158). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27 mai 2015, a fost admis recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 13 mai 2014, în partea admiterii pretenţiei lui Hlopeţchi Igor privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei şi în această parte a fost emisă o hotărâre nouă prin care, s-a respins acţiunea lui Hlopeţchi Igor împotriva Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Afacerilor Interne, privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei. În rest, decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 mai 2014, au fost menţinute. La 23 iunie 2015, Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne a înaintat cerere de revizuire, împotriva deciziei instanţei de recurs, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 27 mai 2015, reexaminarea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014 şi hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 13 mai 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de Hlopeţchi Igor să fie respinsă integral. În motivarea cererii, revizuentul a indicat drept temei pentru revizuire art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricini..

Revizuentul la cererea de revizuire a anexat scrisoarea nr. 10/1047 din 09 iunie 2015 şi scrisoarea nr. 10/V-H221/15 din 18 mai 2015 a Direcţiei generale resurse umane a Ministerului Afacerilor Intrene, precum şi cererea de executare a lui Hlopeţchi Igor adresată Ministerului Afacerilor Interne din 05 mai 2015. Potrivit art. 452 alin. alin. (1) şi (3) CPC al RM, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor, însă nu împedică examinarea cererii de revizuire. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceiaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaş obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. În acest sens, coraborînd prevederile art. 452 alin. (1) CPC, cu art. 444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios 4 administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, cererea de revizuire declarată de Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1), lit. a) CPC, instanţa de judecată, după ce examinează cererea de revizuire, emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă. Astfel, potrivit art. 451, alin (1) CPC al RM, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

Instanţa de judecată menţionează că revizuentul şi-a motivat pretenţiile invocate în cererea de revizuire prin prisma art. 449 lit. b) CPC, care statuează expres că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricini. Revizuentul a anexat la cererea de revizuire cererea de executare a lui Hlopeţchi Igor adresată Ministerului Afacerilor Interne din 05 mai 2015, prin care a solicitat să i se comunice ce statut deţinea el în raport cu Ministerul Afacerilor Interne la data depunerii raportului din 22 octombrie 2013 şi dacă există în cadrul ministrului funcţia de Comisar-adjunct, Şef al serviciului personal şi educaţie al comisariatului de poliţie sectorul Buiucani, începînd cu 05 martie 2013 (f.d.

7, vol. II). Totodată, revizuentul în cererea de revizuire face referire şi la scrisoarea Direcţiei generale resurse umane a Ministerului Afacerilor Intrene nr. 10/V-H221/15 din 18 mai 2015, prin care i s-a comunicat lui Igor Hlopeţchi că la momentul depunerii cererii nr. H-2677 din 22 octombrie 2013, ultimul deţinea statutul de angajat al Ministerului Afacerilor Intrne, în corespundere cu clauzele contractului individual de muncă (f.d. 6, vol. II). Prin urmare, instanţa de judecată menţionează că aceste înscrisuri nu sunt circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului şi nu pot fi admise ca probe pertinente şi concludente care ar servi temei de redeschidere a procesului.

Nu poate fi reţinut argumentul revizuentului precum că înscrisurile anexate la cererea de revizuire demonstrează faptul încălcării drepturilor sale stabilite prin normele de drept material. Instanţa de judecată precizează faptul că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată 5 fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Totodată, este primordial de accentuat şi aspectul ce ţine de faptul că, unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanţele naţionale într-o manieră incompatibilă cu principiul securităţii juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). În afară de aceasta, în hotărârea sa din 6 decembrie 2006, în cauza Popov contra Moldovei, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a reiterat că revizuirea se admite numai în cazul dacă noi fapte cu privire la o cauză care a fost examinată au fost descoperite şi aceste fapte ar putea avea efect decisiv asupra rezultatului cauzei, precum şi dacă aceste circumstanţe nu au fost cunoscute şi nu au putut fi cunoscute.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire sunt neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire declarată de Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 449 lit. b), art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă Ion Corolevschi Tatiana Vieru 6