- Dosarul nr.
- 2ra-1205/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 27 mai 2015
- Părțile
- Muncevschii Victor vs. Cîrlig Iacob
- Pe scurt
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1205/15 — Declararea nulităţii testamentului
Prima instanţă, Jud. Căuşeni: V. Nichitenco dosarul nr. 2ra-1205/15 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol ÎNCHEIERE 27 mai 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Cîrlig Iacob, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Muncevschii Victor împotriva lui Cîrlig Iacob cu privire la declararea nulităţii testamentului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Muncevschii Victor, casată hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 22 octombrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La 03 noiembrie 2011, Muncevschii Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cîrlig Iacob cu privire la declararea nulităţii testamentului.
În motivarea acţiunii reclamantul Muncevschii Victor a indicat că mama dînsului Muncevscaia Maria a locuit permanent în bunul imobil situat în or. Căuşeni, str. S. Lazo, 10. La 12 iulie 2011, Muncevscaia Maria a decedat la vîrsta de 87 de ani. Susţine reclamantul că în timpul vieţii o ajuta pe mama sa, ultima promițându-i că după decesul ei îi va rămîne lui toată averea. În ultimii 5 ani de viaţă Maria Muncevscaia se îmbolnăvea des, dar o perioadă a locuit cu dînsul în Ucraina, regiunea Odessa, or. Tatarbunar, str. Polevaia, 2, însă din cauza că ea deţinea cetăţenia Republicii Moldova, dînsa nu putea să beneficieze de dreptul la plata pensiei în Ucraina, din care motiv a revenit în ţară. Menţionează reclamantul că permanent i-a acordat îngrijirea şi ajutorul necesar mamei sale.
Declară reclamantul că după decesul mamei sale a aflat că la 03 iulie 2007, dînsa a întocmit testament pe numele vecinului - pîrît Cîrlig Iacob, autentificat notarial sub nr. 2981 de către notarul privat Valentina Cramarenco, prin care 1 acestuia i-a testat întreaga avere, inclusiv casa de locuit şi terenul aferent amplasate în or. Căuşeni, str. S. Lazo, 10. Consideră reclamantul că testamentul menţionat urmează a fi declarat nul, deoarece semnătura aplicată în acesta nu aparţine mamei sale, dînsa fiind influenţată negativ de către pîrît, prin înşelăciune. Cere Muncevschii Victor declararea nulităţii testamentului din 03 iulie 2007 autentificat sub nr. 2981 de către notarul privat Valentina Cramarenco, prin care Muncevscaia Maria a testat toată averea sa, inclusiv casa de locuit şi terenul aferent situate în or.
Căuşeni, str. S. Lazo, 10, pîrîtului Cîrlig Iacob. Prin hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 22 octombrie 2013, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 15 aprilie 2014, a fost respins apelul declarat de către Muncevschii Victor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 22 octombrie 2013. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 octombrie 2014, a fost admis recursul declarat de către Muncevschii Victor, casată decizia Curţii de Apel Bender din 15 aprilie 2014 şi remisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2015, a fost admis apelul declarat de către Muncevschii Victor, casată hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 22 octombrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre prin care a fost anulat testamentul autentificat la 03 iulie 2007 sub nr. 2981 de către notarul privat Valentina Cramarenco, prin care Muncevscaia Maria a testat toată averea sa, inclusiv casa de locuit şi terenul aferent situate în or. Căuşeni, str. S. Lazo, 10, lui Cîrlig Iacob. La 18 martie 2015, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Cîrlig Iacob a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2015 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Căuşeni din 22 octombrie 2013. În susţinerea cererii de recurs Cîrlig Iacob a invocat că instanţa de apel şi-a întemeiat soluţia pe rapoartele de expertize care cuprind concluzii contradictorii.
La 27 aprilie 2015, Cîrlig Iacob a depus recurs suplimentar, invocînd că instanţa de apel nu s-a expus pe marginea declaraţiilor notarului privat Valentina Cramarenco, care a confirmat faptul semnării testamentului de către Muncevscaia Maria şi a explicaţiilor martorilor care au declarat că anume dînsul a îngrijit de Muncevscaia Maria cînd aceasta a avut probleme de sănătate. La 17 aprilie 2015, în adresa intimatului Muncevschii Victor a fost expediată copia recursului declarat de către Cîrlig Iacob cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei. La 07 aprilie 2015, Muncevschii Victor a depus referinţă, solicitînd respingerea recursului declarat de către Cîrlig Iacob cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2015, pe care o consideră întemeiată şi legală.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu referinţa depusă şi materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cîrlig Iacob este inadmisibil, din următoarele considerente. 2 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cîrlig Iacob nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanța de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Nu poate fi reţinut ca motiv al admisibilităţii prezentului recurs argumentul recurentului Cîrlig Iacob precum că instanţa de apel şi-a întemeiat soluţia pe rapoartele de expertize care cuprind concluzii contradictorii, deoarece este neîntemeiat. Conform art. 130 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
Se reţine că potrivit Raportului de expertiză grafoscopică în comisie nr. 2433 din 06 decembrie 2012 întocmit de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare a 3 Ministerului Justiţiei al RM, s-a stabilit cert că semnătura aplicată în cele două exemplare în original a testamentului din 03 iulie 2007 autentificat sub nr. 2981 de către notarul privat Valentina Cramarenco şi pe fila nr. 39 din Registrul actelor notariale a notarului privat Valentina Cramarenco, nu aparţine Mariei Muncevscaia, ci a unei alte persoane efectuată prin procedeul imitaţiei.
Ulterior, fiind numită efectuarea repetată a unei expertize grafoscopice în comisie, experţii, în Raportul de expertiză nr. 748 din 30 aprilie 2013 întocmit de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare a Ministerului Justiţiei al RM, de asemenea au concluzionat că semnăturile din numele Mariei Muncevscaia din ambele exemplare originale ale testamentului nr. 2981 din 03 iulie 2007, precum şi cea din Registrul actelor notariale AA nr. 002029/485, în care a fost înregistrat testamentul, probabil nu au fost executate de însuşi Maria Muncevscaia, dar au fost executate de o altă persoană prin procedeul imitației unor semnături autentice a titularei.
De asemenea, nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului precum că instanţa de apel nu s-a expus pe marginea declaraţiilor notarului privat Valentina Cramarenco, care a confirmat faptul semnării testamentului de către Maria Muncevscaia, or, declaraţiile notarului privat, care a autentificat testamentul litigios, se contrazic cu concluziile experţilor.
Cu atît mai mult că, nici explicaţiile martorilor Panţîru Andrei, Blidari Elena, Melehina Varvara, Hustnudinova Svetlana, Blagaevscaia Olga, Ceban Nina şi Cîrlig Diana, care au declarat că anume recurentul a îngrijit de Muncevscaia Maria, cînd aceasta a avut probleme de sănătate, precum şi că ultima în timpul vieţii şi-a manifestat dorinţa de a-şi testa toată averea vecinului Cîrlig Iacob, nu servesc ca probă pertinentă şi concludentă pentru instanţa judecătorească de a considera că aceasta de fapt şi-a realizat voinţa, avînd în vedere că nici unul din aceşti martori nu au fost prezenţi în momentul semnării actului juridic litigios.
Afară de aceasta, declaraţiile martorilor relevă relaţiile dintre vecini pe care a avut-o recurentul Cîrlig Iacob cu mama intimatului Muncevschii Victor în timpul vieţii acesteia şi nicidecum situaţia de fapt care a avut loc la 03 iulie 2007, data autentificării testamentului nr. 2981. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele 4 recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Cîrlig Iacob, ca inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Cîrlig Iacob, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă 5